Tipărire
Categorie: Ioan Sinitean

„Dar după cîtăva vreme pîrîul a secat, căci nu căzuse ploaie în ţară.” Ieremia 17: 7

INTRODUCEREA

Cu cîteva numere mai înainte am scris despre “Dezastrul îngrijorărilor”. Și m-am inclus și pe mine printre cei ce se îngrijorează, cînd ar trebui foarte clar să nu ne îngrijorăm. Cum aceasta tematica a îngrijorărilor e așa de mare încăt nu poate fi expusă doar într-un singur studiu, propun ca în studiul de față să continuăm tematica, dar, de data aceasta, luînd un caz concret: profetul Ilie.

Evenimentele prezentate în capitolul anunțat mai sus au avut loc pe vremea lui Ahab, regele lui Israel. Ahab este descris ca fiind mai rău decât toţi regii dinaintea lui. Sub domnia lui, a devenit ilegal să te închini lui Dumnezeu în Israel, ca urmare a influenţei nefaste a Izabelei. Domnia lui Ahab și a Izabelei a fost una dintre cele mai întunecate perioade ale istoriei, în Vechiul Testament.

 

Pe lînga mulții idoli la care se închinau, aveau și pe zeul Baal care era asociat cu ploaia. Ei credeau că acest zeu e în stare să aducă ploaie atunci cand preoții și poporul i se roagă.

Chiar în mijlocul acestui întuneric, Dumnezeu a ridicat un omul cu numele de Ilie. Ilie aparent vine de nicăieri şi îl mustră pe rege pentru nelegiuirile sale. El spune lui Ahab că nu va fi nici ploaie, nici chiar rouă decît după cuvântul lui. Seceta a fost una dintre cele mai mari judecăţi pe care Dumnezeu a trimis-o împotriva poporului Său, pentru că acesta nu au ţinut cuvântul Său ci s-a dedat la idoli.

Ce un om extraordinar a fost Ilie, Tişbitul. Încă de mic copil am fost marcat de personalitatea acestui titan al lui Dumnezeu. Ilie este una dintre personalităţile cele mai interesante găsite în întreaga Biblie. Aici, în 1Regi, capitolul 17, el apare brusc pe scenă, el nu are o introducere foarte mare, şi nu ni se spune prea mult despre viaţa sa anterioară. El vine pe scena în timpul unora dintre momentele cele mai tulburătoare ale lui Israel, dar la timpul potrivit.

Ilie a cerut lui Dumnezeu să fie 3 ani de secetă în ţară. Poporul a început să sufere. Produsele alimentare au început să scadă. Dumnezeu îi spune lui Ilie să meargă spre Est şi să se ascundă lângă pârâul Cherit. Este interesant faptul că Cherit înseamnă în ebraică "tăiere", sau , literal, o separare. Ilie trebuia să se separe de Israel şi să se ascundă sub protecţia lui Dumnezeu (1 Împărați 18:10).

Acolo, la Cherit, Dumnezeu a avut grijă de profetul Său. Cei mai mulţi învăţaţi biblici cred că Ilie a stat de aici, la pârâu, aproximativ 2 ani (după doar un an). De doua ori pe zi corbii îi aduceau mâncare şi putea bea liniștit apă din pârâu. Nevoile sale au fost îndeplinite cu grijă: a fost ascuns, a fost hrănit şi a nu a dus lipsa de a bea apă, în timp ce restul din Israel se confrunta cu o seceta severă.

Dar după o vreme pîrîul a început să seace și atunci Dumnezeu îi spune să plece în altă parte. Ilie a trebuit să iasă din zona de confort și să plece undeva unde nu a mai fost niciodată...

Pe unde a trecut Ilie am trecut cu toţii. Nu cred să fie nimeni ca să nu experimenteze cel puțin odată în viață faptul că pârâul nostru a secat...

Poate că Dumnezeu te-a binecuvintat cu un loc de muncă bun, ca apoi, după un timp, să te anunţe că pozitia ta s-a desfințat sau că compania se mută în altă parte (cazul actual al meu). Poate ai experimentat o vindecare care mai tîrziu să se arate a fi doar temporară și că simptomele bolii au început să se întoarcă.

Poate că relaţia ta cu Dumnezeu a devenit extrem de dulce şi de preţiosă pentru tine ca, mai apoi, într-o dimineaţă, sa te trezeşti şi să nu poţi să simţi prezenţa lui Dumnezeu ca înainte.

Poate că lucrurile mergeau bine în casnicie, în famile. Copiii te-au ascultat pînă acum, ca dintr-o dată să-ți spună că ei sunt suficienți de maturi ca să ia decizii majore fără noi, părinți lor...
Pârâul a secat indiferent de dorința lui Ilie. Pârâul a secat nu pentrucă Ilie ar fi fost atât de păcătos. Secarea pârâului era tot parte din planul lui Dumnezeu pentru Ilie, dar el nu știa aceasta. Pârâul a secat, cu toate că Ilie a fost in voia lui Dumnezeu.
Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strîmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia sau sabia?” Rom 8:35

Atunci când încep dificultăţile în viaţa ta, vei începe să pui la îndoială dragostea și credincioșia lui Dumnezeu față de tine.Te vei întreba cum a putut Dumnezeu face acest lucru lui Ilie, credinciosul Său profet?

Cu toții știm că apa a fost o nevoie de bază, esenţială pentru supravieţuirea lui Ilie. De ce Dumnezeu a lăsat atunci să se întâmple acest lucru lui Ilie și nouă astăzi?

De ce permite Dumnezeu ca pârâul (sursa de existență) să se usuce, să sece? Permiteţi-mi să sugerez trei motive:


I. Pârâul a secat pentru a-i testa credinţa lui Ilie.

Ilie a fost la fel de uman ca noi, şi pentru trei ani şi jumătate la rugăciunile sale nu a ploat de loc. Blestemul care a lovit pământul, datorită rugăciunilor lui Ilie, a avut , de asemenea, consecinţe grave și pentru Ilie. Când se usucă pârâul Dumnezeu te poate trimite în mijlocul secetei -în locuri uscate, lipsite de viață și prosperitate, la Sarepta. Cuvântul Sarepta înseamnă "creuzet"- un vas de porţelan mic sau o cupă care este utilizat într-un laborator. Deci, Ilie,fiind la dispozitia lui Dumnezeu, pleacă la Sarepta - creuzetul pentru o perioadă de testare. Sarepta a fost în afara Israelului, în afara zonei sale de confort. A fost localizată lîngă Sidon, de unde era regina Izabela (astăzi- Liban), o suburbie a Sidonului.

Dumnezeu ne poate trimete şi prin teritorii necunoscute pentru a ne testa credința. Acesta este un alt mod în care credinţa în El poate crește.

Ilie a fost pus la test de Dumnezul care i-a creat zona de confort, care l-a hrănit și adăpat ca să vadă dacă încrederea lui era în pârâul Cherit sau în Dumnezeul cel viu. Sigur că Dumnezeu i-a promis lui Ilie Cheritul ca o sursă de apă, dar doar atît și nimic mai mult.
Cuvintul "secat" se referă la un proces. Ilie nu s-a trezit doar într-o dimineață dintr-o dată şi a găsit pârâul sec. Zi după zi, el a observat pârâul în scădere în aprovizionarea cu apa, şi el ştia ce va urma.

Observaţi că Ilie nu a făcut nimic până când cuvântul Domnului a venit la el din nou, în versetul 8. Ce faci tu atunci cînd pârâul tau a secat? Stai linistit pe promisiunile lui Dumnezeu? Sau te îngrijorezi, te dezamăgești...

Știu că majoritatea vor intra în panică, vor fi intra în depresie. Cînd a început marea criză economică și mulți oameni și-au piedut avuțiile, mulți s-au sinucis.

Noi însă cei credincioși trebuie să rămînem la ceea ce Dumnezeu ne-a promis până la noi instrucţiuni, indiferent de circumstanţe.
Circumstanţele au fost cauzate într-un fel de Ilie, dar el nu se mişcă până când cuvântul Domnului nu a venit la el.

"Atunci cuvîntul Domnului i-a vorbit astfel: "Scoală-te, du-te la Sarepta care ţine de Sidon, şi rămîi acolo. Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească." 1 Regi 17:8.

Dumnezeu nu a fost indiferent față de situația prin care trecea Ilie. El a avut un plan. El a venit în ajutorul lui Ilie. Desigur, uneori El taie un pic din gândirea noastră, dar El este întotdeauna la timp.
Timpul lui Dumnezeu de multe ori nu este în calendarul nostru. Acesta este unul dintre motivele pentru care ni se spune de mai multe ori în Scriptură să aşteptăm în tăcere pe Domnul. Dumnezeu a avut un plan specific care a inclus dispoziţia divină despre pârâul Cherit pentru un anumit număr de zile. Acest plan era necunoscut lui Ilie, dar a fost cunoscut de Dumnezeu din veşnicie şi calculat de El pentru a fi un test, un loc de învăţare pentru Ilie.
Domnul face ceea ce vrea El, şi Lui Ii place să ne testeze, în scopul de a dovedi credinţa noastră. Din Daniel 3 trebuie să înţelegem că Dumnezeu nu ia întotdeauna copiii Săi în jurul focului - uneori El te întâlneşte în mijlocul cuptorului apris.
Ilie ilustrează ceea ce înseamnă să umbli prin credinţă şi nu prin vedere. Uneori, ceea ce arată ca un eșec este de fapt modul lui Dumnezeu de asigurarea că suntem dintre cei ce umblă prin credinţă şi nu prin vedere.
Nu puteţi dovedi credinţa într-o predică. Aceasta poate fi dovedită numai atunci când este testată în laboratorul vieţii.
II. Pârâul a secat pentru a-l purifica

Pentru o anumită perioadă de de timp (nu ni se specifică, dar suficient de mare), Domnul a ascuns și hrănit pe Ilie în mod miraculos. În acest timp, prietenii lui Ilie au fost păsări, hrana lui era carne, iar sursa de apă a fost un pârâu. Cât de uşor este de a intra în rutina de zi cu zi a vieţii şi a vedea numai păsările, carnea, şi pârâul, dar a pierde din vedere pe Dumnezeul care care le-a dat.
Din cauza tendinței omului de a privi și aprecia darul mai mult decît pe Dădător, Dumnezeu de multe ori schimbă mijloacele sale de furnizare ca să ne oblige să păstrăm ochii fixați doar pe El. Când Iov a pierdut tot ceea ce i-a dat succesul lumesc, el a descoperit încă pe Domnul.
Poate că Ilie a fost prea dependent de pârâu sau prea dependent de corbii care l-au hranit, poate a fost prea concentrat pe daruri în loc de Dătător. Mi-e frică să mă hazardez să spun că Ilie să fi crezut că ar fi avut merite ca să stea în această zonă de confort.
Poate în fiecare dimineaţă Ilie se uita la pârâu, la condiţia sa de profet a lui Dumnezeu și în sinea sa s-ar fi putut strecura o umbră de mândrie. Mă gîndesc că Ilie ar fi ajuns să creadă că acest pârâu era aolo, era special pentru el, și că Dumnezeu a furnizat pârâul şi corbii pentru el. Știți alţi profeţi să fi avut vreodata acest tip de tratament? Ilie se credea singul profet (și se mîndrea de asta) și Dumnezeu îi spune: nici vorbă. Mai am 7000 ca tine.

Pîrîul a secat ca să- purifice pe Ilie de mîndrie; a secat ca să-l facă umil şi să-l facă să se concentreze înapoi pe Dumnezeu și nicidecum pe darurile lui. Pârâul nu s-a dovedit egal cu necesitățile lui Ilie. Dumnezeu nu este mulţumit până când am învăţat să nu depindem de darurile Sale, ci să depindem doar de Sine.


III. Pârâul a secat pentru a-i pregăti viitorul
Dumnezeu îl pregătea pe Ilie pentru lucrări mărețe. Curând el va sta pe muntele Carmel şi-i va provoca pe proorocii lui Baal. El a trebuit să învăţe că Dumnezeu îl va folosi doar atunci cînd va ajunge să depindă în totul numai de Dumnezeu.

Ilie va trebui să uite cine este el, și să spună și să proclame Cine este Dumnezeu ( I Regi 18:36). El a învăţat să facă lucrările doar la Cuvântul lui Dumnezeu.Totul a inceput de la pârâu! Aici el a învăţat să asculte de Dumnezeu în toate. Domnul a pus pe Ilie în împrejurări care au fost anume gîndite de El pentru a-l creşte în credinţa și a se încrede în Cuvântul lui Dumnezeu.

Circumstanţele dificile sunt proiectate de Dumnezeu pentru a creşte credinţa noastră chiar dacă noi nu știam de asta. De la pârâu Dumnezeu îl trimete "la Sarepta," Dumnezeu a pregătit pe Ilie pentru ceea ce se va întîmpla pe Muntele Carmel în curând.
Nu ar fi fost minunea de pe Muntele Carmel dacă mai întîi nu ar fi fost pîrăul Cherit și mai ales dacă acest pîrîu nu ar fi secat.
Concluzie

Uneori Dumnezeu permite să se usuce pârâul pentru noi. Ne lasă să trecem prin vremuri grele, prin probleme financiare, prin conflicte şi probleme ce par că nu se mai sfîrșesc niciodată. Să nu uităm însă că în timp de boală şi slăbiciune, în timp de durere şi pierdere, Dumnezeu are un plan cu ele așa cum a avut și cu ale lui Ilie. El are întotdeauna un plan și o modalitate de a asigura cele necesare pentru poporul Său( Geneza 22:14). Dumnezeu a prevăzut pentru Ilie o mare minune. El ne poate oferi și nouă asemenea minuni. Aceasta numim grija providenţială a lui Dumnezeu. Astăzi Cuvântul Său este la fel de bun ca pe vremea lui Ilie.

Domnul Isus a spus ucenicilor Săi că nu trebuie să-și facă griji despre cele materiale- pentru că El se îngrijește în mod personal de acestea (Mt. 6:25).

Cuvântul Său conţine un mare confort ( I Tes. 4:18.). El a promis că nu ne va părăsi ( Evrei. 13:5)Vasul lui Dumnezeu de dragoste şi milă niciodată nu este gol. Dumnezeu este iubire- 1 Ioan 4:8 iar Domnul Isus este cea mai mare dovadă a iubirii Sale (Rom. 5:08). Dumnezeu este bogat în mila Lui faţă de noi (Efes. 2:4-5). Fără harul Său şi mila toate sunt pierdute- Rom. 6:23

Mi se pare interesant că 1 Regi 17 începe cu introducerea "Ilie Tișbitul", dar acesta se va închide cu "Ilie ... un om al lui Dumnezeu."
Orice circumstanţă care ne duce mai aproape de Domnul este de valoare, de preţ. Aceasta este o necesitate în viaţa creştină, pentru care Domnul trebuie câteodată să usuce pârâul nostru, să ne mute din zona de confort în altă parte pentru că El are ceva deosebit rezervat pentru aleșii Săi.

Ioan Sinitean, Chicago