Romanian Times | Ianuarie 2020

Rebus 4 ROMANIANTIMES ORIZONTAL: 1) Trăind drept și preacurat, loc în titlu-a câștigat — De bănuieli copleșit, cum că nu ar fi iubit. 2) Prins cu lațul de Pilat! ... într-un cerc e consacrat —Onctuoși și lipicioși, sunt pătați și năclăioși. 3) Strâns la piept e pe la țară, chiar de-i iarnă, sau e vară—La Doftana-ntemnițat ... stă mereu într-un oftat! —Un plic gol dacă primești, ca atare să-l citești! 4) Soarele lui faraon ... e văzut și-nAragon! —Unul ce-ți întoarce vorba ... știre ce aruncă bomba—E bec de semnalizare ... călăuză e pe mare. 5) Rupți de țară și de glie, au plecat în pribegie. 6) Dumneata scris prescurtat, iată ce ai de notat — Precum plasa înainte, de la ruși e de sorginte. 7) Aici s-a născut Avram ... anteriu ad litteram! —Când e unul necioplit, neam cu asta-i negreșit. 8) Gest care contrariază, dar și impresionează — Așa este numit un tont, însă și creionul bont. 9) Încheiate pe o miză, dau câștig de nu-i surpriză —Vara asta-i fără soare! ... dar în viitor apare. 10) Unu-n pildă-ascultător, celălalt risipitor — Umflătură la picioare, când pui talpa simți că doare. 11) Boală ce te ține-n pat ... deține puterea-n stat —A sta răstignit pe cruce, gândul la Isus mă duce. Vertical: 1) Drăcușor împielițat ... sau copil neastâmpărat — Flacăra când se aprinde ... sufletul îl și cuprinde! 2) Cu o facere de bine, loc în titlu vei obține. 3) La început de Sabat! ... asta-i gata de-nșelat — Când pe lumea-a apărut, primi drept de-ntâi născut. 4) Livadă cu umbră deasă ce dă poamă valoroasă —Unul slab și subțirel ... are greutate-n el. 5) Pustnici ca noi rebusiști ... afli-n Putna de insiști! —Domnul l-a trimis la oameni cu poruncă pentru semeni. 6) CA ÎN SÂNUL LUI AVRAM (Fantezie lirică) Somnul greu când te lovește, uneori îl însoțește. 7) De la frigul de afară, îl poți resimți la nară —Râmă la noi prin ogradă, orișicine poa’ să vadă. 8) Una rea de-i în schimbare! ... vreme bună-i prin urmare —Mina când este deschisă, așa asta e descrisă. 9) Când ți-e sete-i de folos, aici însă-i scris pe dos! —E o mică crăpătură ... însă e și băutură — Pere-ți dau dacă poftești, mai puține să servești! 10) E un fenomen de masă, unii îl au pe acasă — Substantivul care-i dat este bun de predicat. 11) O cabină personală la plecarea spațială — Cunoscută scriitoare ... la o spargere autoare. Dicționar: FTA, DTA. Dezlegarea careului din numărul precedent: RECUNOAŞTEŢI PERSONAJUL? (8) Orizontal: 1) CAPRICIOSI. 2) AVRAAM – ROL. 3) LAURI – IGLU. 4) ARSA – USA – S. 5) MEA – AMANAT. 6) I – CURBA – UR. 7) TEI – ARCADA. 8) AL – ATA – RIT. 9) TAMP – RACAI. 10) INTAIETATE. Victor Martin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 „ÎI SUNTEMRECUNOSCĂTORI LUI MIHAI EMINESCU ȘI CULTURII CĂREIAELÎI ESTE LUCEAFĂRDE 170 DEANI” Miercuri, 15 ianuarie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Culturii Naționale și aniversării a 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. MesajulafostprezentatdecătredomnulSergiuNistor,ConsilierPrezidențial-Departamentul Cultură, Culte și Centenar, în cadrul sesiunii solemne aAcademiei Române: „Cu 10 ani în urmă, Academia Română propunea Parlamentului României instituirea zilei de naștere a lui Mihai Eminescu drept sărbătoare națională și marcarea datei de 15 Ianuarie drept zi a culturii române. Felicit Academia Română pentru tradiția frumoasă pe care a instituit-o și o patronează. Aflată fericit între sărbătorile unirii românilor de la 1 Decembrie și 24 Ianuarie, 15 Ianuarie celebrează creația eminesciană, cheia de boltă a identității noastre naționale. Ziua de naștere a poetului național ne reunește în jurul limbii și literaturii române, ne dă oportunitatea de a ne cinsti artiștii, dar și ocazia de a reflecta asupra destinului culturii și patrimoniului nostru național. Ziua Culturii Naționale ne-a oferit, de fiecare dată, un valoros moment de consens și de coeziune în jurul valorilor fundamentale ale spiritualității societății românești, un prilej de bucurie pentru recunoașterea lor universală și de speranță în destinul lor european. Pentru această prețioasă moștenire, îi suntem recunoscători lui Mihai Eminescu și culturii căreia El îi este Luceafăr de 170 de ani! Am evocat deseori, cu prețuire și recunoștință, contribuția culturii la modernizarea și europenizarea României. Suntemdatori moștenirii „omului deplin al culturii românești” să fim responsabili și demni de această moștenire. Vector al sintezei în spațiul românesc a valorilor umanismului occidental, cultura, prin dăruirea elitelor sale, a trasat țării noastre un parcurs european, care se continuă și se fructifică în zilele noastre. Educația și școala au constituit factorul coeziv între generații și au produs valorile de care societatea românească a avut nevoie. Importantele repere ale acestui parcurs, de la 1848 la 1918 și până la Revoluția română anticomunistă din 1989, au fost pregătite și animate de marile noastre personalități culturale. Românii au văzut în însușirea valorilor europene șansa înfăptuirii idealului național și nicidecum pierderea propriei identități. Marile centre de cultură ale occidentului i-au inspirat pe cărturari și pe politicieni în construirea unei Românii moderne. După Marea Unire, în contact cu principalele curente culturale interbelice, operele artiștilor români au obținut o recunoaștere mondială. Astăzi, poeții și prozatorii noștri, pictorii și cineaștii „noului val”, compozitorii și interpreții, artiștii scenei dramatice și lirice românești își găsesc afirmarea, admirația și publicul fidel peste tot în lume. La festivaluri și la târguri internaționale, în simezele muzeelor și galeriilor de pe toatemeridianele globului, operele artiștilor români și cultura românească, în ansamblul ei, își îndeplinesc nobila misiune de autentic ambasador al identității și diversității societății noastre. Din această perspectivă, integrarea europeană și apartenența României la spațiul democratic occidental, departe de a cauza un atac la identitatea națională, reprezintă în fapt o mare oportunitate pentru creatorii care dau astăzi strălucire culturii noastre. După ce au fost confruntați cu cenzura comunistă, artiștii români au de 30 de ani oportunitatea de a-și fructifica libertatea și au probat cu prisosință înțelepciunea de a evita capcanele demagogiei și populismului, ca și forța de a se impune prin talent și creativitate în fața globalismelor nivelatoare. Acestea sunt profilul și contribuția culturii românești contemporane la viitorul „dulcei Românii”. Expresiile diversităților artistice, provenind din tradițiile majorității românești ori din cele ale minorităților naționale, edifică o societate creativă, a identităților care contribuie laolaltă la dezvoltarea durabilă a comunităților. Tocmai de aceea, stimularea creației și garantarea reală a libertății creatorului, precum și sprijinirea circulației valorilor culturale românești trebuie să fie pilonii angajamentului consecvent al statului în domeniul culturii. Accesul liber și nediscriminatoriu la produsul cultural, inclusiv prin edificarea unei infrastructuri culturale funcționale, este obiectivul pe care trebuie să îl urmărească o Românie normală, țara care își valorifică resursele strategice, între care la loc de cinste se găsesc spiritualitatea și creativitatea. La acest angajament, programul România Educată, pe care l-am inițiat, își va aduce și el o contribuție deosebită. Cu prilejul acestei sărbători, care unește românii de pretutindeni, doresc să îi felicit pe toți cei care îmbogățesc, prin creația lor, cultura națională și să-i salut pe cei care o servesc cu trudă și angajament în instituțiile publice. Lor, ca și întregii națiuni, le spun că Președintele României se va afla, și în acest al doilea mandat, în slujba culturii române și a protejării patrimoniului național.”