"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Noul Legământ este unul singur. Nu sunt două legăminte: unul pentru Israel și unul pentru Biserică. Noul Legământ este un PACT Necondițional bazat pe Puterea Sângelui Domnului Christos, VIAȚA noastră definită în Valoarea Răscumpărării. În vederea siguranței Iertării Justificate (Îndreptățite) și în vederea siguranței Albirii (Curățirii Depline) de păcate, Sângele scurs la Golgota este Ținta unui Testament. Sângele scurs la Golgota este mijlocul Apropierii de Tatăl și unii de alții.

NOUL LEGĂMÂNT - un PACT NECONDIȚIONAL

Varianta eBook click aici

Anul 2020 este un de transformări radicale în VIAȚA lumii și în VIAȚA Bisericii Domnului Christos. Începând din luna martie întreg globul pământesc s-a oprit din alergare și a intrat în izolare. A fost ceva de neconceput pentru mintea umană. Bisericile locale au fost puse la încercare. Dintotdeauna, se transmitea mesajul că Biserica nu sunt zidurile și Biserica este formată din persoane care trăiesc înafara zidurilor, în slujirea unii altora, prin ceea ce dă fiecare încheietură la creșterea spre statura plinătății lui Christos Domnul. A venit testul Bisericii. S-a ajuns ca peste 6 luni, bisericile nu au putut să se adune împreună. Oare de ce a îngăduit Domnul Dumnezeu așa ceva? Clădiri ale bisericilor închise la ordinul autorităților. Cu mare indignare scriu că prea ușor a fost acceptată loialitatea față de autorități, în detrimentul loialității față de Domnul Dumnezeu. Au fost și excepții, biserici care au folosite sisteme de comunicare pe internet, și au avut ocazia să se vadă unii cu alții, să se audă unii pe alții la nivele de organism, să se echipeze pentru slujirea altora. Alte excepții de la regula impusă de guvernele lumii a fost întâlniri cu respectarea sau nerespectarea regulilor impuse. Am bucuria să privesc, în urmă, și să mulțumesc Domnului că biserica în care slujesc, a avut un har special și s-a întâlnit, pe ZOOM și în persoană pe toată această perioadă.

Pentru mine, a fost o perioadă de reflectare la legămintele biblice. Până acum, am luat înțelegerea legămintelor biblice, așa cum le-am auzit la predicatorii români și anume că sunt legăminte condiționate și necondiționate. Tare mult m-am înșelat neadâncindu-mă în Scripturi pe această temă.
Cea mai acceptată teorie a fost și este că legămintele condiționate se bazează pe anumite obligații; dacă cerințele nu sunt îndeplinite, legământul este călcat cât și legămintele necondiționate sunt făcute fără cerințe speciale și vor fi păstrate indiferent de fidelitatea sau infidelitatea unei părți.
Nu am fost niciodată mulțumit cu aceste denumiri (condiționate și necondiționate) și nici cu definițiile date, care nu sunt în conformitate cu adevărurile Scripturii. Denumirile au venit din limba engleză (conditional / unconditional), care trebuiau traduse ca fiind condițional și necondițional. Cuvântul „condiționat” din limba română are corespondentul „conditioned” în limba engleză și nu „condițional”.
Descoperirea adevărului înțelegerii legămintelor a venit studiind mai adânc legământul nou, numit în teologia românească legământ necondiționat, de fapt este un LEGĂMÂNT NECONDIȚIONAL (cu ”L” și nu cu ”T”).

Am avut un mesaj filmat intitulat: NOUL LEGĂMÂNTUL – UN PACT NECONDIȚIONAL, mesaj, care se poate urmări accesând

https://www.youtube.com/watch?v=Mcce9R40DO8

Prima reacție după publicare a fost următoarea remarcă, primită din România: ”Noi nu avem în limba română expresia ”condițional” sau ”necondițional”” Într-adevăr, spre surprinderea mea, nu am găsit în Dicționarul EXplicativ al limbii române (DEX) sau alte dicționare populare definiția cuvintelor ”condițional” sau ”necondițional”, definiții specifice fără a fi conectate cu cuvinte apropriate cum ar fi ”condiționat” sau ”necondiționat”. Eram convins că ceva lipsește teologiei românești, în a defini legămintele condiționale (necondiționale) altfel decât legăminte condiționate (necondiționate). De ce?

”În lingvistica românească, construcțiile literare condiționale nu s-au bucurat de interes, iar observația academicianului Alexandru Graur potrivit căreia propozițiile condiționale reprezintă o categorie complexă și puțin studiată, este și astăzi valabilă. O simplă comparație cantitativă a capitolelor consacrate construcțiilor literare condiționale în gramaticile de referință ale unor limbi romanice precum spaniola sau italiana, respectiv româna ne demonstrează că cercetările românești nu sunt, din păcate, aliniate la tendințele internaționale și că descrierea acestor construcții literare condiționale, în limba română, este destul de sumară. Construcția literară condițională specifică, prin urmare, o relație de implicație, de condiționare (inferență) între două procese comunicate. Relația de condiționare numită inferență, interesant, că este definită de DEX ca fiind o operație logică de derivare a unui enunț din altul, prin care se admite o judecată în virtutea unei legături a ei cu alte judecăți considerate ca adevărate.

Structura construcției literare [având conjuncția ”dacă” sau sinonime ale lui dacă] reprezintă cadrul sintactic (cadrul de aranjare a cuvintelor în propoziție) cel mai cuprinzător a ceea ce denumim o condițională, înglobând o gamă largă de construcții literare”. (Ministerul Educației Naționale / Universitatea Transilvania din Brașov / Școala Doctorală Interdisciplinară Facultatea de Litere: Sintaxa și semantica construcțiilor condiționale în limba română – Brașov, 2014). Pentru cei interesați materialul de mai sus se poate citi pe internet.

În sprijinul lingvistic al cuvântului „condițional” am găsit explicații în cartea „Dicționar de Filozofie și Logică” editat de Humanitas București, 1999 / Traducere din limba engleză. Consultant editorial Antony Flew / Profesor de filozofie, Universitatea York, Toronto / Profesor emerit de filozofie, Universitatea din Reading, Anglia.

Dicționarul definește cuvinte filozofice și de logică pe baza a ceea ce e numit în lingvistică Logica Propozițională pe baza schemei de mai jos, și pentru cei doritori de o studiere mai atentă pot investi mai mult timp să înțeleagă această logică.

Un loc aparte în Dicționarul de filozofie și logică îl are cuvântul „condițional” și redau în totalitate definiția și detaliile folosirii acestui cuvânt

Condițional. 1. (adj.) Caracteristică a unui enunț în care se spune că ceva are sau va avea loc dacă are loc sau cu condiția să aibă loc o altă situație. 2. (subst.) Enunț condițional sau ipotetic. Asemenea enunțuri se exprimă în mod caracteristic folosind cuvântul "dacă". Astfel, "Dacă James s-a născut în Wisconsin, atunci e american" și "Va veni numai dacă va fi invitat" sunt, ambele, enunțuri condiționale. În (1) se susține că adevărul lui "James e american" decurge din, sau este garantat de adevărul lui "James s-a născut în Wisconsin", pe când în (2) se susține că adevărul lui "Nu va veni" va rezulta din adevărul propoziției că (respectivul) nu a fost invitat, ceea ce înseamnă că (2) ar fi putut fi exprimat și prin "Dacă nu e invitat, nu va veni". Când un enunț condițional se exprimă sub forma "Dacă p. atunci q", p se cheamă antecedentul sau profaza. iar q consecventul sau apodoza condiționalului. Natura logică a enunțurilor condiționale, condițiile în care ele sunt considerate adevărate sau false (dacă în genere ele pot fi considerate, strict vorbind, drept adevărate sau false) și natura *regulilor de inferență cărora ar trebui admis că li se supune folosirea lor în raționamente au fost și continuă să fie unele din chestiunile cele mai controversate în formalizarea discursului curent. Unii au susținut că un enunț condițional nu poate fi adevărat decât dacă există o legătură de conținut între antecedent și consecvent: această legătură poate fi derivată din semnificațiile cuvintelor ce figurează în ele, ca în exemplul "Dacă e neînsurat, atunci e celibatar", din prezența unei conexiuni cauzale între stările descrise de cele două componente, ca în exemplul "Dacă plouă, terenul va fi umed", dintr-o conexiune instituită printr-o reglementare juridică, precum în exemplul "Dacă faci vreo discriminare pe bază de rasă sau sex, ești susceptibil de a fi pedepsit", sau din vreo altă sursă. Alții au negat acest lucru, zicând, unii, că acceptarea enunțului condițional este ea însăși cea care stabilește o conexiune între antecedentul și consecventul lui și că deci un enunț condițional are statutul unei reguli care ne îndreptățește să inferăm adevărul consecventului din cel al antecedentului, dar care, întrucât este regulă, nu se pretează ea însăși la evaluare în privința adevărului sau falsității. Alții neagă că enunțul condițional ar statornici sau ar implica vreo conexiune. Linia ce se adoptă cel mai adesea în logica formală propozițională este fie de a nega că adevărul unui enunț condițional reclamă existența vreunei conexiuni între antecedentul și consecventul său, fie cel puțin de a socoti drept fundamentale acele utilizări ale enunțurilor condiționale care nu reclamă o asemenea conexiune. Ceea ce se realizează acordând unui enunț condițional minimum de forță posibil, adică interpretând formularea "Dacă p. atunci q" ca fiind totuna cu aserțiunea că în fapt nu avem p adevărat și q fals. Cu alte cuvinte, "Dacă p. atunci q" este tratată ca fiind echivalentă cu "Nu (p și nu q)" (în simboluri, -{p & -q)). Enunțurile condiționale interpretate în acest fel sunt numite condiționale materiale. Dacă "nu" și "și" sunt tratate ambele drept *operatori veri funcționali, atunci și condiționalele materiale vor fi considerate drept compuși veri funcționali ai enunțurilor lor componente. În acest caz, reprezentarea simbolică a lui "Dacă p. atunci q" este p & q, unde ,,&" se definește prin *tabelul de adevăr:
p  &  q
A  A  A
A  F  F
F  A  A
F  A  F
care este identic tabelului de adevăr pentru -{p & -q). Simbolul ,,#" este uneori folosit în locul lui ,,&", dar el este folosit și pentru alte interpretări ale enunțurilor condiționale. Un condițional
material poate fi adevărat chiar dacă în mod evident nu există nici o legătură între antecedentul și consecventul său, ca În exemplul "Dacă Anglia face parte din Europa, atunci iarba e verde". Tocmai din acest motiv el nu este totdeauna socotit a fi o reprezentare adecvată a utilizării normale a enunțurilor condiționale. Cazurile în care inadecvarea acestei reprezentări devine deosebit de acută sunt cele în care antecedentul și consecventul unui condițional sunt formulate la modul optativ, ca în exemplul "Dacă s-ar topi calotele polare, conector 90% din teritoriul Europei ar fi acoperit de apă". Astfel de condiționale sunt cunoscute sub denumirea de condiționale optative (În engleză subjonctive conditionals -n.!.). Problemele se înfățișează cel mai dramatic când antecedentul e un enunț la optativ trecut, ca în exemplul "Dacă acest chibrit ar fi fost frecat de cutie, el s-ar fi aprins", În care e prezentă implicit ideea că enunțul indicativ trecut corespunzător "Acest chibrit a fost frecat de cutie" e fals. Asemenea enunțuri sunt numite îndeobște condiționale contra/actuale. Dacă condiționalul contrafactual "Dacă acest chibrit ar fi fost frecat de cutie, el s-ar fi aprins" e reprezentat ca având forța condiționalului material "Acest chibrit a fost frecat de cutie::> acest chibrit s-a aprins", el ar fi automat judecat ca fiind adevărat, deoarece condiționalele materiale așa cum au fost definite prin tabelul de adevăr de mai sus au drept trăsătură notabilă faptul că trebuie socotite adevărate ori de câte ori antecedentul lor e fals (unul din paradoxurile implicației materiale -vezi implicație materială și implicație logică). Dar același lucru ar fi atunci valabil pentru enunțuri dintre cele mai neplauzibile, precum "Dacă această frunză ar fi fost frecată de cutie, ea s-ar fi aprins", astfel încât interpretarea materială a enunțurilor condiționale nu oferă vreo bază obiectivă pentru a se putea face deosebire între condiționale contrafactuale adevărate sau rezonabile, și cele ce sunt false sau foarte neplauzibile.

Bazat pe documentele literare anunțate mai sus, vom studia construcțiile literare condiționale în particular legămintele condiționale și necondiționale. Așadar, legământul condițional specifică o relație între două procese comunicate, relație de implicație, o relație de inferență, care constă în anunțarea legământului în mod repetat și prin care se transmite o judecată în virtutea relației legământului. Structura, forma de prezentarea a legământului condițional, conține conjuncția ”dacă” sau sinonime ale acesteia (și, atunci, etc) și reprezintă cadrul definitoriu al legământului.

Fără a mă inspira din definițiile date de alți mesageri, consider un legământ biblic un contract, un acord între Domnul Dumnezeu și o persoană sau un popor al Său, în care Domnul Dumnezeu face promisiuni posibile de îndeplinit. În prezentul studiu le vom detalia, dar pe scurt legămintele biblice condiționale conțin promisiuni care sunt împlinite prin anumite acțiuni ale omului, în timp ce legămintele biblice necondiționale conțin promisiuni bazate numai pe puterea și suveranitatea Domnului Dumnezeu și experimentate prin credința care produce atitudine și acțiune.

Aș vrea să fim foarte atenți că am spus că sunt legăminte necondiționale și nu necondiționate. Cuvântul ”necondițional” este folosit în domeniul afacerilor în reglementarea unor relații. Se folosește expresia: Clauza de reglementare necondițională - o dispoziție găsită în reglementarea răspunderii profesionale care impune beneficiarului să aprobe toate cerințele propuse de un asigurator.

Sunt două legăminte foarte detaliate în Sfintele Scripturi, care se pot compara și înțelege mai specific diferența între condițional și necondițional. Sunt numite legământul vechi (condițional) și legământul nou (necondițional).

Vechiul Legământ - un PACT Condițional

Legămintele biblice condiționale - conțin promisiuni care sunt împlinite prin anumite acțiuni ale omului și conțin aplicarea pedepsei pentru călcarea legământului.

Legământul vechi, un legământ condițional, este legământul mozaic și este un contract care a fost făcut între Domnul Dumnezeu și poporul Său, Israel. Deoarece legământul a fost făcut la Muntele Sinai, uneori se numește legământul Sinai (Exod 19-24). Legământul mozaic a primit numele lui Moise, omul pe care Dumnezeu l-a ales să-l conducă pe Israel și căruia i s-au dat Cele Zece Porunci, CUVINTELE LEGĂMÂNTULUI (Ex. 34:28). Legământul mozaic este un pact bilateral sau condițional, ceea ce înseamnă că ambele părți (Domnul Dumnezeu și poporul) erau responsabile pentru îndeplinirea unor obligații în vederea stabilirii și menținerii unei relații de inferență.

Vechiul Legământ a fost făcut cu poporul Israel în drumul dinspre Egipt spre țara Cannan (Exod 20:1 - 31:18). Este detaliat în cartea Exodul și menționat adesea în Vechiul testament. Definește principiile relației dintre Domnul Dumnezeu și poporul Israel. Este un legământ condițional, care prevede ca, în cazul în care poporul Israelul va asculta și va împlini Legea mozaică, Domnul Dumnezeu îi va binecuvânta, iar în eventualitatea neascultării, consecințele vor fi pedeapsa și disciplina (Deut. 28).

Legea mozaică conține aproximativ șase sute de porunci, împărțite în trei categorii majore:
1. porunci cu detalierea voii Domnului Dumnezeu pentru popor (Exod 20:1-26);
2. legile propriu-zise cu reglementarea vieții sociale și civice a poporului (Exod 21:1 24:11) și
3. rânduielile cu reglementarea vieții religioase (Exod 24:12 - 31:18).

Moise a luat cartea legământului și a citit-o în fața poporului. Ei au zis: "Vom face și vom asculta tot ce a zis Domnul.“ Moise a luat sângele și a stropit poporul, zicând: "Iată sângele legământului pe care l-a făcut Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte." (Exod 24:7).

De asemenea, a stropit cu sânge Cortul și toate vasele pentru slujbă. Și, după Lege, aproape totul este curățat cu sânge; și fără vărsare de sânge nu este iertare. (Exod 24:21).

Poporul a promis să ducă la împlinire cerințele legământului mozaic, dar nu s-au ținut de promisiune știind clar că legământul mozaic aveau stipulate binecuvântări în urma ascultării și pedepse ca urmare a neascultării.

După vreo 700 de ani profetul Ieremia se ocupă de legământul mozaic și scoate în evidență, vechiul legământ, călcat prin neascultarea de glasul Domnului: Domnul mi-a zis iarăși: "Vestește toate cuvintele acestea în cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului și zi: "Ascultați cuvintele legământului acestuia și împliniți-le! Căci am înștiințat pe părinții voștri, din ziua când i-am scos din țara Egiptului și până în ziua de azi; i-am înștiințat în toate diminețile, zicând: "Ascultați glasul Meu!" Dar ei n-au ascultat, n-au luat aminte, ci au urmat fiecare porn."irile inimii lor rele. De aceea am împlinit asupra lor toate cuvintele legământului acestuia pe care le poruncisem să-l păzească, și pe care nu l-au păzit (Ieremia 1: 6-8).
Durerea profetului este exprimată și în capitolul 11: Iată cuvântul Domnului care a vorbit lui Ieremia din partea Domnului astfel: "Ascultați cuvintele acestui legământ și spuneți-le oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului! Zi-le: "Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: "Blestemat să fie omul care n-ascultă cuvintele legământului acestuia pe care l-am poruncit părinților voștri în ziua când i-am scos din țara Egiptului, din cuptorul de fier, zicând: "Ascultați glasul Meu și faceți tot ce vă voi porunci; și veți fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru; atunci voi împlini jurământul pe care l-am făcut părinților voștri că le voi da o țară în care curge lapte și miere, cum vedeți astăzi.„ Căci am înștiințat pe părinții voștri, din
ziua când i-am scos din țara Egiptului și până în ziua de azi; i-am înștiințat în toate diminețile, zicând: "Ascultați glasul Meu!" Dar ei n-au ascultat, n-au luat aminte, ci au urmat fiecare pornirile inimii lor rele”. (Ieremia 11: 1-8)

Tot Ieremia este anunțat de Domnul Dumnezeu să vestească un Nou Legământ, care conține numai binecuvântări, nu blesteme fiind un legământ necondițional.

Ne vom adânci în Noul Legământul, un legământ NECONDITIONAL, așa cum îl descrie Ieremia, promis, în viitor, cu "casa lui Israel si cu casa lui Iuda" (Ieremia 31:31). El poate fi numit "nou" comparându-l cu legământul mozaic „vechi” făcut cu tot Israelul:

Noul legământ "Nu este ca legământul cel dintâi pe care l-am încheiat cu părinții lor, în ziua când i-am apucat de mână ca să-i scot din țara Egiptului, legământ pe care l-au călcat, ..." vorbește Domnul … Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înlăuntrul lor, o voi scrie în inima lor: și Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu. Niciunul nu va mai învăța pe aproapele sau pe fratele său, zicând: "Cunoaște pe Domnul!" Ci toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul; căci le voi ierta nelegiuirea și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor" . (Ieremia 31: 31-34).

Noul Legământ - un PACT NECONDIȚIONAL

Bazat de Cuvântul Sfânt, am venit cu un acrostih pentru Noul Legământul, PACT
Să definim termenii:
PACT = contract, acord, legământ, între două sau mai multe persoane sau organizații în care se promite ceva.

PACT NECONDIȚIONAL= un contract între două părți prin care inițiatorul oferă toate resursele pentru ducerea la îndeplinire a cerințelor contractului.

NOUL LEGĂMÂNT e un PACT NECONDIȚIONAL un contract inițiat de Domnul Dumnezeu de refacere a relației cu omul, prin care El, Domnul, pune la dispoziție toate resursele necesare beneficiarilor contractului.
Sunt două locuri în Sfânta Scriptură, care sunt aproape identice și conțin declarația: „Iată legământul care-l voi face” (Ieremia și Evrei) după care se menționează patru principii ale relației legământului.

Noul Legământ este anunțat de Ieremia astfel: Iată, vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda un legământ nou. Nu ca legământul pe care l-am încheiat cu părinții lor, în ziua când i-am apucat de mână să-i scot din țara Egiptului, legământ pe care l-au călcat, măcar că aveam drepturi de soț asupra lor, zice Domnul. Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; și Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu. Niciunul nu va mai învăța pe aproapele sau pe fratele său zicând: "Cunoaște pe Domnul!", ci toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul; căci le voi ierta nelegiuirea și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor." (Ieremia 31:31-34).

Legământul necondițional specifică, o relație de implicație, care constă în anunțarea legământului în mod repetat prin care nu se transmite o pedeapsă în virtutea relației legământului, ci se transmite binecuvântarea intrării în relația legământului. Structura, forma de prezentarea a legământului necondițional, nu conține conjuncția ”dacă” sau sinonime ale acesteia (și, atunci, etc), ci conjuncțiile „căci”, „pentru că”.
Ieremia e foarte specific că profeția este pentru Israel. Nu există nicăieri în Scriptură să se facă o declarație similară Bisericii, dar principiile legământului anunțat cu Israel, Domnul Isus și apostolii le menționează că se aplică Bisericii întocmai. Noul Testament scoate în relief că principiile legământului se aplică Bisericii lui Christos Domnul. Noul Legământ este foarte pe scurt exprimat prin Filipeni 1:6 "Sunt încredințat că Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi până în ziua lui Isus Christos" Noul Legământ este un PACT inițiat de Domnul Dumnezeu și care promite că El îl duce la capăt până în ziua hotărâtă de El, ziua întâlnirii mele cu Domnul Isus Christos în slavă, sau ziua întâlnirii pe norii cerului cu Biserica sa.


Noul Legământ prezentat lui Ieremia, și reluat de scriitorul epistolei către Evrei, Pavel, include patru principii ale relației pe care le găsim și în Noul Testament: iertarea de păcate și ștergerea lor, punerea legii în inimă, apartenența de Domnul (El fiind al nostru și noi ai Lui), cunoașterea Lui. Am aranjat aceste patru principii în acrostihul PACT:

Puterea Sângelui Domnului Christos
Apartenența de Domnul Dumnezeu
Cunoaștere adâncă a Domnului Dumnezeu
Transformare în chipul Domnului Christos

Ne vom adânci în Noul Legământ bazat pe relatarea făcută de apostolul Pavel, și va fi un verset de bază, care va fi menționat de multe ori în prezentul studiu. Dar iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în mintea lor și le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, și ei vor fi poporul Meu. și nu vor mai învăța fiecare pe vecinul sau pe fratele său, zicând: "Cunoaște pe Domnul!", căci toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare dintre ei. Pentru că le voi ierta nelegiuirile și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele și fărădelegile lor.„ (Evr.8:10-12)
Putem împărți textul din cartea profetului Ieremia și epistola către Evrei în cele patru părți astfel:


Puterea Sângelui: le voi ierta nelegiuirile și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor;
Apartenență: Eu voi fi Dumnezeul lor, și ei vor fi poporul Meu;
Cunoaștere adâncă: toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare dintre ei;
Transformare: voi pune legile Mele în mintea lor și le voi scrie în inimile lor.


Aceste patru principii conform Scripturii cred și mărturisesc că se aplică Bisericii lui Christos și le voi detalia în continuare.

NOUL LEGĂMÂNT PACT NECONDIȚIONAL în PUTEREA SÂNGELUI

Noul Legământ nou se poate duce la îndeplinire pentru că în legământul însuși este specificată condiția realizării lui. Aș putea spune că e condiționat dar, de fapt e condițional. Condiția realizării legământului: iertarea păcatelor și fărădelegilor, prin sângele lui Christos Domnul. Acest sânge are putere! De ce?
În primul rând pentru că la modul general sângele are putere fiindcă sângele e VIAȚA vezi să nu cumva să mănânci sângele, căci sângele este VIAȚA (sufletul); și să nu mănânci sufletul împreună cu carnea. (Deuteronom 12:23)

Ceva foarte interesant este că sângele animalelor de jertfă, cât sângele oricărei ființe vii era interzis de legea mozaică să fie întrebuințat, pe când Domnul Isus, chiar, când tratează același subiect sângele și VIAȚA, ne cere să-l bem. Isus le-a zis: "Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncați trupul Fiului omului și dacă nu beți sângele Lui, n-aveți VIAȚA în voi înșivă.” (Ioan.6:53)
 

Atât Vechiul cât și Noul Legământ, pun accent pe puterea sângelui, pentru că el, sângele, în el însăși, conține VIAȚA. Vedem asta din punct de vedere biologic. Aspectul fizic al unui om îl vezi după culoarea feței determinată de circulația sângelui roșu. Culoarea sângelui animalelor de jertfă și al omului este roșu. La alte animale sau insecte sângele poate fi roșu, albastru, verde, galben, violet, portocaliu sau incolor.
Privite de aproape, prin venele de la mâini pare să curgă sânge albastru. Dar asta se întâmplă pentru că venele sunt chiar la suprafața pielii, iar prin piele nu pot pătrunde decât câteva culori din spectrul luminii. Astfel, văzut din exterior, sângele pare albastru. Dar, în realitate, este roșu.

Culoarea este dată de o substanță foarte importantă din sânge numită hemoglobină, care duce oxigenul din plămâni în tot corpul, dându-ți, astfel, mai multă energie. Deși nu e niciodată albastră, hemoglobina își poate schimba puțin culoarea. Când corpul are mult oxigen, hemoglobina dă sângelui o culoare frumoasă de un roșu aprins. Dacă alergi și faci efort, corpul folosește și mai mult oxigen, iar sângele devine de un roșu și mai închis. Atunci este imediat pompat înapoi în plămâni, de unde primește mai mult oxigen. Ce vreau să scot în evidență e că sângele este în toate mădularele corpului uman.
În al doilea rând, Sângele lui Christos Domnul, este VIAȚA Lui, care și-a dat-o pentru noi.

Sângele Domnului Isus Christos este VIAȚA, are putere și stă la baza unui Nou Legământ, unui PACT necondițional.

Valoare a Răscumpărării Iertare Justificată - Îndreptățită Albire, Curățire Deplină Ținta unui Testament Apropiere de Domnul și unii de alții

Noul Legământ este un PACT NECONDIȚIONAL în PUTEREA SÂNGELUI ca Valoare a Răscumpărării

ați fost răscumpărați … cu sângele scump al lui Christos, Mielul fără cusur și fără prihană. (1Petru1:18-19)
Sângele are putere, pentru că este VIAȚA și asta înseamnă Valoare. Găsim locuri în Scriptură folosirea expresiei comerciale de cumpărare folosind prețul, moneda de cumpărare Sângele Domnului Christos. Una des folosită este prețul răscumpărării (a răscumpăra = a cumpăra un lucru vândut).

Întrebarea legitimă este: La cine am fost vânduți? De unde să fim răscumpărați? Diavolul? Nicidecum. eu sunt pământesc, vândut rob păcatului. (Romani 7:14)

De unde sunt răscumpărat? … ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire pe care-l moșteniserăți de la părinții voștri, ci cu sângele scump al lui Christos, Mielul fără cusur și fără prihană. (1Petru1:18-19) În mod cu totul special răscumpărarea este atribuită Bisericii. Puterea Sângelui Domnului Christos stă în prețul răscumpărării Bisericii Sale. În El avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor, după bogățiile harului Său. (Efeseni 1:7).

Să fiu și mai concret: Biserica Domnului, … a câștigat-o cu însuși sângele Său. (Fapte 20:28)
Pentru cine am fost răscumpărați? ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminție, de orice limbă, din orice norod și de orice neam. (Apocalipsa 5:9)
Ce extraordinar! Să știi că ai fost răscumpărat pentru Tata. Textul acesta din Apocalipsa ne mai spune că în Biserică vor fi oameni din orice seminție, nu numai a lui Israel, de orice limbă, orice popor și orice neam. Da El Domnul ne-a câștigat cu sângele Său.

Apostolul Pavel în Efeseni ni se scrie că răscumpărarea noastră, a Bisericii, este făcută să fim prezentați Tatălui nu oricum a iubit … Christos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfințească, … ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană. (Efeseni5:25-27)

Se văd clar și aici principiile Noului Legământ: curățirea și ștergerea păcatelor, ca să fim prezentați Tatălui.
Și mai semnificativ: Biletul de intrare în locul preasfânt a fost cumpărat cu Sângele Domnului Christos, ca noi să avem intrare liberă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt, (Evrei10:19)
Accesul Bisericii în prezența Tatălui s-a făcut după regulile cerute de El. Sunt reguli specificate în Vechiul Legământ dar neîmplinite. Dar Christos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, …a intrat, o dată pentru totdeauna, în Locul Preasfânt, nu cu sânge de țapi și de viței, ci cu însuși sângele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veșnică. (Evrei 9:11).

Conform Scripturii, Domnul Isus și-a dat VIAȚA pentru noi, a murit, ne-a lăsat testamentul Noului Legământ, a plecat la Tatăl și Tatăl conform făgăduinței Lui, L-a trimis pe Duhul să formeze Biserica și i-a confirmat Fiului împlinirea lucrării de răscumpărare, în puterea Sângelui vărsat.

Lucrarea de răscumpărare este din felul nostru deșert de viețuire. Este din fața mâniei lui Dumnezeu, care se descoperă oricărei ființe umane. Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbușă adevărul în nelegiuirea lor. (Romani 1:18). Răscumpărarea din fața mâniei lui Dumnezeu este dată Bisericii prin Noul Legământ, un PACT necondițional, în puterea Sângelui Domnului Christos. După ce Biserica va fi răpită Noul Legământ cu Biserica va fi dus la finalizare, vom intra în locul Prea Sfânt, va urma izbucnirea mâniei lui Dumnezeu, în Necazul Unic din istoria lumii, după care Domnul Dumnezeu va face un legământ nou cu Israel, care va pleca tot de la iertarea păcatelor prin sângele lui Christos Domnul.

Conform Scripturilor aștern aceste adevăruri în scris, să rămână ca mărturie, chiar dacă unele sunt în contradicție cu multe teorii teologice de până acum (anul 2020):

Noul Legământ, acum cu Biserica și în Împărăția Păcii, Împărăția milenară cu Israel, este și va fi un PACT Necondițional în Puterea Sângelui lui Christos Domnul, care nu aduce judecată ca și legământul vechi ci numai răsplată și viață veșnică deplină.

Noul Legământ, acum cu Biserica și în Împărăția Păcii, Împărăția milenară cu Israel, este și va fi un PACT Necondițional în Puterea Sângelui lui Christos Domnul care are valoarea răscumpărării acceptate de Domnul Dumnezeu Tatăl.

Noul Legământ, acum cu Biserica și în Împărăția Păcii, Împărăția milenară cu Israel, este și va fi un PACT Necondițional în Puterea Sângelui lui Christos Domnul, care nu aduce binecuvântare și blestem ca și primul legământ ci numai binecuvântare.

VIAȚA este în sânge. VIAȚA nouă este în Sângele lui Christos Domnul. Este o VIAȚA cu Valoare deosebită. VIAȚA contează.

De aproape 100 de zile, acum la sfârșitul lunii august 2020 auzim seară de seară la Portland și în alte orașe din America, de existența unor proteste care pe tema ”Viața negrilor contează” au deraiat în distrugeri de vieți, care contează, și afaceri care contează.

Noi credem și mărturisim că „VIAȚA negrilor contează” ca, de altfel VIAȚA oricărei ființe umane de la concepție până în veșnicie contează pentru că orice viață are valoare măsurată în însăși VIAȚA Domnului Isus, Fiul Dumnezeului Celui Viu.

Sâmbătă, 29 August 2020, după masă, peste 1000 suporteri ai președintelui Trump, în peste 600 mașini de toate categoriile, au plecat de la Clackamas Mall până în Centrul orașului Portland. Porlandezul Aaron “Jay” Danielson cu o șapcă pe care scria Patriot Prayer , la aprox.15 min. după ce convoiul de mașini a trecut a fost împușcat mortal în piept, fără nici o somare. VIAȚA lui Jay contează și el a murit într-adevăr ca un martir comparat cu George Floyd la sfârșitul lui mai pe fondul pe care s-au creat protestele cu distrugeri din America.

Da, VIAȚA are valoare fiind măsurată în răscumpărarea făcută prin Sângele Domnului Christos, care are Putere și azi. Una din binecuvântările Noului Legământ este că în El ne găsim valoarea ca individ. Este nemăsurat. Având valoare înaintea Tatălui L-a trimis pe Domnul Christos să moară pentru noi, ca să ne răscumpere din felul nostru de trăire.

Noul Legământ este un PACT NECONDIȚIONAL în PUTEREA SÂNGELUI care duce la Iertare Justificată
când suntem socotiți neprihăniți (justificați), prin sângele Lui, vom fi mântuiți prin El de mânia lui Dumnezeu. (Romani 5:9)

Apostolul Pavel face această declarație după ce definește neprihănirea ca fiind o îndreptățire. Dar acum s-a arătat o neprihănire (justificare, îndreptățire) pe care o dă Dumnezeu, fără lege - despre ea mărturisesc Legea și Prorocii - și anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credința în Isus Christos, pentru toți și peste toți cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire. (Romani 3: 21-22). Singura cale prin care cineva poate beneficia de îndreptățire este credința în Christos Domnul. Imediat după clarificarea îndreptățirii, și calea care duce la îndreptățire, apostolul Pavel scrie: Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu. și sunt socotiți neprihăniți (justificați, îndreptățiți), fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Christos Isus. (Romani 3: 23-24) Fiecare pământean prin descendența din Adam este păcătos și are șansa să fie socotit neprihănit prin răscumpărarea în sângele lui Christos Domnul. Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credința în sângele Lui, o jertfă de ispășire, ca să-și arate neprihănirea (justificarea) Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu; pentru ca, în vremea de acum, să-și arate neprihănirea (justificarea) Lui în așa fel, încât să fie neprihănit (drept), și totuși să socotească neprihănit (justificat) pe cel ce crede în Isus. (Romani 3: 25-26)
Neprihănirea, îndreptățirea o dă Domnul Dumnezeu. El, de fapt, ne socotește neprihăniți, îndreptățiți. Neprihănirea, Îndreptățirea, Justificarea s-a făcut prin Răscumpărarea în Sângele lui Christos Domnul.

Parafrazând textul pentru o mai clară înțelegere a ceea ce studiem: Domnul Dumnezeu Tatăl l-a rânduit pe Domnul Isus să se aducă jertfă pentru noi. El, Domnul Isus, a fost îndreptățit să o facă, fiind fără păcat. Ca urmare a jertfei de la Golgota, însăși Domnul Dumnezeu este îndreptățit și garantează ca fiind sigură iertarea noastră și astfel își arată această dreptate socotindu-l îndreptățit pe cel ce crede în sângele vărsat pe cruce.

Două întrebări controversate care au răspuns în principiile Noului Legământ:
1. Ce e de făcut când un creștin nu se poate ierta pe sine însuși?
2. Sunt pedepsiți copiii pentru păcatele părinților lor?

Răspuns la amândouă întrebările le vom găsi în adâncirea în Scripturi pe tema îndreptățirii, a justificării, în Sângele Domnului Christos, care ne dă VIAȚA nouă.

Prima întrebare: Ce face un om când spune că nu se poate ierta pe sine însuși? Câteva exemple: Ai făcut o greșeală, ai luat trafic tichet și știai că dacă nu ești atent vei fi pedepsit. Te simți vinovat. În VIAȚA de familie, sunt remușcări că nu ai procedat altfel: fie că e vorba de partener, de copii, de alegeri ale vieții de familie. Te simți vinovat. La o discuție aprinsă cu cineva ai strigat pentru că și alții au strigat. Te simți vinovat. Ar fi multe alte exemple. Toate acestea provoacă neliniște, lipsa păcii. Există îndreptățirea prin credință care aduce pace. Cuvântul ne spune: suntem socotiți neprihăniți, prin credință, și ca atare avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Christos.(Romani 5:1). Fiind în Noul Legământ, ai dreptul ești îndreptățit să beneficiezi de pacea lăuntrică oricare ar fi trecutul.

Păcatul este păcat indiferent înspre cine se îndreaptă. Are aceiași sursă: după cum printr-o singură greșeală a venit o osândă care a lovit pe toți oamenii, tot așa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toți oamenii o hotărâre de neprihănire (justificare, îndreptățire) care dă VIAȚA. Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulți au fost făcuți păcătoși, tot așa, prin ascultarea unui singur Om, cei mulți vor fi făcuți neprihăniți. Ba încă și Legea a venit pentru ca să se înmulțească greșeala; dar unde s-a înmulțit păcatul, acolo harul s-a înmulțit și mai mult; pentru ca, după cum păcatul a stăpânit dând moartea, tot așa și harul să stăpânească dând neprihănirea, ca să dea VIAȚA veșnică, prin Isus Christos, Domnul nostru. (Rom. 5:18-21) Neprihănirea, îndreptățirea, justificarea prin Christos Domnul aduce VIAȚA, eliberare și nu robie. …neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credința în Isus Christos, este pentru toți și peste toți cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire. (Romani 3: 21-22). Toți care cred sunt socotiți neprihăniți, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Christos Isus. (Romani 3: 23-24) Înaintea Domnului Dumnezeu, datorită jertfei îndreptățirii suntem socotiți îndreptățiți să primim iertarea prin credința în Christos Domnul … în vremea de acum, Dumnezeu să-și arate neprihănirea Lui în așa fel, încât El Dumnezeu să fie neprihănit, și totuși să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus. (Romani 3: 25-26)

Ce e de făcut deci? Atunci ți-am mărturisit păcatul meu și nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: "Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!" și Tu ai iertat vina păcatului meu. ( Psalm 32:5). El a iertat orice vină indiferent spre cine se îndreaptă spre mine însuși, spre El sau spre alții. Mărturisindu-ți păcatul, greșeala te așezi în Christos Domnul și nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Christos Isus, … (Romani 8:1)

Dacă Domnul Dumnezeu însuși garantează iertarea prin sângele lui Christos Domnul, cine ai fi tu care nu te-ai putea ierta pe tine însuți?

Dacă nu e nici o osândire, tu cel ce citești aceste rânduri de ce te osândești singur? Smeriți-vă, dar, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalțe. și aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuși îngrijește de voi. Fiți treji și vegheați! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită. Împotriviți-vă lui tari în credință…(1 Petru 5: 6-9)
Legiferarea îndreptățirii este clară, înaintea Domnului Dumnezeu și tu trebuie să-L crezi.

La BPA, compania pentru care lucrez și anul acesta, marți 18 august a avut loc un discuție între un păgân, un evreu și un creștin. Acum în vremea de pandemie a fost în întâlnire virtuală. Discuția a fost pe tema: Dragoste – Adevăr – Dreptate (Love – Truth – Justice) Ar fi multe de spus aici. Păgânul cât și evreul și-au exprimat opinii relative pe baza simțurilor și circumstanțelor. Creștinul, pastorul Bob MacGregor de la City Harvest Church din Vancouver, WA și-a exprimat opiniile pe Scriptură. La un moment dat el a spus: Adevărul nu vine din simțămintele noastre. Adevărul îl găsim în Biblie și noi trebuie să-l credem așa cum este descoperit și apoi el, adevărul, va schimba atitudinile și acțiunile noastre, pentru că însăși Adevărul este Christos.

Apostolul Pavel scrie: când suntem socotiți neprihăniți (justificați), prin sângele Lui, vom fi mântuiți prin El de mânia lui Dumnezeu. (Romani 5:9). Parafrazând: Suntem socotiți îndreptățiți prin sângele Lui și scăpați de orice pedeapsă am merita-o.

A doua întrebare: Sunt pedepsiți copiii pentru păcatele părinților lor?
Răspuns și la această întrebare îl vom găsi în adâncirea în Scripturi pe tema îndreptățirii, a justificării, a neprihănirii în Sângele Domnului Christos, care ne dă VIAȚA nouă.

Vedem deosebirea clară între Vechiul Legământ, un legământ condițional cu binecuvântări și blesteme și Noul Legământul nou, un PACT condițional care are numai binecuvântări și nu blesteme.

În Vechiul Legământ este specificat: Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinților în copii, până la al treilea și la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, și Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele. (Exod 20:4-6). Face parte din legământul vechi.

Profetul Ezechiel relatează privind spre Noul Legământ prezintă o altă față a lucrurilor și spune: Voi însă ziceți: "Pentru ce nu poartă fiul pedeapsa pentru nelegiuirea tatălui său?" Pentru că fiul a lucrat după neprihănire și dreptate, a păzit și a împlinit toate legile Mele; el va trăi negreșit! Sufletul care păcătuiește, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui său, și tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea celui neprihănit va fi peste el, și răutatea celui rău va fi peste el. Dar dacă cel rău se întoarce de la toate păcatele pe care le-a săvârșit și păzește toate legile Mele, și face ce este drept și plăcut, va trăi negreșit, nu va muri. (Ezechiel 18:19-22) Toate fărădelegile pe care le-a făcut i se vor uita! El va trăi din pricina neprihănirii în care a trăit.

Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El. (2 Corinteni 5:21).
Pronumele NOI se referă la mine și la tine și nu la cei dinaintea noastră, părinții, sau cei de după noi, copiii. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuși este în lumină, avem părtășie unii cu alții; și sângele lui Isus Christos, Fiul Lui, ne curăță de orice păcat. (1Ioan.1:7) Ne curăță și șterge orice păcat.
Da, sunt consecințe, dar acestea le suportă cel ce păcătuiește. Pe scurt Moise. Îi spune Domnul vorbește stâncii și va curge apă. Moise lovește stânca. Moise este iertat, dar trebuie să suporte consecința păcatului și nu el duce poporul în țara promisă. În mod direct nimeni altul decât Moise a suportat consecința.
Răspunsul la cele două întrebări, deci: Dacă Domnul Dumnezeu iartă orice păcat, cine ești tu să zici că tu nu te porți ierta pe tine însuți? Asta e o înșelare a diavolului. Copiii nu poartă păcatul sau consecința păcatului părinților și invers.

Sângele Domnului Christos are putere de iertare, este VIAȚA, are valoare și astăzi, prin acest sânge suntem socotiți neprihăniți, îndreptățiți, justificați înaintea Domnului Dumnezeu. și atunci cine ne poate condamna? Suntem în legământul binecuvântărilor. Slăvit să fie Numele Domnului!

La subiectul îndreptățire, neprihănire, justificare vreau să atrag atenția la folosirea expresiei „căzut din har”. Această expresie este folosită o singură dată în Scriptură. Este foarte important să folosim expresiile Scripturii în contextul, în care au fost scrise, altfel orice expresie scoasă din context devine un pretext și poate duce în rătăcire. Expresia „căzut din har” este folosită doar cu referință la îndreptățirea prin Lege. Voi, care voiți să fiți socotiți neprihăniți prin Lege, v-ați despărțit de Christos; ați căzut din har. (Galateni 5:4) Noul Legământ ne aduce neprihănirea sau îndreptățirea NUMAI prin sângele Domnului Christos. În Noul Legământ nu este cădere din har. Cei care suntem îndreptățiți prin sângele lui Christos Domnul, suntem în har.

Scriptura este foarte clară, și oricine, care intră în Noul Legământ, este socotit îndreptățit, justificat, neprihănit. Asupra lui nu poate acționa nici o altă lege de condamnare beneficiind de puterea Sângelui Domnului Christos.

Mesaje video/audio cu tema Noul Legământ – un PACT Necondițional în Puterea Sângelui definită prin Valoarea Răscumpărării și Îndreptățirea (Justificare Iertării) se pot găsi accesând:

https://www.youtube.com/watch?v=XidXDREE89E&t=58s


Noul Legământ este un PACT NECONDIȚIONAL în PUTEREA SÂNGELUI care Albește (curăță deplin)
Domnul împăraților pământului … ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său. (Apocalipsa1:5)

Puterea Sângelui Domnului Christos, este la baza Noului Legământ, pentru că Sângele Domnului Christos este VIAȚA. Sângele Lui, are Valoarea răscumpărării noastre, aduce socotirea Îndreptățirii noastre față de Domnul Dumnezeu și față de noi înșine.

În al treilea rând pentru ca noi să avem parte de VIAȚA în Christos Domnul trebuie să fim iertați deplin. Pe voi, care erați morți în greșelile voastre și în firea voastră pământească netăiată împrejur, Dumnezeu v-a adus la viață împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greșelile. (Col.2:13)

Sângele Domnului Christos este singurul sânge care curăță păcate. Curățirea păcatelor prin Sângele lui Christos Domnul s-a făcut o dată pentru totdeauna dar, de această iertare au avut parte cei vechime, se face acum în perioada harului și se va face și după Răpirea Bisericii. Pentru că în primul rând fără vărsare de sânge nu este iertare. (Evr.9:22) Sângele animalelor de jertfă a curs în vechime și țintea spre Sângele lui Christos Domnul și în al doilea rând este un singur mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Isus Christos, (1 Timotei 2.5)

Încă din Vechiul Testament poporul a fost chemat la pocăință cu promisiunea că există posibilitatea ștergerii păcatelor. Spălați-vă deci și curățați-vă! Luați dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-ați făcut! Încetați să mai faceți răul! Învățați-vă să faceți binele, căutați dreptatea, ocrotiți pe cel asuprit, faceți dreptate orfanului, apărați pe văduvă! - Veniți totuși să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roșii ca purpura, se vor face ca lâna.( Isaia 1:16-18.) Tot sângele jertfelor din Vechiul Testament privea spre sângele de la Golgota.

Bătrânul Ioan după ce anunță pecetluirea celor 144 mii din semințiile lui Israel, are peisajul celor veniți din Necazul cel Mare, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie și înaintea Mielului, îmbrăcați în haine albe. ….m-am uitat și iată că era o mare gloată pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice seminție, din orice norod și de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie și înaintea Mielului, îmbrăcați în haine albe, cu ramuri de finic în mâini; … Aceștia vin din necazul cel mare; ei și-au spălat hainele și le-au albit în sângele Mielului. (Apoc.7:9,14)

Sângele Domnului Christos a curs o singură dată . … S-a arătat o singură dată, ca să șteargă păcatul prin jertfa Sa. (Evrei 9:2). Puterea sângelui se manifestă de la Adam și cât va exista omul păcătos.
Noul Legământ anunțat pentru Israel va putea dus la îndeplinire pentru că însuși Domnul declară fundamentul Noului Legământ: le voi ierta nelegiuirile și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele și fărădelegile lor.„ (Evr.8:12)

Așa cum am mai spus și mă voi repeta de mai multe ori, Noul Legământ are principii care sunt aplicate Bisericii. Unul din acestea este iertarea nelegiuirilor, în așa fel încât să nu mai fie amintite nici păcatele și nici fărădelegile.

Există în vocabularul popular, și uneori în rugăciuni expresia „marea uitării”. Nu o găsim în Scriptură dar, credem și mărturisim că la Domnul Dumnezeu avem iertare deplină prin Sângele lui Christos, Domnul.
Apostolul Ioan, exilat pe insula Patmos ne adeverește spălarea păcatelor spunând Domnul împăraților pământului … ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său (Apoc.1:5). Iertarea păcatelor este oferită din belșug În El avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor, după bogățiile harului Său (Efes.1:7) (Col. 1:14) Să știți, dar, fraților, că în El vi se vestește iertarea păcatelor; și oricine crede este iertat prin El de toate lucrurile de care n-ați putut fi iertați prin Legea lui Moise. (Fapte 13:38-39)

Unul din cele mai puternice adevăruri Scripturale al acțiunii de Albire a Bisericii, și de confirmare a valabilității Noului Legământ pentru Biserică este Efeseni 5:26-27 a iubit … Christos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfințească, … ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană.

Așa cum se spunea în Isaia și în Apocalipsa, cât și pentru Biserică, procesul iertării păcatelor este același. Vedem și aici un aspect al Noului Legământ, un PACT condițional, dar are anumite condiții: Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nelegiuire. (1Ioan.1:9) Păcatele trebuie mărturisite de fiecare personal și atunci vor fi iertate și curățite. Spuneam la capitolul Îndreptățire că în Noul Legământ copiii nu sunt pedepsiți pentru păcatele părinților. Cum ar putea ști copiii păcatele părinților ca să le mărturisească pentru a primi iertare? Părinții în dreptul lor trebuie să-și mărturisească păcatele lor ca să primească iertare. Copiii în dreptul lor trebuie să-și mărturisească păcatele lor ca să primească iertare. Foarte adesea se obișnuiește să se spună că unii la alții când greșesc trebuie să-și ceară iertare. Expresia „cer iertare” nu este în Scriptură. În Sfânta Scriptură nu ni se spune să ne cerem iertare ci să ne mărturisim păcatele sau greșelile, și atunci dispare o altă expresie „dacă am greșit, te rog să mă ierți”.

Adesea spun americanilor în contextul subiectului, că în limba română nu poți spune „îmi pare rău” zâmbind ca în limba engleză „I am sorry”

Profetul Ieremia și apostolul Pavel anunță principiul Noului Legământ cu Israel, care spune le voi ierta nelegiuirile și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele și fărădelegile lor. Apostolul Ioan la 1 Ioan 1:9 ne-a scris nouă Bisericii același principiu: El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nelegiuire.

Sunt menționate pe lângă păcate fărădelegi sau nelegiuri, care se încadrează la aceiași categorie: păcate. Oricine face păcat face și fărădelege; și păcatul este fărădelege. (1Ioan.3:4)
Pentru ca Domnul să înfățișeze înaintea Lui Dumnezeu Tatăl Biserica, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană, (Efeseni 5:27) noi, Biserica trebuie să umblăm în lumină, după cum El însuși este în lumină, ca să avem părtășie unii cu alții; și pentru aceasta sângele lui Isus Christos, Fiul Lui, ne curăță de orice păcat. (1 Ioan 1:7). Apostolul Ioan folosește foarte des cuvântul „orice” care înseamnă oricare și oricâte păcate sunt spălate sunt albite în sângele Mielului.

Intrarea în Noul Legământ ne aduce Albire de păcate, dar ne cere și o responsabilitate:
sângele lui Christos, care, prin Duhul cel veșnic, S-a adus pe Sine însuși jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăța cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiți Dumnezeului celui Viu! (Evrei 9:14). El S-a dat pe Sine însuși pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege și să-Și curețe un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune. (Tit 2:14)

Noul Legământ se aplică Bisericii pentru că ni se asigură iertarea deplină, ștergerea păcatelor și fărădelegilor, nemaifiind amintite niciodată, curățire deplină prin Sângele lui Christos Domnul.
În domeniul Ștergerii Păcatelor, trăiește azi ziua de azi. Ziua de ieri s-a dus. Ziua de mâine nu știi dacă o vei avea. În cartea electronică Împărăția – Mântuire – Biserica accesând:

https://www.romaniantimes.com/2020/imb/May02.2020

ai un model de rugăciune zilnică prin care îți exprimi Prietenia cu Domnul Isus. În rugăciunea zilnică și tu ca și mine, poți cere Domnului o Reconciliere zilnică a Păcatelor. Zilnic, înainte de a merge la culcare, trebuie să fii în siguranță că păcatele sunt iertate. Un al aspect al Prieteniei cu Domnul este transparența, Expunerea totală, prin care-i mărturisești Domnului toate aspectele vieții tale, cerându-i implicare în fiecare din ele.

Noul Legământ - un PACT NECONDIȚIONAL în PUTEREA SÂNGELUI, Ținta unui Testament
un testament pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte, nu poate fi desființat, (Galateni3:17)

Puterea Sângelui Domnului Christos, este la baza Noului Legământ, pentru că Sângele Domnului Christos este VIAȚA. Sângele Lui are Valoarea Răscumpărării noastre; ne oferă o Iertare Îndreptățită de Domnul Dumnezeu; ne Albește, ne Curăță Deplin. În al patrulea rând Sângele Domnului Christos este Ținta unui Testament întărit de Domnul Dumnezeu.

Sunt două legăminte necondiționale care au fost întărite prin testament, fiind valabile azi și nemaiputând fi desființate după moartea Domnului Christos. Era nevoie de testament pentru că aceste două legăminte par a fi controversate cu aplicare la Israel și neamuri. Amândouă aceste legăminte ne garantează moștenirea primită de la Domnul Isus, atât pentru Israel cât și pentru noi, neamurile.

Legământul cu Adam (salvarea omenirii în urma căderii în păcat), legământul cu Noe (nu va mai fi potop de ape să acopere tot pământul), legământul cananit (țara promisă lui Israel), legământul cu David (domnia veșnică a seminței lui) sunt legăminte, care conțin binecuvântări directe și nu sunt legate de participarea individului, ci de evenimente.

Legământul cu Avraam și Noul Legământ sunt îndreptate spre Jertfa lui Christos Domnul, VIAȚA privată a individului și moștenirea făgăduită. Domnul Dumnezeu a hotărât ca aceste două legăminte să fie întărite prin testament.

Noul Legământ este unul singur. Nu sunt două legăminte: unul pentru Israel și unul pentru Biserică. Noul Legământ este un PACT Necondițional bazat pe Puterea Sângelui Domnului Christos, VIAȚA noastră definită în Valoarea Răscumpărării. În vederea siguranței Iertării Justificate (Îndreptățite) și în vederea siguranței Albirii (Curățirii Depline) de păcate, Sângele scurs la Golgota este Ținta unui Testament. Sângele scurs la Golgota este mijlocul Apropierii de Tatăl și unii de alții.

… iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în mintea lor și le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, și ei vor fi poporul Meu. și nu vor mai învăța fiecare pe vecinul sau pe fratele său, zicând: "Cunoaște pe Domnul!", căci toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare dintre ei. Pentru că le voi ierta nelegiuirile și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele și fărădelegile lor. (Evr.8:10-12). Cele patru elemente ale Noului Legământ se aplică și lui Israel și Bisericii. Elementul fundamental este Iertarea.

Mintea creștinului, foarte des, se frământă cu siguranța iertării păcatelor făcute înaintea Domnului Dumnezeu, înaintea oamenilor și chiar față de propria persoană. Noul Legământ, un PACT Necondițional în Puterea Sângelui Domnului Isus a fost întărit de Domnul Dumnezeu, prin Testament și pentru a avea siguranța iertării de orice păcat și intrarea în moștenirea lăsată nouă de Christos Domnul.

Pentru definirea unui testament m-am folosit de dicționarul Merriam-Webster și am trecut mai jos definiții cât și comentarii utile, educative, legate de cuvânt, în română și engleză.
Dicționarul Merriam-Webster definește Testamentul ca fiind o dovadă tangibilă al unui dar oferit sau un act prin care o persoană determină împărțirea proprietății sale după moarte.

Din punct de vedere legal, în unele state americane, o Ultimă Dorință și un Testament sunt două documente diferite. Ca și act legal, O Ultimă Dorință, ca și document se ocupă numai cu bunuri imobile (terenuri). Un Testament se ocupă numai de bunuri personale, cum ar fi bunuri de uz casnic, bani sau mașini.
În statele OR sau WA, Ultima Dorință ca document și Testamentul ca document sunt cuprinse împreună ca un document legal care oferă instrucțiuni pentru ceea ce ar trebui să se întâmple cu bunurile unei persoane după moartea sa. Dacă o persoană moare fără testament, se spune că este „intestate”, iar legile statului privind aceste situații guvernează distribuirea proprietăților decedatului.

Dacă mori fără Ultima Dorință ca document sau fără Testament ca document în Washington și Oregon, lăsând un partener, dar fără copii, părinți sau frați, partenerul tău va moșteni totul. Dacă mori lăsând un partener și copii, partenerul va moșteni toate bunurile comunitare (bunuri acumulate împreună) și jumătate din bunurile tale separate (bunuri acumulate înainte de căsătorie).

<<<Merriam-Webster Dictionary defines Testament as a tangible proof or tribute or an act by which a person determines the disposition of his or her property after death
Legally in some US States a Last Will and a Testament used to be two different documents. A Will dealt only with real property (land). A Testament dealt only with personal property (chattels)… like household goods, monies or vehicles.

In OR and WA states a Last Will and Testament, also known simply as a will, is a legal document that provides instructions for what should happen to a person's assets after his or her death. If a person dies without a will, they are said to be “intestate,” and state intestacy laws govern the distribution of the property of the decedent.
If you die intestate (without Last Will) in Washington and Oregon leaving a spouse but no children, parents or siblings, your spouse will inherit everything. However, if you die leaving a spouse and children, the spouse will inherit all your community property and one-half of your separate property.>>>
Cunosc situații, și nu una, în care prin testament moștenirea este lăsată nu la copii ci la nepoți. Sunt situații când prin testament, moștenirea este lăsată la străini sau organizații fără profit.
Revenind la definițiile date în contextul Scripturilor: Testamentul este o dovadă tangibilă al unui dar oferit, pe de o parte și pe de altă parte este un act prin care o persoană determină împărțirea moștenirii sale după moarte.

Sunt trei locuri în Scriptură unde se menționează cuvântul testament:

Apostolul Pavel vorbind despre un obicei al israeliților, care nu puteau privi fața lui Moise, care strălucea după ce vorbea cu Domnul Dumnezeu. Moise își acoperea fața cu o maramă. Se pare că acoperirea feței cu marama a rămas ori de câte ori se citea cartea legii mozaice. Marama aceasta a fost desființată în Christos Domnul, care s-a întrupat și a devenit ca noi, ca să ne reveleze pe Tatăl în așa fel ca să nu mai fie nevoie de maramă. În acest context apostolul Pavel menționează citirea Vechiului Testament … noi lucrăm cu multă îndrăzneală și nu facem ca Moise, care își punea o maramă peste față, pentru ca fiii lui Israel să nu-și pironească ochii asupra sfârșitului a ceea ce era trecător. (ei trebuiau să vadă gloria eternă a Domnului Dumnezeu în strălucirea feței lui Moise) Dar ei au rămas greoi la minte: căci până în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această maramă rămâne neridicată, fiindcă marama este dată la o parte în Christos. (2 Cor.3:12-14), singurul Lui Fiu, care L-a făcut cunoscut pe Tatăl. (Ioan 1:18). Mențiunea lui Pavel a cuvântului „Vechiul Testament” reprezintă baza biblică a împărțirii Scripturii în Vechiul și Noul Testament.

Cele două părți ale Sfintelor Scripturi sunt denumite cele două testamente ca urmare a definiției cuvântului „testament” ca fiind o dovadă tangibilă al unui dar oferit. Vechiul și Noul Testament sunt dovada tangibilă, ceva ce poate fi atins, al darului oferit de Domnul Dumnezeu lumii întregi, Sfintele Scripturi, Cartea Vieții, Izvorul Științelor Autentice. Vorbesc de științe autentice pentru că vă pot spune că în viața de student cea mai slabă notă, nota 5, am luat la examenul disciplinei Socialism Științific. La subiectele care trebuia să le tratez răspundeam prin citate a ce a zis Marx, Engels, Lenin și alții. La încheiere mi se punea întrebarea: Tu ce crezi? Și spuneam eu cred altceva. Eram oprit și-mi spunea: Pentru că ai răspuns bine, dar nu crezi ce ai zis îți dăm nota 5. Socialismul științific nu a fost și nu este o știință autentică.

Una din izvoarele științifice autentice este Geofizica: formarea, forma și structura pământului și universului imediat. E pământul rotund? Sigur că DA. De ce? Pentru că o declară Scriptura, în Vechiul Testament.
El întinde miazănoapte asupra golului, și spânzură pământul pe nimic… A tras o boltă pe fața apelor, ca hotar între lumină și întuneric. (Iov 26:7,10) (70% pământul e acoperit de ape, și nu poate boltă decât deasupra unei sfere)

El șade deasupra cercului pământului (Isaia 40:22)
Eu, înțelepciunea, eram la lucru lângă El jucând pe rotocolul pământului Său (Prov. 8:31)

Al doilea text care menționează cuvântul „testament” este cu referire la binecuvântarea vestită lui Avraam care va veni peste lumea întreagă: Christos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi - fiindcă este scris: "Blestemat e oricine este atârnat pe lemn" - pentru ca binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Christos Isus, așa ca, prin credință, noi să primim Duhul făgăduit. Fraților, (vorbesc în felul oamenilor) un testament, chiar al unui om, odată întărit, totuși nimeni nu-l desființează, nici nu-i mai adaugă ceva. Acum, făgăduințele au fost făcute "lui Avraam și seminței lui." Nu zice: "și semințelor" (ca și cum ar fi vorba de mai multe), ci ca și cum ar fi vorba numai de una: "și seminței tale", adică Christos. Iată ce vreau să zic: un testament pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte, nu poate fi desființat, așa ca făgăduința să fie nimicită de Legea venită după patru sute treizeci de ani. (Gal.3:13-17).
Legământul cu Avraam prin care toate familiile pământului vor fi binecuvântate în sămânța lui, a fost întărit prin testament după moartea Domnului Christos. Apostolul Pavel tratează acest subiect în cartea Scrisă către Galateni, și voi reveni la subiect.

Al treilea text care menționează cuvântul Testament are ca Țintă Sângele lui Christos Domnul mai exact la VIAȚA în Christos Domnul. VIAȚA în Christos Domnul este VIAȚA veșnică oferită nouă, după ce Sângele lui Christos Domnul s-a scurs, și El a murit și ne-a lăsat-0 ca o moștenire. … dacă sângele taurilor și al țapilor și cenușa unei vaci, stropită peste cei întinați, îi sfințește și le aduce curățarea trupului, cu cât mai mult sângele lui Christos, care, prin Duhul cel veșnic, S-a adus pe Sine însuși jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăța cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiți Dumnezeului celui Viu! Și tocmai de aceea este El Mijlocitorul unui legământ nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite sub legământul dintâi, cei ce au fost chemați să capete veșnica moștenire care le-a fost făgăduită. În adevăr, acolo unde este un testament, trebuie neapărat să aibă loc moartea celui ce l-a făcut. Pentru că un testament nu capătă putere decât după moarte. N-are nicio putere câtă vreme trăiește cel ce l-a făcut. (Evrei 9:13-17)

Când scriitorul epistolei către Evrei îl prezintă pe Domnul Isus Mijlocitorul Noului Legământ menționează o moștenire veșnică făgăduită și trece, parcă la un alt subiect, adică la valabilitatea unui testament. Christos Domnul este … Mijlocitorul unui legământ nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite sub legământul dintâi, cei ce au fost chemați, să capete veșnica moștenire care le-a fost făgăduită. În adevăr, acolo unde este un testament, trebuie neapărat să aibă loc moartea celui ce l-a făcut. Pentru că un testament nu capătă putere decât după moarte. N-are nicio putere câtă vreme trăiește cel ce l-a făcut. (Evrei 9: 15-17).

Spiritual vorbind, fiecare om are o moștenire primită de la părinți. Și dacă chemați ca Tată pe Cel ce judecă fără părtinire pe fiecare după faptele lui, purtați-vă cu frică în timpul pribegiei voastre;. căci știți că nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire pe care-l moșteniserăți de la părinții voștri,. ci cu sângele scump al lui Christos, Mielul fără cusur și fără prihană. (1Pet.1:17-19). Am fost răscumpărați de acolo cu Sângele valoros, sângele scump al lui Christos Domnul.
Moștenirea lăsată de Christos Domnul este atribuită celor socotiți îndreptățiți, justificați (neprihăniți). El ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea nașterii din nou și prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt, pe care L-a vărsat din belșug peste noi, prin Isus Christos, Mântuitorul nostru; pentru ca, odată socotiți neprihăniți prin harul Lui, să ne facem, în nădejde, moștenitori ai vieții veșnice. (Tit 3:5-7)

Pavel în cuvântul de apărare înaintea împăratului Agripa, la Cezarea, menționează că moștenirea se poate primi numai în urma iertării prin credința în Christos Domnul. Te-am ales din mijlocul norodului acestuia și din mijlocul Neamurilor la care te trimit, ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină, și de sub puterea Satanei la Dumnezeu; și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenirea împreună cu cei sfințiți. (Fapte 26:17-18) Moștenirea împreună cu cei sfințiți o primim în urma iertării depline. Atenție primim moștenirea cu cei Sfințiți și nu cei sfinți.

După conversația cu tânărul bogat căruia i-a fost greu să renunțe la ce are, îndrăznețul Petru cere Domnului să-i spună ce răsplată vor primi cei ce au renunțat la tot și L-au urmat pe Mântuitorul. Isus le-a răspuns: "Adevărat vă spun că atunci când va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-ați urmat, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie și veți judeca pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel. Și oricine a lăsat case, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit și va moșteni VIAȚA veșnică. (Mat.19:28-29).

Moștenirea noastră este viața veșnică. Avem asigurată VIAȚA veșnică prin testament, în puterea Sângelui Domnului Christos ca parte esențială a unui PACT Necondițional. … prin moartea Lui … să căpătăm veșnica moștenire care ne-a fost făgăduită. Siguranța intrării în posesia moștenirii este testamentul lăsat nouă, după moartea Sa de însăși Domnul nostru și întărit de Tatăl. VIAȚA în Christos începe aici și se continuă în veșnicie, pentru că viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu. (Ioan 17:3)

Sângele Domnului Christos are putere și este suficient, nu mai trebuie nimic adăogat pentru că este întărit prin testament și un testament, chiar al unui om, odată întărit, totuși nimeni nu-l desființează, nici nu-i mai adaugă ceva. (Galateni 3:15).

Sângele Domnului Christos este VIAȚA și are putere pentru că Noul Legământ este întărit prin Testament a avut și are putere după moartea Mântuitorului.
(Va urma)