Home Angela Furtuna …Te iubim mult de tot, te iubim…
…Te iubim mult de tot, te iubim… PDF Print E-mail
Written by Angela FURTUNĂ   
Sunday, 18 June 2017 09:50

Moto : “Pacea va deschide Porțile închise ale Cerului

Sărbătoarea pascală din 1958 a căzut în data de 13 aprilie. Cercetarea în arhive dovedește că Monica Lovinescu și mama sa, Ecaterina Bălăcioiu ex-Lovinescu, își scriu reciproc în 1958, de la Paris și, respectiv, de la București, scrisori pascale sfâșietoare, care aveau să anunțe: pe de o parte intuiția arestării iminente a mamei, pe de altă parte, dorul fără sfârșit, după despărțirea de mai bine de un deceniu.

 

Cu o săptămână înainte de Paște, mama îi scrie, din București, fiicei, aflată după cum se știe la Paris:

 

“Duminică dimineața, 6 aprilie, 1958,

Scrisoarea asta așa de tristă, fără motiv, nu admite nici un comentariu, nici un răspuns. Este ca și când n-aș fi trăit simțământul ăsta dureros. Să nu mai stăruim. Sfială în ceasul din urmă. Să ne întoarcem la viață, la momentul actual, la primăvara care pare a avea drept soli plopii de pe malul stâng, aliniați ca santinelele, uscați, zvelți, cafenii, tăcuți, părând îndărătnici și inaccesibili. (...) Vă trimit gândurile mele cele mai nobile și generoase, dragostea mea maternă: esența cea mai fină, cea mai subtilă, a dragostei materne. Prinos de Paște, prinos afectiv omenesc, umil, fierbinte și curat.

A trecut de amiază. Stau aplecată asupra hârtiei albastre de aproape trei ore; când și când, mă întorc la geam. Sub cerul de opal, fără irizări, strada și trotuarele par frământate din lumină și din cenușă măruntă: o dâră lungă de lumină mată, fără soare (...) Cum zicea cântecul, în seara asta sunt singură cu durerea mea”? Chiar așa, există dureri fără vindecare: moartea celor dragi, dispariția lor neașteptată, îndoiala care te cuprinde; dar există și viața, vitejia omenească; dacă te părăsește speranța, există cei pe care îi iubești[1]. Zâmbetul lor, chiar de la distanță, luminează sufletele neliniștite; surâsul vostru demn, nițel mâhnit, va deschide cerurile în noaptea aceea, când mă voi gândi la mânuța pe care am ținut-o într-a mea, cu fervoare și extaz, timp de atâția ani, dar mai ales la vremea când, micuță de tot, se cuibărea acolo încrezătoare și sigură că este la adăpost de primejdie, de rău, de pericol. Vom fi, iată, încă o dată adunați sub semnul Sublimului[2], omenesc și dumnezeiesc. Există în lumea asta și alte inimi de mamă care vor sângera în noaptea fermecată a Învierii. Să îngenunchem, toți trei, alături de ele. Să vă țineți de mână și să vă rugați pentru toți, cu umilință, creștinește. Iar eu, dragii mei, sunt lângă voi, rugându-mă pentru fericirea voastră, pentur fericirea tuturor, pentru Pacea care are să deschidă Porțile închise ale Cerurilor. Cum sunt bătrână, pentru mine, ca și pentru voi, un singur cuvânt îmi poate cuprinde și durerea, și binecuvântarea: Christos a Înviat!

Mama”

Monica Lovinescu nu primise încă acest mesaj la Paris, când, vorbind și în numele soțului, Virgil Ierunca, îi scrie, la rândul ei, o scrisoare mamei sale, chiar în noaptea de Înviere:

“Sâmbătă, 12 aprilie, 1958

Îți scriu scumpă mamă, în profunzimea acestei nopți de Paște, pentru a te simți aproape de mine și pentru a fi alături de tine. Cele două voci ale noastre unite au îndreptat spre tine un «Hristos a înviat ! » și în același timp noi știm că tu ne-ai răspuns. (…) În această noapte îmi amintesc de anii copilăriei, de pământul Olteniei pe care îl îndrăgesc tot mai mult, de poporul și oamenii care l-au locuit în toate timpurile. (…) Amintirile acestea sunt un izvor de viață nesecat pentru mine. Mai este oare nevoie să-ți spunem că am trăit această seară cu gândul la tine și la tot ce ne e drag ? (…) Te iubim mult, mult de tot, te iubim...

***

Tragedia relației curmate între mamă (Ecaterina Bălăcioiu ex-Lovinescu) și copii (fiica, Monica Lovinescu și, prin alianță, ginerele, Virgil Ierunca) a devenit emblematică pentru poporul român. Memorialistica și arhiva epistolară dintre cele două ilustre femei reprezintă un model de anatomie a suferinței și de etică a neuitării. Ele trebuie studiate și aprofundate cu asupra de măsură, pentru a înțelege cum se poate pierde identitatea, în cursul războaielor de deznaționalizare și a genocidului mascat.

La șaptezeci de ani după începuturile bolșevizării țării, se poate afirma cu îndreptățire că această tragedie geopolitică a adus cu sine o schimbare colosală a României, care a produs civilizației românești mutații rupturale imense și ireversibile. Atât Cortina de Fier, cât și despotismul politic impus de regimul ocupant în România, au generat un nesfârșit exil, fie extern, fie interior, o diasporă la rândul ei traumatizată, fisuri profunde pe orizontală și pe verticală, dezumanizare și atacuri fără precedent la sufletul și mintea populației. După bolșevizare și comunism, care au lăsat în urmă cinism, corupție și multiple mecanisme totalitare și autoritare, în România au urmat diverse etape de post-comunism, care însă nu au inventat energii de coagulare pozitivă a unui destin de țară ce renaște. Resentimentele, vendetele și mafiotismul oligarhic subminează din nou, astăzi, capacitatea poporului român de a se folosi de pârghiile democrației pentru a-și construi un viitor și a-și salva țara. Tema fundamentală a României profunde de azi a rămas tot reunirea familiei – risipite pe toate meridianele -, din ce în ce mai rar ca prezența fizică, dar mai ales cu gândul, în jurul icoanei de Paște sau de Crăciun. Un război care nu se mai termină își cerșește Pacea. De la mari distanțe, românii își scriu, într-o limbă românească din ce în ce mai precară: te iubim mult, mult de tot, te iubim...Iar imaginea lor depinde de toanele webcam-ului. Patria și casa, părinții și copiii, toți s-au mutat mai ales în virtual, în mesaje și scrisori pline de lacrimi și de nenoroc. Uneori, internetul nu funcționează.



[1] Evident, Ecaterina Bălăcioiu Ex-Lovinescu avea presimțirea că se apropia momentul când va fi arestată, și își pregătea fiica pentru șocul ce avea să urmeze.

[2] Majusculă, în original.

 

Last Updated on Sunday, 18 June 2017 09:51
 
Copyright © 2007-2017 Romanian Times. All Rights Reserved!
Please visit romaniantimes.org for the past articles!
 

Revista in format electronic

Editii anterioare

Banners

Polls

Spuneti-va parerea despre acest website