"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

„şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia suferinţelor Lui, şi să mă fac asemenea cu moartea Lui”          Filipeni 3:10 
Învierea Domnului Isus Hristos dintre cei morţi este baza sau coroana creştinismului. Învăţătura şi faptele Sale (sau ale ucenicilor săi) vin pe locul doi. Din Sfânta Scriptură aflăm că manifestarea puterii învierii
Domnului Isus se desfăşoară în trei etape. Una este consumată deja, pe una o trăim acuma, iar pe cea de a treia o vom experimenta în curând. În continuare voi reda sub formă redusă, desfăşurarea în timp a acestei manifestări de putere:  
ÎN  TRECUT (la prima înviere) în ce a constat ea?

1. În  învierea dintre cei morţi a Domnului Isus Hristos, care:
 
a) a însemnat transformarea trupului primit de la Maria, într-un trup de altă esenţă (glorificat), nesupus putrezirii sau gravitaţiei (Luca 24: 31,36).
  
b) a fost un act divin supranatural în care au fost implicate toate cele trei persoane ale Trinităţii. (Ioan 10:17-18; Fapte Ap.13: 30-35; Rom.1: 4)
  
c) a fost o demonstrare clară a victorie Lui asupra morţii şi declararea Lui ca Regele Vieţii  (Faptele Ap. 2:24; 1Cor. 15:54-57).
  
d) o împlinire exactă a prorociei Sale că va fi omorât dar a treia zi va învia (Mat.16:21)



2. În  transformarea ucenicilor

a) A transformat frica în curaj
(Ioan 20:19-25)

Acest fapt a fost valabil în cazul tuturor ucenicilor. După prinderea învăţătorului în grădina Geţsimane şi trădarea (mai bine zis- vinderea Lui), ucenicii rând pe rând s-au îndepărtat de Învăţătorul lor. Au continuat totuşi să se adune împreună, dar de frică stăteau cu uşile încuiate. Dar, după ce s-au convins fiecare personal de realitatea învierii Învăţătorului, ,,întăriţi” fiind de aceeaşi putere a învierii, au fost gata să vestească această realitate altora şi chiar să moară pentru ea.

b) A transformat durerea (ucenicilor, a femeilor ce Îl însoţeau) în bucurie.

Consider că evenimentele ,,tragice” ce s-au abătut atât de repede şi de crud asupra Învăţătorului, a produs durere în sufletul fiecărui ucenic sau ucenică. Dar în cazul Marie Magdalena, a fost cu totul special. După înviere Domnul se arată din adins Mariei Magdalena cu scopul de a îndepărta acea durere din sufletul ei. Evenimentul
reîntâlnirii cu învâţătorul înviat, cu Cel care i-a iertat păcatele, cu Cel ce i-a schimbat sensul vieţii, i-a adus din nou bucurie şi pace în suflet: ,,Dar Maria şedea afară lângă mormânt şi plângea. Pe când plângea, s-a plecat să se uite în mormânt.” (Ioan 20:11) şi ,,Isus I-a zis: “Marie !” Ea s-a întors, şi I-a zis în evreieşte: ,,Rabuni!” adică ,,Învăţătorule” (Ioan 20:16).

c) A transformat necredinţa în certitudine.
   
Cu ocazia suferinţelor şi morţii Învăţătorului, credinţa tuturor ucenicilor a fost „testată”, dar cu totul aparte a fost cazul lui Toma. Pe lângă că a lipsit de la ,,adunarea” ucenicilor, când Domnul Isus cel înviat Li s-a arătat, el a început să se îndoiască de realitatea învierii. De dragul lui, Domnul, a apărut din nou în mijlocul grupului de ucenici şi s-a ocupat special de el. Acea întâlnire a lui Toma cu învăţătorul i-a transformat viaţa în întregime. Toma văzându-L, nu numai că a crezut, dar a şi afirmat ce este învăţătorul pentru el: ,,Domnul meu şi Dumnezeul meu” (Ioan 20: 28b)
  
Toma, a ajuns să se convingă (aşa cum a dorit el) de  Puterea învierii Domnului Isus. Convingere care i-a direcţionat viaţa acestui ucenic de acum inainte. Niciodată de acum încolo, nu s-a mai îndoit de aceasta,  dimpotrivă, el a ajuns chiar să moară pentru ea. Toma a murit ca martir în India, la Madras, proclamând şi altora această putere extraordinară a învierii, de care el a beneficiat.


d) A transformat lepădarea în dedicare


Cu siguranţă că fiecare din noi am fixat în minte că e vorba de cazul Petru, curajosul ucenic care a declarat că dacă toţi l-ar părăsi pe Învăţătorul,
el nu o va face. Totuşi a facut-o şi se pare că a fost şi primul. Domnul l-a prevenit că va ajunge acolo, dar Petru nu a crezut. întâlnirea lui Petru cu Domnul, după înviere i-a transformat în întregime sensul vieţii. Domnul l-a iertat pe Petru. Mai mult decât atât, i-a acordat mai multă responsabilitate, pe care el a ajuns să o îndeplinească cu un excepţional devotament. începând cu acest moment al iertării, al punerii înapoi în slujba de apostol, Petru şi-a dedicat viaţa Domnului şi împăraţiei Lui. Din acel moment, a fost altul. A primit putere de a predica despre această înviere a lui Isus şi mulţimi de oameni s-au întors la Domnul prin el.


B.    ÎN PREZENT. Cum se manifestă puterea învierii Domnului Isus astăzi?

a)  Prin puterea de a ierta păcatele
.
    
Puterea învierii eliberează păcătoşii de sub puterea păcatului şi a morţii: ,,care a fost dat din pricina fărădelegilor noastre, şi a înviat din pricină că am fost socotiţi neprihăniţi” (Rom. 4:25). (Traducerea D.Cornilescu) sau un alt verset şi mai concludent spune: „Credinţa este socotită ca neprihănire şi pentru noi, care credem în Cel ce L-a înviat din morţi pe Isus, Domnul nostru, care a fost dat la moarte pentru păcatele noastre şi a înviat ca să ne dea justificarea” (Rom. 4: 24-25). (Traducerea JB Phillips)
  
Sfânta Scriptură declară că „nu există nici un om neprihănit (prin efort propriu),  nici unul măcar” (Rom. 3: 10). Ca atare nimeni nu va fi declarat „îndreptăţit” prin sine însuşi, ţinând Legea. Dumnezeu „justifică” doar în bază credinţei în Domnul Isus şi a jertfei Lui: „Dacă Dumnezeu justifică pe un păcătos, nu înseamnă că El a găsit motive să-l dovedească drept. Înseamnă că Dumnezeu îl tratează pe păcătos ca şi când acesta nu ar fi păcătuit de loc. În loc să-l pedepsească ca pe un criminal, îl tratează ca pe un copil iubit. Aceasta înseamnă justificare”. (W.Barkley)

b) Prin transferarea omului din moarte (spirituală) la viaţă

În Evanghelia lui Ioan 20:31 sunt scrise: ,,Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu şi crezând să aveţi viaţă în Numele Lui”. Iar în  Ioan 5:24 sunt scrise: ,,Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce m-a trimis, are viaţă veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă”.  

Ioan Evanghelistul, prezintă un adevăr fundamental, că pe baza credinţei în Isus ca şi Fiu al lui Dumnezeu, se realizează transferul” de la ,,moarte” la ,,viaţă”. Iar Apostolul Pavel, reia această idee în Coloseni 1:13, unde spune:“El ne-a izbăvit de supt puterea întunerecului, şi ne-a strămutat în împărăţia Fiului dragostei Lui”.  Observaţi vă rog că aici Apostolul Pavel, vorbeşte despre un  transfer de putere: din a întunerecului în împăraţia dragostei Fiului Său… Consider că nu la întâmplare evanghelistul Ioan foloseşte în evanghelia sa de 36 de ori cuvântul ,,viaţă”. Prin aceasta repetare a termenului ,,viaţă”.  vedem ce mare importanţă îi acordă acestui fenoment de ,,transplant”.


Apoi, Sfânta Scriptură declară că naşterea din nou e tot rezultatul învierii Domnului Isus: “Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie,” (1Petru 1:3)

 
C. ÎN VIITOR. Cum se va manifesta Puterea învierii la sfârşitul istoriei, la învierea morţilor?

1.  Ne va învia şi pe noi:
,,şi Dumnezeu care a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi cu puterea Sa” (1 Cor. 6:14).    
   
    
Din perspectiva logicii umane, nădejdea în înviere apare ca o nebunie; trupul uman este îngropat şi intră în descompunere. (Prietenul Domnului Isus, Lazăr intrase în acest proces). Cum poate el învia de acolo? Apostolul Pavel însă ne îndeamnă să privim cu luare aminte la procesele pe care Dumnezeu le-a creat într-o ordine naturală. O plantă moare, dar lasă seminţe. Acele seminţe vor aduce în ,,fiinţă” o plantă care ,,arată’’ diferit de samânţa îngropată, dar este în conformitate cu Planul lui Dumnezeu.  Apostolul Pavel prezintă câteva premise de la care trebuie să plecăm când analizăm acest subiect complex şi dificil:

,,Trimbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii şi noi (cei în viaţă) vom fi schimbaţi (1 Cor.15: 52b).

,
,Ce spun eu, fraţilor, este că nu poate carnea şi sângele să moştenească împărăţia lui Dumnezeu (1 Cor.15: 50b).

2. Vom avea trupuri Slăvite ca şi El.
Redau mai jos câteva versete doveditoare:

,,ci să fim îmbrăcaţi cu trupul celălalt peste acesta, pentru că ce este muritor să fie înghiţit de viaţă” (2 Cor. 5:4). Sau un alt verset ,,şi a adus la lumină viaţa şi neputrezirea prin Evanghelie” (2 Tim. 1:10). ,,El va schimba trupul stării noastre smerite, şi-l va face asemenea trupului Slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-şi supune toate lucrurile” (Fil.3:21).
 
Cum se va întâmpla ,,minunea” aceasta? Ce înseamnă această ,,îmbrăcare peste”? Cum se vor putea ,,transforma” celulele rămase din ceea ce a fost cândva corpul uman, în celule nemuritoare? (dacă au rămas ceva din cele vechi!)
Pavel nu ne dă nici o explicaţie ştiinţifică. Asta înseamnând că a cunoaşte procesul de transformare a celulelor este de mai puţină importanţă decât a ajunge la aceea fază. Citesc cuvintele Mântuitorului:  ,,Dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibe parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. şi vor fi fiii Lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii (Luca 20: 35-36).

Sfânta Scriptură declară că Dumnezeu a promis tuturor celor ce cred în înviera lui Cristos că le va da acelaşi trup Slăvit ca şi al Lui: ,,Dar ştim că atunci când se va arăta El, vom fi ca EL, pentru că îl vom Vedea aşa cum este” (1 Ioan 3:2).

Cum se va putea aşa ceva? Pavel explică aceasta în 1 Cor. 15: 36-38.

Se pare că era prima dată când Pavel era confruntat cu o problemă aşa de dificilă. Ca un om învăţat şi în acelaşi timp călăuzit de Duhul Sfînt, Pavel explică acest fenomen la un înalt nivel folosindu-se de trei analogii din natură cu care ei erau familiarizaţi:

a) Analogia seminţei şi plantei ce răsare din ea (1Cor. 15: 36-38)

· Samânţa trebuie mai întâi să moară ca apoi să răsară şi să crească planta.

·  Samânţa (soiul ei) determină ,,trupul” plantei.

· Trupul nostru pamântesc este ,,sămânţa” care va fi ,,semănată întru-putrezire”.

·   Aşa cum planta (trupul nou) este diferită ca formă, ca şi compoziţie, ca structură, de un nivel superior seminţei care i-a dat viaţă - tot aşa trupul înviat va fi superior (de un alt nivel) trupului uman.

Concluzia
acestei analogii: Va fi continuitate pe un nivel calitativ superior.

b) Analogia cu trupul oamenilor, animalelor, peştilor, păsărilor

“Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor.” (1 Cor.15:39).

· Trupurile fizice nu sunt identice la toate creaturile lui Dumnezeu.

·  Există diversitate în creaţie.

· Există diferenţă între componente, forma trupului omului, a păsărilor, a animalelor, a peştilor…

· Dumnezeu a creat ,,trupurile” tuturor făpturilor corespunzătoare mediului ambiant în care trăiesc.

Trupul înviat va fi de o aşa natură (structură), încât se va ,,potrivi” perfect cu mediul ,,ceresc”,
complet diferit de cel pamântesc, electromagnetic. Va fi un trup ,,potrivit” noului mediu.
Concluzia
acestei analogii: Vom avea trupuri corespunzătoare, potrivite, noului mediu ceresc.


c)  Analogia cu corpurile cereşti.

,,Tot aşa, sunt trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este strălucirea trupurilor cereşti, şi alta a trupurilor pământeşti. Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, şi alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebeşte în strălucire de altă stea.” (1 Cor.15: 40-41).

· Soarele, luna şi stelele au o glorie celestă specifică

·  Nu toate ,,părţile creaţiei” au acelaşi aspect al gloriei

· Corpurile cereşti sunt diferite ca formă, strălucire , uz

·
Corpurile cereşti, pot fi identificate, li se pot da nume, pentru că se deosebesc unele de altele.    Concluzia acestei analogii: Va fi posibilă Identificarea noastră 
· Vom identifica pe Avram, Isac, Iacov, când vom sta la masa cu ei.

·  Moise şi Ilie au putut fi identificaţi chiar având trupuri glorificate, când au participat pe Muntele Schimbării la faţă cu Domnul Isus.

Repet din nou premisa clară a Apostolui Pavel: ,,Vă spun fraţilor, un trup pamântesc făcut din carne şi sânge nu poate intra în împărăţia lui Dumnezeu. Trupurile perisabile nu sunt de ,,soi bun” (ca să) să trăiască veşnic.”  (Traducerea Living Bible) (s.a)

Învierea lui Christos din morţi este nu numai dovada că Isus Christos este Cel ce a spus ca este, ci este şi nădejdea credincioşilor că vor învia şi ei la fel ca El (1 Corinteni 15:14-19; 42-57;1 Tesaloniceni 4:16)   Iubite cititor, ştii tu că Isus Hristos a murit pe cruce de dragul tău, că a înviat din morţi ca să-ţi dea şi ţie oportunitatea să înviezi şi să nu mai mori niciodată? Ai tu nădejdea că vei fi înviat la revenirea Domnului Isus şi că vei fi pururea cu el? Eşti conştient(ă) că nu-i tot una unde îţi vei petrece veşnicia? Eşti sigur sau sigură că vei auzi sunetul trâmbiţei odată cu cei mântuiţi? Daca nu ai această credinţă şi nădejde te îndemn să-L accepţi pe Domnul Isus Hristos ca Mântuitor personal în viaţa ta chiar acum. Domnul Dumnezeu să te ajute la aceasta. Amin.