Romanian Times | Iulie 2020

MESAJE BIBLICE Meditații creștine 19 ROMANIANTIMES (continuare in pagina 20) FIICELE SAREI Un frumos exemplu de supunere fără teamă „ Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, cari nădăjduiau în Dumnezeu, şi erau supuse bărbaţilor lor; ca Sara, care asculta pe Avraam, şi-l numea “domnul ei”. Fiicele ei v-aţi făcut voi, dacă faceţi binele fără să vă temeţi de ceva. ” (1 Petru 3:5-6). „ Prin credinţă şi Sara, cu toată vîrsta ei trecută, a primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioşia Celui ce-i făgăduise. De aceea, dintr-un singur om, şi încă un om aproape mort, s-a născut o sămînţă în mare număr, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra. ” (Evrei 11:11-12). Presupun că titlul de mai sus va provoca multe întrebări, atâta timp cât Vechiul Testament nu menționează nimic despre faptul că Sara ar fi avut fete. Aflăm din V.T că Sara a fost stearpă aproape toată viața, dar că prin intervenție divină, Sara a născut la o vârstă foarte înaintată pe Isaac, Fiul Promisiunii. În schimb, Noul Testament și în special Apostolul Petru vorbește despre fetele Sarei fără să le dea numele: „ Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, nădăjduiau în Dumnezeu, şi erau supuse bărbaţilor lor; ca Sara, care asculta pe Avraam, şi-l numea “domnul ei”. Fiicele ei (ale Sarei) v-aţi făcut voi, dacă faceţi binele, fără să vă temeţi de ceva. ” (1 Petru 3:5). Ca urmare,Apostolul Petru are în vedere acele femei, care au aceleași caracteristici pe care le-am avut „ mama lor, Sara ”. Așa că recomand ca în continuare să analizăm calitățile ce au caracterizat-o pe Sara: 1. DISTINSĂ CAFEMEIE (Superbă de frumoasă / dar stearpă la început) 2. DEVOTATĂ CASOȚIE și MAMĂ (Soție de patriarh și Supusă soțului său) 3. DESTIN SPECIAL – PRINȚESĂ (Simbolul Ierusalimului ceresc-al harului/Sfântă prin credință - dată exemplu de urmat. INTRODUCERE În genealogiile din Vechiul Testament, fiicele sunt menționate rar în comparație cu fiii, deoarece linia familiei, cu binecuvântările și blestemele sale, a fost purtată prin bărbați. Dar în majoritatea celorlalte locuri, fiii și fiicele sunt menționate împreună atunci când se face referire la copii. Este emoționant faptul că se folosește această frază pentru a face referire la copiii lui Dumnezeu de către apostolul Pavel: „Căci suntem templul Dumnezeului cel viu, așa cum a spus Dumnezeu…” și voi fi tată pentru voi, iar voi veți fi fii și fiice pentru mine, spune Domnul Atotputernic” (2 Corinteni 6:16, 18). În afară de Sara, nu găsesc niciun exemplu clar de femeie din Biblie care s-a supus soțului ei. Mai multe femei sfinte au luat inițiativa în situații semnificative, fără permisiunea, protecția sau cooperarea aparentă din partea bărbaților. În Biblie, Dumnezeu se referă la națiunea lui Israel și la oricine îl urmează ca fii și fiice ale Lui. Mai exact, Dumnezeu se referă uneori la națiunea Israel ca fiind „ fiica Sionului ” sau „ fiica Ierusalimului ” (2 Regi 19:21; Isaia 62:11). Când Domnul Isus a fost răstignit, S-a întors către femeile care-l priveau suferind și a spus: “ Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plîngeţi pe Mine; ci plîngeţi-vă pe voi înşivă şi pe copiii voştri . ” Luca 23:28b „Fiicele” sunt de asemenea folosite în Biblie atunci când descriu femeile în general. În cultura evreiască antică (și în multe culturi antice, precum și moderne), femeile erau considerate stâlpul vieții și al casei. Ele au fost o componentă cheie în furnizarea de descendenți și creșterea numerică a națiunii lui Israel. Acest lucru a fost foarte important pentru israeliții care au crezut promisiunea lui Dumnezeu făcută luiAvraam că El îi va da mulți descendenți. În plus, femeile erau centrul căminului. O practică obișnuită în cultura evreiască să cheme pe cineva fiul sau fiica unei persoane importante din istoria lor zbuciumată. Era metaforic, ceea ce înseamnă că acea persoană avea aceleași calități sau comportamente ale persoanei importante . De exemplu, femeile care erau supuse soților lor și le onorau erau numite fiice ale Sarei pentru că Sara era supusă și onora pe soțul ei, Avraam (1 Petru 3: 6). Să privim la câteva din calitățile ce au definit pe Sara: I. DISTINSĂ CAFEMEIE (Superbă de frumoasă- prințesă/ dar stearpă la început) Sara este una dintre cele mai remarcabile femei din toate timpurile. Este mult mai remarcabilă decât oricare dintre femeile renumite ale istoriei omenirii, ca – Elena din Troia, sau Cleopatra. Frumusețea exterioară a) , ușor de destins: Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă . Geneza 12:14b Unul dintre cele mai uimitoare lucruri înregistrate vreodată despre femei a fost scris despre această femeie. Sara era izbitor de frumoasă. La vârsta de șaizeci și cinci de ani, ea a fost luată de Faraonul Egiptului pentru haremul său, cândAvraam, soțul ei, și-a periclitat viitorul în mod neînțelept prin minciuna că era sora lui (fapt adevărat pe jumătate, dar era soția lui de drept). Lucrul uimitor este că toată această chestiune s-a repetat din nou sub Abimelec, regele filistenilor, când Sara avea nouăzeci de ani! Frumusețe interioară b) : podoabă ascunsă a sfintelor femei „ ci să fie omul ascuns al inimii, în curăţia neperitoare a unui duh blînd şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu . Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, cari nădăjduiau în Dumnezeu, şi erau supuse bărbaţilor lor; ca Sara, care asculta pe Avraam, şi-l numea “domnul ei”. Ce femeie uimitor de frumoasă ca aspect exterior trebuie să fi fost Sara! Dar faima ei în Noul Testament nu se bazează pe frumusețea ei fizică, ci pe frumusețea ei interioară. Ce are preț înaintea lui Dumnezeu este „ omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blînd şi liniştit.” Cu siguranță că expresia aceasta îi este atribuită Sarei care printr-un spirit blând și liniștit, ea a legat inima lui Avraam de ea însăși atât de puternic încât, când a murit la 127 de ani, Avraam a fost pur și simplu zdrobit. El a plâns și s-a jelit pentru Sara zile întregi. II. DEVOTATĂ CASOȚIE, CAMAMĂ (Soție de patriarh și Supusă soțului său) şi erau supuse bărbaţilor lor; ca Sara, care asculta pe Avraam, şi-l numea “domnul ei”. ca soție: Supusă, ascultătoare și respectoasă Sara l-a ascultat pe soțul ei în toate lucrurile atât cele bune cât și cele mai puțin bune. L-a ascultat atunci când a trebuit să plece din orașul natal într-un loc nou și complet necunoscut. L-a ascultat și atunci când i s-a cerut să se dea altă femeie. „ îl numea “domnul ei”. Mă îndoiesc că Avraam să-i fi cerut așa ceva. Dimpotrivă consider că aceasta a fost ideea Sarei. Era ceea ce simțea ea ca fiind o expresie verbală a ceea ce considera că era soțul ei. Sara obișnuia să folosească în mod obișnuit această denumire respectuoasă, recunoscând prin aceasta că el era superiorul ei și că avea dreptul să guverneze în propria casă. Cuvântul domn are ideea elementară de a conduce, iar acesta este sensul aici - că ea a recunoscut că avea dreptul să direcționeze treburile gospodăriei sale și că era datoria ei să fie supusă lui ca și cap al familiei. Avraam este unul dintre marile nume din Scriptură; de fapt, el este unul dintre numele universale ale omenirii. Avraam este onorat de trei dintre marile religii ale lumii. Numele lui este cunoscut pe tot pământul și este unul dintre puținele nume care pot pretinde o astfel de distincție. Scriptura sugerează cu siguranță aici că măreția acestui bărbat se datorează, în parte, minunatei soții pe care a avut-o ( În spatele unui bărbat puternic se află o femeie şi mai puternică.) autor necunoscut/anonim Sara, prin felul ei de a fi și de felul cum s-a raportat la soțul ei, a dat un exemplu pentru femeile de pretutindeni. La fel ca șiAvraam, ea a devenit una dintre puținele femei care sunt înscrise în evidența eroilor credinței din Evrei unsprezece. ca mamă: Sara, ca și orice femeie și-a dorit să fie mamă. Sara nu a mai putut avea copii chiar dacă Dumnezeu a promis că din ei (ea și Avraam) Dumnezeu va scoate o națiune mare. Trecând de mult de vârsta când biologic putea să aibă copii, ea a propus soțului o soluție ce se purta la vremea aceea și la cultura de atunci, doar că în acest caz l-au pus pe Dumnezeu la o parte. Așa, că i-a oferit pe Agar soțului, pentru a obține copii prin ea. Nu în felul acesta a intenționat Dumnezeu să-i ofere moștenitor lui Avraam și Sarei, ci a fost o greșeală costisitoare. Odată ceAgar l-a avut pe Ismael, primul fiu al luiAvraam,Agar a disprețuit-o pe Sara. Anii au trecut. Și totuși Sara a rămas fără copii. În cele din urmă, când Sara avea 90 de ani, Dumnezeu i-a promis din nou un fiu. Chiar dacă la început, a râs, mai pe urmă Sara a crezut promisiunea lui Dumnezeu (Geneza 18:10 ). Dumnezeu poate face orice! Dumnezeu nu este împiedicat de limitele fizice. El transcende toate lucrurile, și de aceea a declarat dogmatic: „ La vremea stabilită mă voi întoarce la tine, în funcție de timpul vieții, iar Sara va avea un fiu” (versetul 14). Ca mamă, Sara a imprimat în copilul făgăduinței încredere și respect față de Dumnezeu. Când Eliezer a sosit cu mireasa aleasa pentru Isac, acesta era pe când medita la Creatorul Universului. 3. DESTIN SPECIAL– PRINȚESĂ (Simbolul Ierusalimului ceresc - al harului) Sfântă prin credință - dată exemplu de urmat Sara este singura femeie din Biblie al cărei nume a fost schimbat de Dumnezeu. Mai întâi a fost numită Sarai - însemnând „ prințesa mea ” - Dumnezeu i-a schimbat numele în Sara - însemnând „ prințesa” tuturor (Geneza 17:15). De ce a apărut această schimbare a numelui? Dumnezeu dezvăluie acel răspuns în versetul 16: „ Și o voi binecuvânta și vă voi da [lui Avraam] un fiu de ea; atunci o voi binecuvânta și ea va fi o mamă a națiunilor; regii popoarelor vor fi de la ea.“ Destinată să fie o prințesă. Sara a fost binecuvântată de Dumnezeu pentru a deveni o prințesă regală, o mamă a națiunilor care vor veni. De asemenea, ar fi o mamă a regilor popoarelor. Linii regale vor veni de la ea. Ea va fi mama liniei regale a regelui David de la care va veni Mântuitorul. Sarei (si lui Avraam) i-a fost promis un fiu, iar numele său va fi Isaac (versetul 19). Dumnezeu avea să-și stabilească legământul cu el (așa cum a făcut-o cu Avraam) - un legământ veșnic și Dumnezeu va stabili și legământul Lui cu urmașii lui Isaac. Dumnezeu i-a spus lui Isaac în Geneza 26: 3-4: „ Așezați-vă în această țară și voi fi cu voi și vă voi binecuvânta; căci ție și urmașilor tăi dau toate aceste țări și voi îndeplini jurământul pe care l-am jurat lui Avraam, tatăl tău. Și îi voi face pe urmașii tăi să se înmulțească ca stelele cerului; Voi da urmașilor tăi toate aceste meleaguri; și în sămânța ta, toate națiunile pământului vor fi binecuvântate.” Din Sămânța promisă a venit Fiul Omului, Iisus Hristos-Mântuitorul Lumii întregi! Dată ca exemplu de credința în promisiunile lui Dumnezeu „ Prin credinţă şi Sara, cu toată vîrsta ei trecută, a primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioşia Celui ce-i făgăduise. Evrei 11: 11 În ciuda râsului inițial, Sara a ajuns să creadă cu adevărat că Dumnezeu poate și va face ceea ce a spus El. Prin credință, Sara a primit miracolul de a putea concepe un copil la bătrânețe și a născut lui Avraam un fiu al făgăduinței, pe Isaac. A devenit mama multor națiuni și mama unei linii regale. Sara a devenit un tip simbolic al Ierusalimului de mai sus. Sara spera în Dumnezeu. Ea a plasat cu adevărat toată afecțiunea ei în El. Era umană, la fel ca noi, și Dumnezeu i-a răscumpărat greșelile. Sara dată ca un simbol al Noului Legământ Apostolul Pavel se referă la Sara ca „femeia liberă” din Galateni 4. Promisiunea lui Dumnezeu nu a fost îndeplinită prin eforturile lui Avraam și Sara sau prin planul lor de a avea un copil prinAgar. Prin minune, Dumnezeu i-a dat lui Avraam moștenitorul promis prin Sara. Cuvintele profetice ale Sarei au fost citate din nou de Pavel pentru a ne învăța o lecție importantă cu privire la Noul Legământ: „ Căci este scris căAvraama avut doi fii: unul de către o roabă, celălalt de o femeie liberă. Dar cel care era din roabă s-a născut după trup, iar el din femeia liberă prin promisiune, care sunt lucruri simbolice. Căci acestea sunt cele două legături: cea de pe Muntele Sinai care dă naștere robiei, care este Agar - căci acest Agar este Muntele Sinai în Arabia și