"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

În cadrul seriei „CERCETAŢI SCRIPTURILE” propun să ne „adâncim privirile” în a studia un episod din viaţa poporului evreu chiar înainte de a intra în Ţara Promisă. Lecţia ce au primit-o atunci poporul evreu este valabilă şi pentru noi cei de astăzi. Oricare din noi putem experimenta,

CHEZĂŞIA VICTORIE GARANTATĂ

Prin credinţă au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost ocolite şapte zile” (Evrei 11: 30)

LUCA 15:11-24

Textul de mai sus prezintă dragostea Tatalui ceresc pentru cei pierduţi sub forma de pildă şi în acelaşi timp ne arată adevăratul caracter al Tatălui ceresc.

 

1. George Murray spunea despre această pildă, că este "the most divinely tender and most humanly touching story ever told on earth."
2. Charles Dickens o descrie ca fiind "cea mai frumoasă povestioară ce s-a scris vreodată"
3. Unii comentatori o consideră “Evanghelia din Evanghlie”

“Să ia aminte urechea Ta şi ochii să-ţi fie deschişi: ascultă rugăciunea pe care ţi-o face robul Tău acum, zi şi noapte, pentru robii Tăi copiii lui Israel, mărturisind păcatele copiilor lui Israel, păcatele făcute de noi împotriva Ta; căci eu şi casa tatălui meu am păcătuit.” Neemia 1: 6

Şi după Lege aproape totul este curăţit cu sânge; şi fără vărsare de sânge, nu este iertare” (Ev. 9:22)

În Cartea Geneza, vedem omenirea ruinată prin căderea în păcat, în Cartea Exod, vedem poporul evreu, izbăvit din robia Egiptului, iar în Cartea Levitic, vedem poporul lui Dumnezeu, reabilitat prin jertfe.
Yom Kippur
(יום כפור yom kippùr, Ziua ispăşirii) - este una din cele trei mari Sărbători evreieşti; este ziuă de post religioasă ebraică care celebrează ziua ispăşirii. În Tora este numită Yom haKippurim ("Ziua celor care ispăşesc"). Este una din aşa-zisele Yamim Noraim ("Zilele temerii reverenţioase"). Yamim Noraim sunt Roş haŞana şi Yom Kippur, respectiv primele şi ultimele două zile din cele zece zile ale Penitenţei.

“Încolo, ce se cere de la ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredinţat lui.” (1 Corinteni 4:2)

Viaţa noastră este o înşiruire de alegeri. La tot pasul suntem „îmbiaţi” cu acestea. Dar Sfânta Scriptură ne îndeamnă să alegem înţelept: „Alegeţi astăzi cui vreţi să-i slujiţi.” (Iosua 24:15).


Când am devenit creştin am decis să urmez pe Mântuitorul Isus, să ascult de cuvântul Său şi să calc pe urmele Lui. Alegerea este o „judecată” deliberată, e la urma urmei o decizie de viaţă.

În cadrul seriei „CERCETAŢI SCRIPTURILE” propun să ne „adâncim privirile” în a studia un episod din viaţa poporului evreu din timpul peregrinării sale prin pustie. Lecţia ce au primit-o atunci poporul evreu este valabilă şi pentru noi cei de astăzi. Oricare din noi putem experimenta,


“PRIVIREA” CARE DĂ VINDECARE


Moise a făcut un şarpe de aramă, şi l-a pus într-o prăjină; şi oricine era muşcat de un şarpe, şi privea spre şarpele de aramă, trăia.” Numeri 21:9

“umblă înaintea mea şi fii  …neprihănit”    Gen 17:1b
 
 
Trecuseră 24 ani de când Dumnezeu îi făcuse  lui Avraam prima chemare de a ieşi din Ur şi prima promisiune de al face o mare naţiune. Trecuseră 14 ani de când Dumnezeu făcu-se legământul cu Avraam, renoind promisiunea de a avea un fiu la bătrâneţe. Trecuseră 13 ani de când Avraam îl avea pe Ismail şi parcă Avraam se obişnuise cu gândul ca fiul promis nu mai poate fi altul decât acesta. Şi dintr-o dată Dumnezeu I se arată lui Avraam ca pe vremuri şi i se prezintă ca cel Atotputernic şi îi cere: ”umblă înaintea mea şi fii neprihănit“.

„şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui, şi să mă fac asemenea cu moartea Lui”          Filipeni 3:10 
Învierea Domnului Isus Hristos dintre cei morţi este baza sau coroana creştinismului. Învăţătura şi faptele Sale (sau ale ucenicilor săi) vin pe locul doi. Din Sfânta Scriptură aflăm că manifestarea puterii învierii
Domnului Isus se desfăşoară în trei etape. Una este consumată deja, pe una o trăim acuma, iar pe cea de a treia o vom experimenta în curând. În continuare voi reda sub formă redusă, desfăşurarea în timp a acestei manifestări de putere:

 „Domnul şi-a ales un om după inima Lui” 1 Samuel 13:14 

I. INTRODUCERE

David este una din personalităţile remarcante ale Bibliei. El a fost păstor la oi, luptător, proscris, un prieten credincios, un muzician, un cântaret şi instrumentist, poet şi compositor, rege … David a fost născut în perioada în care poporul evreu se îndepărtase foarte mult de Dumnezeul lui Israel.

 Despre nici un alt bărbat al Vechiului Testament nu este scris aşa de mult ca despre David.  Istoria lui David este redată pa parcursul a 66 capitole în Vechiul Testament. şi găsim 59 referinţe despre el în Noul Testament. Domnul Isus a venit ca om pe linia genealogică a lui David. De 17 ori in Noul Testament, Domnul Isus este numit “Fiul lui David”.

ESTERA 9:1-16
“Nici  înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajută împotriva Domnului” (Prov. 21:30)

 CADRUL POLITICO-GEOGRAFIC

 În urma căderii depline a Ierusalimului în mâinile lui Nebucadneţar (586 Î.H), 40,000 de evrei au fost deportaţi în cel de al treilea val în Babilon (II Regi 24:1, 10–16, 18; II Cronici 36:11–21; Ier. 52:1–11; Ezech. 1:1–2; Dan. 1:1–7). Ieremia împreună cu un grup au fugit în Egipt (Ier. 42:15–22; 44:26–28).

În anul 538 Î.H, Babilonul a căzut în miinile lui Cir “cel Mare”. Acesta a dat un decret prin care toţi captivii puteau să se întoarcă în patria natală. Primul grup de evrei se întorc sub conducerea lui Zorobabel şi încep repararea Templului (Ezra 1:2–4). Însă mulţi au decis să rămână fie în Babilon sau în alta parte a întinsului împeriu medo-persan.