"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

“Frica de Domnul este începutul înţelepciunii; toţi cei ce păzesc orânduirile Sale au o minte sănătoasă. Lauda Lui este statornicită pe vecie.”

 (Psalmii 111:10)

Am analizat în articolele precedente, câteva reguli de igienă alimentară, care ne păzesc de boală și păcat. Acum, aș vrea să ne întoarcem atenția asupra centrului de comandă, adică asupra sistemului nervos. Eu cred că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu care are putere ca să transforme viața omului, la cel mai profund nivel. “Într-adevăr, Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi activ, mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, străpungând până desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, şi poate judeca gândurile şi intenţiile inimii.” (Galateni 4:12).

Omul este coroana creațiunii lui Dumnezeu. Corpul uman este o operă de artă, ascunzând încă multe mistere pentru cei care îl studiază. În mod special, sistemul nervos este de o complexitate neegalată. Capacitatea de a gândi, de a simți, de a crede, de a iubi, de a spera, sau de a lua decizii, este extraordinară. Miracolul transformării noastre, acela al mântuirii, s-a produs atunci când am crezut în Domnul Isus și ne-am identificat cu El în moartea și învierea Lui. Domnul Isus a luat păcatul nostru și ne-a dat în schimb neprihănirea Lui. Noi am pășit prin credință în această relație cu Dumnezeu. Dacă nu L-ai făcut pe El Domn și Mântuitor al vieții tale, te îndemn chiar acum: spune-I că vrei să-I aparții. Crede că El a murit și a înviat pentru tine. El te va călăuzi, prin Duhul Lui cel Sfânt și prin Biblie, ca să știi ce trebuie să faci. Totuși, îți recomand să frecventezi o Biserică Creștină, pentru că aceasta este dorința Domnului Isus.

În aceste articole eu nu pretind să dau sfaturi medicale, garanție sau asistență profesională, ci pur și simplu propun să ne uităm împreună la Biblie și să lăsăm pe Dumnezeul ce viu și adevărat ca să ne vorbească și la acest subiect. Dar recomand celor care se confruntă cu probleme de acest gen, să caute ajutor profesional, tot așa cum și pentru bolile fizice mergem și la doctor. Când eu am trecut prin valea întunecată a depresie, a atacurilor de panică și a insomniilor, am apelat în primul rând la Dumnezeu, apoi la oamenii duhovnicești din Biserică, dar și la medic. Mulțumesc Domnului pentru vindecarea care a făcut-o în dreptul meu iar rugăciunea mea este ca fiecare persoană care trece prin norii tulburărilor psihice, să se poată ridica deasupra lor și să se bucure de lumina minunată a Soarelui.O minte sănătoasă, aliniată gândirii lui Hristos, sub lumina și călăuzirea Duhului Sfânt, ne va păzi de capcanele deznădejdii, îngrijorării, disperării, și chiar de unele boli fizice care își au originea în tulburări psihice, cum ar fi stresul. Deci haideți ca să ne echipăm cu înțelepciunea care vine de sus, ca să trăim o viață plină de belșug și nădejde, viață pe care Dumnezeu o are pregătită pentru noi, chiar în mijlocul încercărilor. Cine altul, decât Cel care ne-a creat, poate să ne învețe cum să biruim orice depresie, atac de panică, stres, insomnie sau orice altă tulburare a minții și inimii noastre?

 

Importanța relaționări directe la Dumnezeu și la Cuvântul Său.

În momentul în care am fost mântuiți, noi am primit o nouă identitate. Am trecut de sub blestemul păcatului, de sub condamnare într-o stare nouă, de copiii preaiubiți și binecuvântați ai Tatălui ceresc. Ca să înțelegem pe deplin transformarea noastră, cine suntem noi de fapt acum și cum ne vede Dumnezeu pe noi, noi trebuie să citim și să înțelegem Scriptura. Cu ajutorul și călăuzirea Duhului, noi ne transformăm gândirea și comportamentul zi de zi, în așa fel încât să reflectăm imaginea Mântuitorul în această lume. “Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.” (Romani 12:2). Fiecare dintre noi avem privilegiul și datoria ca să petrecem timp în rugăciune și în citirea Scripturii. Dumnezeu vrea să ne vorbească fiecăruia individual, să ne răspundă rugăciunilor și să primească mulțumirea și lauda noastră. Avem printre noi și oameni înzestrați cu darul de a fi învățători și e bine ca aceștia să învețe cu multă sârguință și renunțare la sine, ca Dumnezeu să poată vorbii prin ei. Dar faptul că ascultăm învățătura oamenilor duhovnicești, cum ar fi preoți, pastori sau chiar oameni de rând care au acest dar, nu ne absolvește cu nimic de datoria de a citi și primii Cuvântul lui Dumnezeu direct din Biblie. Apostolul Pavel era un astfel de învățător duhovnicesc. Scrierile lui Pavel sunt parte din Sfânta Biblie. Ascultați ce făceau ascultătorii lui Pavel după ce primeau învățătura: “Iudeii aceştia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este aşa.” ( Faptele Apostolilor 17:11). Când citești Biblia în fiecare zi, te ancorezi în Adevăr, și ai o stabilitate sufletească care nu te va lăsa să deznădăjduiești, pentru că îți vei vedea valoarea și starea binecuvântată în care ai intrat.

Un adevăr al Scripturii, de mare trebuință sufletului nostru, este: BUCURIA. Da, creștinul are privilegiul și datoria, încă de pe acest pământ, să trăiască bucuria, care de fapt este roada  Duhului Sfânt . Dumnezeul nostru nu se schimbă. El își reînnoiește bunătățile față de noi în fiecare dimineață și ne așteaptă cu drag să venim cu mulțumire și bucurie înaintea Lui, indiferent de circumstanțele prin care trecem. Ultima Duminică, la programul de dimineață din Biserica noastră, sa cântat o cântare scrisă de fratele Niculiță Moldoveanu. Ultima strofă a aceste cântări spune așa:  

“Cânta-voi Tie, Doamne, imnuri, Cât voi putea rosti cuvânt, Și jertfa bucuriei mele; Ți-aduc, cât voi fi pe pământ; /: Când buzele-mi n-or mai putea, Suspinul meu Te-a lauda. :/” Am fost inundată de bucurie, cântând această cântare și nu puteam să opresc șiroiul lacrimilor pe obraz. Cum să nu mă bucur când Dumnezeu mi-a dat tot ce a avut mai scump, pe Fiul Lui, și împreună cu El toate lucrurile. Cuvântul jertfă, înainte de bucurie în cântarea fratelui Niculiță, îmi dă de înțeles că sunt perioade în viața noastră când se cere un efort din partea noastră pentru a fi bucuroși. În Filipeni 4: 4 citim: “Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăşi zic: Bucuraţi-vă!”. Eu când le spun copiilor mei un lucru de două ori, e din cauză că nu au făcut ce le-am spus să facă, deci au nevoie ca să le reamintesc.

Nu știu când a scris fratele Niculiță această cântare, dar știu că multe imnuri de laudă și mulțumire le-a scris (compus) în timpul celor 12 ani petrecuți în pușcărie, sub tortură și muncă silnică. Oare ce a însemnat pentru el să vină înaintea Domnului aducând o jertfă de mulțumire? Acest om care nu știa dacă soția sau copil lui mai trăiesc, torturat fizic și psihic, flămând, bătut, lipsit de lumina zilei și de elementele necesare existenței, poate să vină înaintea lui Dumnezeu cu bucurie? Oare ce a înțeles el ce nu înțelegem noi astăzi, cei care avem totul și nu avem bucuria ?

 Niculiță Moldoveanu a fost arestat şi pentru o perioadă de timp a fost pus în aceeaşi celulă cu Richard Wurmbrand. Unul dintre obiceiurile gărzilor din închisoare, era să pună deținuții cu burta goală pe ciment, în toiul iernii și să-i țină acolo, aşa, multe ore. Într-una din dăți, în luna Decembrie, fratele Niculiță a compus cântarea „Nu numai să vorbesc de Tine, Isuse, şi de-al Tău Cuvânt, Ci viaţa Ta să fie-n mine cum ai trăit Tu pe pământ.” Era pe ciment, alături de fratele Richard, când a compus această cântare. Dragostea acestor frați pentru Dumnezeu și pentru cei ce îi torturau creștea din zi în zi mai mult.

Alături de ei s-au adăugat mulți creștini, printre care şi Preotul Ortodox Surianu. Uitați ce spune fratele Wurmbrand despre Preotul Surianu: “ Era un om așa de fericit. Toți i se spovedeau. Si eu m-am spovedit lui și îmi amintesc că, cu cât îi spuneam mai multe păcate, cu atât mai frumos si mai iubitor îi devenea chipul. La început m-am temut că, auzind câte făcusem, mă va goni. Dar cu cât i-am spus mai multe lucruri din cele ce făcusem, cu atât se trăgea mai aproape de mine. La sfârșit mi-a spus: "Fiule, ai făcut într-adevăr multe păcate, dar îți spun un lucru. În ciuda tuturor, Dumnezeu te iubește si te iartă. Să știi că a dat pe Fiul Lui să moară pentru tine, iar tu încearcă să faci azi puțin, mâine nițel mai mult, încât să devii bine-plăcut lui Dumnezeu."

Momentele petrecute cu acest preot au fost printre cele mai frumoase.  Acest preot avusese un fiu care murise într-o închisoare sovietică. Fiica lui era condamnată la douăzeci de ani de pușcărie. Doi dintre ginerii lui erau cu el în închisoare - unul chiar cu el în celulă. Nepoții lui mureau de foame, fiind nevoiți să mănânce din gunoaie. Întreaga lui familie era distrusă. Își pierduse si biserica. Dar omul acesta avea o fată așa de luminoasă - pe buzele sale era mereu un zâmbet. Nu saluta niciodată pe nimeni cu "Bună dimineața" sau "Noapte bună", ci cu cuvintele "Bucură-te totdeauna". Într-o zi, l-am întrebat: "Părinte, cum poți să spui 'bucură-te totdeauna' - tu care ai trecut prin asemenea grozăvii?" Ne-a spus: "Să te bucuri e foarte ușor. Dacă împlinim măcar un cuvânt din Scriptură, unde spune 'Bucurați-vă cu cei ce se bucură.' Acum, dacă unul se bucură împreună cu cei ce se bucură, atunci el are o mulțime de motive să fie plin de bucurie.”

În cele peste 8,000 de imnuri și cântări duhovnicești pe care acest frate le-a scris, eu găsesc atâta lumină, bucurie, pace, mulțumire și o dragoste molipsitoare și parcă fără margini pentru Mântuitorul Lui. Acești sfinți a lui Dumnezeu, parcă au devenit total transparenți Luminii Dragostei și Bucurie divine. Fețele lor, de multe, ori pur și simplu străluceau. Au depus mărturie acestui fapt chiar și temnicerii care îi torturau. Unul dintre acești temniceri, a fost atras de această Lumină. Când a înțeles acest temnicer dragostea imensă a Domnului Isus pentru ființa lui, el și-a dat semna că cel întemnițat, de fapt era el și nicidecum creștinii pe care el îi tortura. La acceptat pe Domnul Isus în inima lui și chiar în momentul acela s-a decis să îl urmeze. S-a dezbrăcat, chiar în momentul acela de haina de temnicer și a îmbrăcat haina de pușcăriaș. Prin urmare, acesta a fost supus la torturi grozave din partea colegilor lui și a suferit mulți ani pentru Hristos. Atât de mult a crescut dragostea lui Dumnezeu în acest soldat, în acești ani, că primul lucru pe care l-a făcut când a ieșit din pușcărie, a fost să-i ducă fratelui Richard o floare ca semn de mulțumirea.

Fiecare om are o sete lăuntrică, înnăscută: setea după fericire. Noi toți vrem să fim fericiți; și aceasta vrea și Tatăl nostru ceresc pentru noi. Fericirea despre care vorbește Biblia, nu depinde de circumstanțele din viața noastră, ci depinde de cine este Dumnezeu și cine suntem noi în El. Cel care caută pe Dumnezeu găsește fericirea, pe când cel care aleargă după fericire se rătăcește în deznădejde și disperare. Dacă îți pierzi serviciul, sănătatea, familia și chiar viața, tu ești tot biruitor. Moartea nu este altceva decât faptul că Mirele tău, Domnul Isus, te-a luat în brațe și te-a trecut pragul eternității, în Împărăția Lui veșnică și te duce în casa pe care El ți-a pregătit-o. De ce ai putea să te temi ? Ce ar putea să te înfrice? Ce ți-ar putea lua somnul ? Ce ar putea să îți aducă atâta stres ?

Dacă ai ști cât ești de iubit de Domnul, cât ești de prețuit, cum veghează asupra Ta zi și noapte și cum pune îngerii lui păzitori în jurul tău, te-ai umple de bucurie.

Fericirea vine dintr-o relație personală cu Mântuitorul nostru, relație de ascultare, dragoste și identificare cu Domnul nostru Isus. Noi Îl căutăm pe Dumnezeu și ca urmare, fericirea, pacea și bucuria ne inundă viața. Cu cât ne dăm seama de starea noastră binecuvântată în prezența Lui, de viitorul nostru luminos, atât aici pe pământ dar și odată-n veșnicie, cu atât ne dăm seama că avem totul. O persoană care înțelege transformarea produsă de Domnul Isus în viața lui, realizează că aceasta este îndeajuns; el sau ea are totul pentru a fie pe deplin fericit sau fericită.

Va urma.

MARINELA BUZAS

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.