"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Sa-I multumesc lui Dumnezeu? De ce? N-am timp. In schimb imi fac ceva timp sa ma ingrijorez pentru problemele ce le am, sa ma aglomerez emotional in tot felul de situatii. Fatidic accept ca spre asta ma impinge viata si asa devin prieten cu anxietatea, devin fricos si am mereu probleme de rezolvat. Teama de neprevazut pune stapanire pe mintea mea, pe reactiile mele si devine usor centrul emotional al vietii cotidiene de care stau lipit.

Dumnezeu stiu ca vrea sa ma gandesc mai mult la El, sa ma focalizez asupra Lui. Dar cum? Multumirea este cheia pentru a schimba centru de grativatie dinspre problemele mele spre Dumnezeu.
A deveni o persoana multumitoare, sau care multumeste mai des este mai dificil decat ne putem inchipui. De aceea va propun un exercitiu scurt si util al deconstructiei unor preconceptii despre normalitatea de a fi multumitor.
Aglomerati de tot felul de idei, lucruri de rezolvat, tindem sa fim mai mult concentrati pe a cere lui Dumnezeu sa rezovle nevoile noastre decat pentru a-I multumi pentru ele. Daca Dumnezeu nu rezolva imediat ceea ce ne preseaza devenim usor nemultumiti spre maniosi. Daca Dumnezeu se implica in problema noastra consideram ca e normal sa faca si El ceva pentru noi si tindem sa banalizam ceea ce El aduce in viata noastra. Sau consideram ca o fost o coincidenta ce ne ajuta sa ignoram adevaratul sens al implicarii divine in viata noastra. Apoi privim din nou la o alta problema, spre o alta nevoie si asteptam sa fim ajutati, sa fie rezolvata de catre Dumnezeu si repetam acelasi scenariu. Recunostinta lucreaza ca un vaccin - ne protejeaza sa nu ne infectam cu un duh de amaraciune, bombaneala, cartire.
Imi aduc aminte de un pastor care se ruga constant lui Dumnezeu multumindu-I pentru sanatate, ploaie si dragoste. Multi enoriasi considerau ca exista si lucruri mai bune pentru care sa te rogi - eventual sa multumesti. Ei erau nemultumiti de multumirea pastorului.  Lucruri mai bune? Care sunt aceelea pentru tine?
Noi vedem rugaciunea uneori ca o lista de Craciun pe care o asezam la geam dorind ca Dumnezeu sa o implinesca peste noapte sau imediat dupa ce deschidem ochii (in cazul in care ne mai rugam cu ochii inchisi…)
Multumirea devine in aceasta paradigma precum o felicitare de multumire pentru ceea ce Dumnezeu ne-a dat deja. Ceea ce ne conduce tot la ideea de implinre a nevoilor si nu starea de a fi multumiti pentru ceea ce avem deja.
Multumirea ne ajuta sa recunoastem interventia lui Dumnezeu in trecutul nostru si ne ofera substanta pentru a ne increde in El pentru viitor.
Poate nu vedem raspunsuri imediate la rugaciunile zilnice (motivate de nevoi fierbinti) dar privind la experiente trecute putem vedea multitudinea de interventii divine in viata noastra.
Unii vad multumirea ca un beneficiu al lui Dumnezeu (pentru ca este indreptata spre El) dar in realitate este un real beneficiu pentru sufletele noastre: multumirea poate inlocui ingrijorarea cu credina si inlocuieste atentia zilnica deasupra problemelor cu o privire clara spre Dumnezeu.
Uneori cand esti in fata unei schimbari, a unei relocari  - chair daca lucrurile merg bine  in acel moment - dupa o vreme te simti coplesit de muntele de amanunte ce fac parte in aceasta situatie noua. Si ceea ce parea un lucru bun, te face sa scrasnesti din dinti coplesit de multimea de sarcini pe care trebuie sa le completezi in timp scurt. In astfel de momente ceea ce apostolul Pavel recomanda in scrisoarea adresata celor din Filipi - “Nu va ingrijorati de nimic; ci in orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri.” - Filipeni 4.6 -  poate fi de un real folos. Spune-I lui Dumnezeu ce te copleseste, ce te apasa. El nu pretinde sa spui ca nu ai probleme… Dumnezeu vrea sa aduc toate aceste probleme inainte Lui pentru a primi intelepciune, pricepere spre a le parcurge, a le rezolva. Complicatiile adiacente unei mutari ne vor deranja. Dumnezeu nu vrea sa ignoram simtamintele de durere, confuzie. Vrea sa  ma ajute prin ele, aducandu-le inantea lui. Multumirea este ca atunci cand facem asta El este gata sa fie alaturi de noi in parcurgerea acestor amanunte ce tind sa ne copleseasca.
Recunostinta este precum o antitoxina care contraataca efectul otravitor al unei stari de morocaneala, de plictiseala.
In fiecare inceput de zi ne avantam inaintea lui Dumnezeu cu cereri privind problemele zilei. Presiunea exterioara cauzata de varii circumstante poate fi un bun lucru. Dumnezeu foloseste circumstante exterioare pentru a ne schimba si conduce spre un nou nivel al relatiei cu El prin Christos.
O intrebare pentru analiza personala se impune in acest moment: Sunt eu multumitor atunci cand lucruile devin complicate si par fara rezolvare? Nu prea. De obicei multumesc cand vad ca lucrurile se rezolva usor si fara transpiratie, sau dureri de cap. Nu este usor sa fii multumit cand treci prin greutati. Acestea ne aduc numai resentimente si frustrare.
Fiecare forma de multumire, la orice nivel este un act de credinta, de incredere in puterea lui Dumnezeu.
Dificultatile pe care le avem in viata ne conduc spre situatia in care trebuie sa incetam sa ne bazam doar pe noi insine.
Multumirea recunoaste dragostea lui Dumnezeu, grija Lui si invitatia de a ne odihni in ceea ce El ne ofera, ne da. Multumirea ne ridica spre o alta dimensiune a naturii lui Dumnezeu.
     “Multumiti Domnului căci este bun, căci veşnică-I este îndurarea!” (Ps. 107:1)


Emanuel C. Pavel, Vancouver BC, Canada