"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Așa cum știți, la această rubrică adesea găsiți, realități cu care ne confruntăm fiecare dintre noi și în fiecare zi, realități care însă au o corespondență scripturală și e bine să le dăm o atenție deosebită. De data asta revin la realitatea numită: Încălzirea Globală.

Pentru început, trebuie să înțelegem doi termeni: încălzirea globală și schimbările climatice. Ambii termeni sunt folosiți frecvent în literatura științifică, dar se referă la două fenomene fizice nu chiar identice. După cum sugerează și denumirea, „încălzirea globală” se referă la tendința de creștere pe termen lung a temperaturii medii globale. „Schimbările climatice”, după cum îi este și numele, se referă la modificările globale ale climei ca rezultat al încălzirii globale. Altfel spus încălzirea globală provoacă schimbări climatice. Termenii sunt relaționali și sunt adesea folosiți în mod interschimbabil în comunicările zilnice normale.

Cercetările mai adânci scot la iveală că încălzirea globală este determinată de fenomenele ce se petrec în soare, pe de o parte și accentuarea fenomenului de fierbere a pământului, realități pe care trebuie să la privim mai atent din punct de vedere escatologic.           Încălzirea atmosferică, în general, o primim în primul rând de la soare. Activitatea solară este învăluită în mister, dar se ştie că este legată de magnetism şi rotaţia Soarelui. Când Soarele devine mai activ, suprafaţa sa se acoperă de pete şi se observă mai multe erupţii solare. Erupţiile solare determină o creştere a încălzirii globale. În același timp, erupțiile solare fiind tot mai frecvente determină o oarecare erodare a soarelui. Cercetările recente scot în evidenţă că soarele se găseşte în a doua parte a existenţei, privind din punctul de vedere a puterii de încălzire. Oamenii de ştiinţă spun că în viitorul îndepărtat Soarele va trece într-o stare gigantă roşie apoi se va transforma într-o pitică albă creind o nebuloasă planetară.

Ocupându-mă și scriind despre Semne ale Vremurilor din Urmă, foarte adesea am constatat că sunt unele evenimente ale sfârșitului, care în zilele ce le trăim sunt în faze premergătoare.

Nu e loc să revin la detalii referitor la polul nord magnetic. În ultimii 20 de ani, polul magnetic nordic s-a mișcat mult mai rapid, de la o viteză de 9,3 mile (jumătate de km) pe an la aproximativ 34 mile (55 km) pe an, plecând din nordul Canadei, peste Oceanul Arctic către Siberia. Polul nord, magnetic, s-a deplasat din 1900 până în 2000 (100 de ani) aproape echivalent cu deplasarea din 2000 până acum, în 2020 (20 de ani).

Există fenomene ale naturii, specific ale soarelui, care sunt studiate, de cele mai multe ori, neînțelese din punct de vederea științific, dar, de la care se trage concluzia că schimbările sunt mai bruște ca de obicei. Oamenii de ştiinţă ajung tot mai mult la concluzia că sursa încălzirii globale, care omul nu o poate controla este reprezentată de modificările abnormale petrecute în soare în ultimii ani. Oamenii de știință vin cu constatări de cele mai multe ori în urma statisticilor pe care le culeg. Noi, însă știm că înainte de venirea Domnului Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor. (Luca 21:25)

Încălzirile globale accentuate au început să apară prin secolul al 17-lea. Temperatura în creştere este observată cel mai mult la cei doi poli cu efecte puternice în migrarea animalelor şi plantelor, prin modificarea ozonului.

Aşa cum am mai scris în numerele trecute ale ziarului, încălzirea globală în cea mare măsură este datorată de creşterea intensităţii şi mărimii petelor solare. Petele solare au un impact direct asupra temperaturii şi luminozităţii soarelui şi implicit asupra temperaturii pământului. Schimbarea temperaturii este rezultatul direct al efectelor petelor solare.

Am putea relata din nou multe especte ale încălzirii golbale din 2019. Vreau să fac din nou o referință la Alaska. The National Oceanic and Atmospheric Administration în raportul U.S. Climate a spus că temperatura medie al anului trecut pe întreg teritoriu a fost de 32.2 grade Fahrenheit (0.11 grade Celsius). Asta înseamnă că Alska a fost mai caldă cu 6.2 grade Fahrenheit (4.4 grade Celsius), față de media înregistrată vreodată. În 2019, zece orașe din Alska au experimentat cel mai cald an înregistrat vreodată: Anchorage, Fairbanks, Utqiagvik, Kotzebue, King Salmon, Bethel, Northway, McGrath, Kodiak și Cold Bay.

Ultimul deceniu a fost cel mai cald din palmares, au anunțat miercuri, 15 ianuarie 2020 agențiile științifice guvernamentale. În fiecare început de an se face o analiză anuală, care este un indicator atent al încălzirii globale, mai ales că estimările pentru anii viitori anticipează tendința de încălzire continuă.

Fiecare deceniu din anii ‘60 a fost mai cald decât deceniul anterior, și în mod substanțial”, a declarat miercuri, 15 ianuarie 2020, Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard NASA pentru Studii Spațiale din New York.

Temperaturile globale medii în 2019 au fost cu 1,71 grade Fahrenheit (0,95 grade Celsius) mai calde decât media secolului XX, potrivit unor analize independente separate de NASA și Administrația Națională a Oceanicului și Atmosferice (NOAA).

De asemenea, agențiile de specialitate au constatat că temperaturile oceanelor în 2019 au fost cele mai ridicate înregistrate vreodată, ceea ce ar putea contribui la acidifierea oceanelor, la creșterea nivelului mării și la apariția unor fenomene extreme ale vremii, la accentuarea urletului valurilor. Aceste descoperiri au fost în concordanță cu un studiu publicat la jumătatea lunii ianuarie 2020 în revista „Progresele științelor atmosferice” (Advances in Atmospheric Sciences), care a constatat că temperaturile oceanelor au fost cele mai ridicate în 2019 și dovezi că oceanele lumii se încălzesc într-un ritm accelerat.

Oamenii de știință au documentat și estimate câteva fenomene rezultate ale încălzirii globale care le vom simți puternic în anul 2020:

Topirea accentuată a gheții peste tot în lume, incluzând ghețarii de munte, straturile de gheață care acoperă Antarctica de Vest și Groenlanda și gheața de mare din Arctica. În Parcul Național Glaciar din Montana, numărul ghețarilor scade în continuare după ce a scăzut la mai puțin de 30 față de 150 câți erau în 1910. O mare parte din această gheață care se topește contribuie la creșterea nivelului mării. Nivelul global al mării crește 0,2 inci (3,2 milimetri) pe an, iar creșterea se produce într-un ritm mai rapid în ultimii ani. Se estimează că nivelul mării va crește între 26 și 82 centimetri (10 și 32 centimetri) sau mai mare până la sfârșitul secolului.

Uraganele și alte furtuni vor deveni mai puternice. Inundațiile și secetele vor deveni mai frecvente. Părțile mari din S.U.A., de exemplu, se confruntă cu un risc mai mare de secetă excesivă („megadroughts”) estimat până în 2100. Va fi disponibilă mai puțină apă dulce, deoarece ghețarii depozitează aproximativ trei sferturi din apa dulce din lume. Unele boli se vor răspândi, cum ar fi malaria purtată de țânțari (și reapariția virusului Zika din 2016).

Gheața dispărută a afectat puternic animale precum pinguinul Adélie din Antarctica, unde aceste animale au dispărut în propoerție de  peste 90%.

Încălzirea globală determină mișcarea anormală a vietăților. Astfel fluturi, vulpi și animale alpine au migrat tot mai mult spre nord sau spre zone mai înalte și mai reci. Unele specii - inclusiv țânțari, căpușe, meduze și dăunători pentru culturi - prosperă în condițiile create. Alte specii cum ar fi urșii polari, nu se vor putea adapta și ar putea dispărea.

Încălzirea globală nefiind uniformă în medie precipitațiile (ploi și ninsori) au crescut pe glob. Cu toate acestea, unele regiuni se confruntă cu o secetă mai severă, crescând riscul de incendii, culturi pierdute și deficit de apă potabilă.

Desigur că încălzirea globală produce dereglări ale condițiilor normale de existență a oamenilor și animalelor. Suntem pe pământ și cu scopul de a avea grijă de ce ne înconjoară. Ni s-a dat responsabilitatea pentru fiecare ființă vie de pe această planetă așa cum ne spune Creatorul în primul capitol din Geneza. Științific, s-a constatat că factorul uman nu este determinant în oprirea încălzirii globale. Am fost și sunt împotriva poluării atmosferei, dar nu la nivelul că astfel aș putea influența substanțial fenomenul încălzirii globale. De aceea prefer să-mi cumpăr echipamente pe bază de curent și nu combustibil. 

Mă bucur că am oportitatea să lucrez, încă, pentru o companie care are multe acțiuni de evitare a poluării atmosferei. Astfel, printre cele 20 organzații mari de producerea și distribuirea curentului electric, în America, sistemul hidroenergetic conectat la Bonneville Power Administration, care alimentează zona Pacificului de Nord-Vest la sfârșitul anului 2019 a ajuns să producă și să utilizeze cea mai curată energie electrică reducând substanțial poluarea aerului, conform unui document din Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) care a evaluat emisiile de gaze ale furnizorilor de energie electrică din SUA.

Sistemul de producere a curentului prin hidrocentrale „nu numai că răspunde cererii de energie curată de astăzi, dar oferă și platforma pentru îndeplinirea obiectivelor viitoare ale regiunii, prin integrarea resurselor regenerabile intermitente, cum ar fi eoliene și solare, în rețeaua noastră”, a spus Scott Simms, director executiv al Public Power Council (PPC).

PPC reprezintă interesele utilităților non-profit, deținute de consumatori, care achiziționează cea mai mare parte a energiei electrice vândute de BPA. Împreună, aceste utilități servesc milioane de rezidenți în comunități mari și mici din statele din nord-vestul Americii: Washington, Oregon, Idaho, Montana.