Romanian Times | Mai 2020

ROMANIANTIMES Sursa: hotnews.ro & impact.ro Potrivit unui studiu publicat la sfârșitul lunii aprilie, scăderea semnificativă a poluării atmosferice în urma măsurilor de izolare la domiciliu pentru combaterea transmiterii COVID-19 ar trebui să permită salvarea a 11.000 de vieţi în Europa. Măsurile de luptă contra epidemiei au dus la o încetinirea masivă a economiei europene, reducând producţia de energie prin arderea cărbunelui cu 40% şi consumul de combustibil cu aproape o treime. Rezultatul a fost o scădere a poluării atmosferice. Concentraţiile de dioxid de azot (NO 2 ) şi a celor de particule fine PM 2,5 s-au redus cu 37%, respectiv 10%, potrivit Centrului de cercetare pentru energie şi aer curat (CREA). Analiza ia în considerare condiţiilemeteorologice, emisiile şi datele disponibile referitoare la impactul acestei poluări atmosferice asupra sănătăţii. Ţările care ar trebui să contabilizeze cel mai mare număr de vieţi salvate sunt Germania (cu o estimare de 2.083 de decese evitate), Regatul Unit (1.752), Italia (1.490), Franţa (1.230) şi Spania (1.081). Această ameliorare a calităţii aerului ar putea de asemenea să ducă la evitarea altor probleme medicale, în special Restricţiile anti-COVID-19 și reducerea poluării 6.000 de noi cazuri de astm la copii şi 1.900 de prezentări la camera de gardă pentru crize de astm. Impactul măsurilor pentru combaterea transmiterii noului coronavirus ‘’este similar sau mai important în numeroase regiuni din lume’’, a precizat pentru Lauri Myllyvirta, autor principal al studiului. În China, spre exemplu, concentraţiile de NO 2 şi de PM 2,5 au scăzut cu 25%, respectiv 40% în timpul celei mai stricte perioade a restricţiilor. “Ar putea aşadar fi evitate încă şi mai multe decese’’, a adăugat acesta. Poluarea atmosferică globală reduce în medie cu trei ani speranţa de viaţă, provocând 8,8 milioane de decese premature în fiecare an, potrivit unui studiu publicat luna trecută. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează numărul acestor decese premature la 4,2 milioane, dar potrivit unor cercetări recente, acest fapt ar subestima impactul bolilor cardiovasculare. “Analiza noastră subliniază beneficiile enorme pe care le-am putea obţine pentru sănătatea publică şi calitatea vieţii reducând rapid energiile fosile într-o manieră durabilă”, a comentat Lauri Myllyvirta. Aceste elemente ar trebui să ghideze guvernele în momentul în care vor pune în aplicare planurile de relansarea a economiilor naţionale, a precizat Maria Neira, din cadrul OMS, ca reacţie la acest studiu. Un alt studiu publicat luna aceasta în jurnalul științific Nature Climate Change, a analizat 69 de țări, inclusiv România, cele 50 de state americane și 30 de provincii din China, regiunile menționate reprezintând 85% din populația Pământului și 97% din totalul de emisii de dioxid de carbon. Conform estimărilor realizate până la finalul lunii aprilie, s-au înregistrat scăderi de 1048 de tone ale emisiilor. Țara cu valorile vizibil mai scăzute este China. Locul de origine al prezentei pandemii alături de SUA, un alt responsabil cu valori mari de poluare, au redus emisiile în mod uluitor. Totuși, această scădere nu este una sustenabilă. Potrivit estimărilor ONU, pentru a stopa criza climatică și încălzirea globală, este nevoie de o reducere a emisiilor cu 7.6%. Acest lucru trebuie să se realizeze anual, începând de acum până în 2030. De vreme ce activitatea umană va reîncepe în același mod ca și până acum, scăderile emisiilor sunt temporare. La finalul actualei crize, nivelul de poluare va reveni la cel obișnuit de până acum. Există totuși soluții pe care guvernele statelor le-ar putea implementa pentru a împiedica criza climatică. Studiile de profil au arătat că în perioada ianuarie-aprilie, valorile sunt mai mici decât cele ale anului precedent. Specialiștii estimează că emisiile de dioxid de carbon vor scădea în continuare, până la sfârșitul anului, între 4.4%-8%. Conform CNN, astfel de valori reduse nu au mai fost înregistrate din anul 2006. Se pare că doar două luni de restricții și stopare a economiei au fost suficiente pentru o astfel de transformare. Un studiu realizat de o echipă internaţională care a analizat depozitele de sedimente ale fluviului Dunărea, dat publicității luna aceasta, a arătat că Dunărea s-a micşorat cu 134 de kilometri în lungime în ultimele două secole, cauza fiind activităţile umane. De asemenea, studiul a arătat că Dunărea a devenit cu 40% mai îngustă de la jumătatea secolului al XIX-lea, a precizat departamentul pentru mediu al landului Bavaria. Cercetarea a ajuns la concluzia că aceste schimbări au fost provocate de intervenţiile în scopul îndreptării cursului fluviului, precum şi în urma măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi a construcţiei de baraje. În urma intervenţiilor umane, sedimentele nu s-au mai putut scurge prin Delta Dunării în Marea Neagră, în schimb, s-au format sedimente pe malurile fluviului care şi-a schimbat în permanenţă forma. Cu o lungime de 2.850 de kilometri, Dunărea este al doilea cel mai mare fluviu din Europa, după Volga, pe teritoriul Rusiei. Influența activităţilor umane asupra Dunării hotnews.ro - 12.05.2020

RkJQdWJsaXNoZXIy Mjc3NjY=