"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Angela Furtuna

Categorie: Angela Furtuna

 

Monica Lovinescu a scris adesea despre diverse forme ale totalitarismului occidental, despre ideologia sovietică în Europa Războiului Rece şi după, despre amprenta puternică a stalinismului asupra intelectualilor occidentali europeni; istoricii aveau să o reconfirme, atât în timpul vieţii ei, cât şi mai târziu. Între aceştia, Stéphane Courtois sau Marc Lazar au scris pe larg – nu fără scandal, pentru că subiectul îi deranjează şi astăzi pe naivii gaucharzi –  despre gravele maladii ale stângii occidentale (îl citez, în cele ce urmează, pe cel din urmă): Războiul Rece(1947 – 1991, n.m.) a fost sinonim cu un apogeu al mişcării totalitare comuniste în realitatea franceză (Marc Lazar, Partidul Comunist Francez în Războiul Rece, publicat în culegerea Apogeul Regimurilor Totalitare în Europa, 1935-1953, coord. Stéphane Courtois. Ed. Vremea, 2008, p. 560).

Categorie: Angela Furtuna

O VIAŢĂ PENTRU ROMÂNIA ŞI PENTRU AMERICA

O poveste emoţionantă de viaţă trăieşte în aceste zile Excelenţa Sa Domnul Mark Gitenstein, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii  la Bucureşti. După ce a petrecut în data de 27 aprilie a.c. câteva ore  la Suceava,  a pornit, imediat a doua zi,  în pelerinaj către Botoşani, ţinutul  străbunilor săi. Astfel, în timpul vizitei efectuate  în dimineaţa de joi 28 aprilie la Marea Sinagogă din Botoşani (unde sunt înmormântaţi strămoşii săi) , domnul ambasador a primit de la domnul Gustav Finkel, un localnic botoşănean care se ocupă de definirea arborelui genealogic al domnului Gitenstein,  o copie a certificatului de deces (datat 1888) al străbunicului, Sama Bralever, al tatălui său. Documentul a fost găsit în Arhivele Statului locale.

Categorie: Angela Furtuna

Monica Lovinescu, Jurnal esenţial, Ed. Humanitas, 2010, Colecţia Zeitgeist (Coordonator Vladimir Tismăneanu), Editat de Cristina Cioabă, Prefaţă de Ioana Pârvulescu.

Volum apărut cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

Concentrarea celor şase jurnale ale Monicăi Lovinescu într-unul singur, jurnalul esenţial („ce n-ar fi văzut lumina tiparului fără generoasele insistenţe ale lui Gabriel Liiceanu”, p.18), transformă timpul dintre anii 1981-2000 într-un drapel insurgent ce flutură deasupra „pactului autobiografic”.

Categorie: Angela Furtuna

 

sau  despre condiția femeilor scriitoare din România

Moto: Si l’on dit que les homes oppriment les femmes, le mari s’indigne, mais le fait est que c’est le code masculin, c’est la société élaborée par les mâles et dans leur intérêt qui a défini la condition feminine sous une forme qui est à présent pour les deux sexes une source de tourments.
(Simone de Beauvoir)

De la bun început: o privire, oricât de simplă, aruncată fie asupra condiției femeilor în general, dar mai ales asupra condiției femeilor scriitoare din România acestui mileniu, nu trebuie să fie un exercițiu gratuit. Pentru că în astfel de minimalizări sau abordări gratuite, futile ori lipsite de taxinomii valabile și de soluții viabile rezidă adesea demersuri energofage și cronofage care nu folosesc nimănui. Mai ales într-o lume în care discriminarea este încă la ea acasă, cu toate că și-a rafinat mijloacele, retorica și logistica.

Categorie: Angela Furtuna

”Istoria nu este numai o disciplină ştiinţifică, ci şi o armă în încercarea, mereu reluată, de-a da societăţilor o conştiinţă de sine. În această privinţă, eşecul nostru este răsunător. Însă nu ne putem permite să fim pesimişti. Vor veni generaţii care vor înţelege. Lucrul se va petrece atunci când memoria va reuşi să coabiteze cu voinţa de-a construi. Însă generaţiile tinere ne vor pune întrebări la care va fi greu să răspundem » (Ion Vianu, 22, 04 ianuarie 2011)

« Intransigenţa în România nu mai are vârstă, dar nici compromisul » (Monica Lovinescu, august 1972)

Starea actuală a vieţii literare româneşti şi a moravurilor aferente se aseamănă uluitor cu cea dintre iulie 1971 şi iulie 1972 (Conferinţa Naţională a Partidului), sub aspectul seismelor create printre scriitori (şi intelectuali) de alăturarea marilor speranţe morale  şi a  căderilor etice spectaculoase…Ideal şi decepţii;

Categorie: Angela Furtuna

Înscenările aduse de vânt…

De la bun început, titlul articolului semnat de Ovidiu Şimonca în Observator Cultural, (mergând pe urmele celui apărut în Asymetria, despre antisemitismul așa-zis imaginar semnat de Dan Culcer), fixează nivelul discuţiei de faţă: o mică diversiune politică de vară, în cheie antonpanniană şi o ediţie de buzunar a ghidului revoluţionarului român de profesie. La tandemul O.C. – Asymetria deja pomenit trebuie asociată şi recenta scrisoare deschisă a lui Ioan Roşca adresată lui Sorin Ilieşiu (alt fenomen tipic de dublare a unei iniţiative cu scopul de a o submina).

Categorie: Angela Furtuna

De mai mulţi ani de zile, cu argumente solide, specialiştii vorbesc despre criza stângii europene. Cartea intitulată Despre 1989. Naufragiul Utopiei, recent apărută la Ed. Humanitas, Bucureşti, 2009, adaugă doar câteva concluzii ştiinţifice finale, cu o privire specială asupra cazului României şi al revoluţiei din decembrie 1989, când criza s-a transformat în moarte clinică, iar pacientul a devenit dependent de aparatele de resuscitare ce îl menţin de atunci în viaţă paradoxală şi funcţionalitate anacronică.

Categorie: Angela Furtuna

(Paul Antschel, Paul Celan – 23 noiembrie 1920, Cernăuți – 20 aprilie 1970, Paris) 

DESPRE ACTUALITATEA LUI PAUL CELAN – REFLECȚII ASUPRA IDENTITĂȚII, POETICII ȘI POIEZEI

Meridianul celanian și nivelul său de realitate – Istorie și implozie individuală pe un traseu de identitate europeană – A trăi și a scrie într-o limba și o cultura care își rejectează deopotrivă omul și, respectiv, autorul – Catharsis poetic ca extaz al sinuciderii logice – Oroare existențială și perfecțiune estetică – Pentamorfozele artei poetice desemnate prin Shoah și exilul în neființă – Autonegare și poieză în viziune transdisciplinară – Paul Celan, între real și subceresc - Prigonitul rătăcitor prin toate lumile posibile devine hăituitul tuturor identităţilor asumate.

Categorie: Angela Furtuna

Norman Manea relatează, în volumul Despre clovni: dictatorul şi artistul (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1997, p. 34), dialogul avut cu un intelectual american ce cunoştea bine România şi care mărturisea că ceea ce l-a surprins la ţara noastră este Relaţia dintre oamenii buni şi oamenii răi (definiţi astfel din punctul de vedere al raportării la totalitarism): „nicăieri, parcă, prăpastia dintre oamenii buni şi cei răi, mai mult decât atât, dintre oamenii dedicaţi Binelui şi cei slujind Răul, nu pare mai mare. Dar…cooperează. Nicăieri conlucrarea nu este mai ciudată, mai de neînţeles”.

Categorie: Angela Furtuna
„Les livres d'aujourd'hui sont les actes de demain…”(Thomas Mann)       

Valéry intuise exact pericolul uitării, pe care, tocmai de aceea, a definit-o ca fiind „binefacerea ce vrea să corupă istoria. Dacă, însă,  istoria suprapune peste uitare falsificarea, la care adaugă în cantităţi mici şi o manipulare continuă efectuată prin conceptualizări halucinante, este evident că distanţa dintre adevăr şi minciună devine uriaşă, iar produsul final va aparţine unei demenţe istorice. În acest sens, mesajul cărţii Iluzia anticomunismului se înrudeşte izbitor de mult cu cel al Raportului de analiză intitulat “Victoria neo-cezarismului.Patria în pericol!”, realizat recent de Institutul de Studii Social-Democrate “Ovidiu Şincai” şi prezentat de directorul coordonator Adrian Severin. Logica unor astfel de opuri - ce se vor ştiinţifice - e una strict de propagandă de partid şi de dinamică de discurs electoral, miza fiind nu adevărul istoric, cât câştigarea unor noi  adepţi.