Romanian Times | August 2020

ROMANIANTIMES WASHINGTON DC de Nelu Ciorba = amerotim@yahoo.com *** Aldous Mina s-a născut în 1979 și a crescut în Norfolk, Virginia. A absolvit Liberty University din Lynchburg, Virginia (licenţă, Afaceri Internaţionale) și American InterContinental University (AIU) din Schaumburg/ Chicago, Illinois (masterat, Afaceri Internaţionale). A urmat cursuri de pregătire în afaceri internaționale înMarea Britanie (Anglia/Londra, Scoția, Țara Galilor), Irlanda (Dublin) și Israel (Ierusalim). Mina a lucrat pentru Corpul Păcii din SUA în România (specialistînDezvoltareeconomică,2008)șiBancaMondială (analist financiar, 2011). A lucrat în guvernul federal, în administrațiile republicane și democratedinWashington,DC (analist şi controlor financiar, în cadrul inițiativei CaseiAlbe privind Legea americană de reinvestire și recuperare) și în sectorul privat (contractor, Booz Allen Hamilton, Northrop Gruman, Maersk and Maximus, Premier Global Council Group). Este autorul a patru cărți despre piețele globale și economie. În zilele de 3 și 4 octombrie 2019 Aldous Mina a participat la gala anuală ALIANȚA, la Hotelul Conrad și, respectiv, la Ambasada României, în Washington, DC. https://alianta.org/ Pe 4 octombrie 2019 organizația Alianța a anunțat lansarea unei noi inițiative, Campania de recensământ din 2020 în SUA, pentru a încuraja româno-americanii să îşi declare originea etnică la recensământ. Numărul româno- americanilor este estimat între 800.000 şi 1,5 milioane de persoane. Cu acea ocazie, domnul Mina mi-a acordat un interviu în exclusivitate. 1. Domnule Al Mina, candidați pentru Senatul SUA din Virginia în 2020 și ați lucrat și în Corpul Păcii în România. Da. 2. Recent a fost lansată o campanie de media socială pentru a încuraja româno-americanii să își declare originea etnică la recensământul din 2020 în SUA. Puteți detalia puțin despre tehnicile pe care trebuie să le cunoască alegătorii pentru a îndeplini cu succes acest proiect în opinia dumneavoastră? Da, vă mulțumesc pentru oportunitate. Consider că această tranziție într-o societate mai incluzivă și un mesaj semnificativ puternic pentru publicul român sunt oportune în legătură cu această angajare pe care acesta o susține în prezent. În ceea ce privește programul de renunțare la viză, cred că mulți, nu numai români, dar și americani, ar putea beneficia cu siguranță de aspectul intercultural al acestui program, precum și de oportunitățile de dezvoltare economică care vor fi disponibile pentru ambele piețe. Știți, România a fost mult timp ținută departe de implicarea și promovarea activă a pieței românești în lume.Așadar, acesta este momentul perfect pentru noi, americani și români, pentru că familiile și prietenii noștri sunt români. Iar ei au contribuit pentru America la fel ca și alte țări au contribuit pentru America. Deci, nu ar trebui să descalificăm un grup de oameni minunați care sunt interesați să contribuie și să se implicepepiațaamericană,lafelcumarfaceoricealtețarădin Europa de Vest. Deci, cred că acesta este momentul perfect pentru a face parte din acest demers, cu această inițiativă pentru populația românească. Și, de asemenea, diaspora, diaspora română care se află aici, trebuie să îşi cunoască moștenirea, fondul lor etnic și oamenii din propriul grup, și să poată aprecia şi frumusețea acestei moşteniri. Aşadar, sunt în totalitate pentru această iniţiativă. Ca persoană care candidează pentru Senatul SUA, aceasta este o oportunitate excelentă pentru noi de a participa la acest eveniment istoric. Și ca fost voluntar al Corpului Păcii înRomânia cred că, dacă există o anumită incluziune socială și economică care are loc în întreaga lume, în special în România și SUA, aceasta ar crea o uniune perfectă pentru inițiativa noastră și legăturile diplomatice dintre două țări. 3. Vă mulțumesc foarte mult. Să continuăm. Cum credeți că liderii comunității româno-americane pot ajuta la schimbarea regulilor privind vizele pentru SUA și la maximizarea numărului de româno-americani la recensământul din SUA? Cred că, pentru ca ei să participe cu adevărat, ar trebui să se permită comunității românești, în general, să fie implicată activ. Este bine să i se ofere o direcție și un fel de mecanism structural, pentru că este într-adevăr nevoie pentru a se promova acest tip de stimulare. Dar cred că trebuie să fie la nivel local, unde fiecare român sau româno-american poate participa. Pentru că, în final, aceasta este o valenţă pentru societatea românească și pentru comunitatea americană. Deci, cred că este în interesul comunității românești să participe nu doar în sens politic la această iniţiativă, ci și să poată identifica frumusețea și viitorul vibrant al României prin această inițiativă. De aceea eu mă situez pe această poziţie privitor la chestiunea în cauză. 4. Vă mulțumesc mult. Ultima întrebare: ce provocări veți prevedea în timpul acestui proces? Ar putea exista o mulțime de probleme care s-ar putea manifesta ca reacţie la acest tip de inițiativă. Dar cred că populația americană înțelege că mulți români au contribuit la societatea americană. Știți, noi îi iubim pe români, avem prieteni din România care ne-au învățat despre cultura lor și şi-au împărtășit istoria cu noi. Noi nu am fi reușit să învățăm nimic de la ei dacă nu ar fi venit aici să ne spună. Deci, cred că a venit timpul ca cei din România să poată veni în SUA la fel cum şi noi avem libertatea de a veni în România. Și eu cred asta, să știți. Prietena mea m-a vizitat aici şi îmi spunea: „Nouă încă ne trebuie viză să venim în SUA!” Este nevoie de mult timp pentru a solicita viza și a parcurge tot procesul. Dacă cineva din Germania, Franța sauAnglia poate veni fără viză, de ce nu şi românii? Să ştiți să sunt mulți români foarte inteligenţi și talentați care pot contribui înprocesul de legătură dintre cele două țări. Deci, acest lucru va acţiona ca o punte. Iar eu sunt complet în favoarea acestui fenomen. 5. Foarte interesant. Vă mulțumesc foarte mult. Mulțumesc, mulțumesc frumos. Și îmi pare bine. 6. Excelent! Hai România! (16 octombrie 2019) TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM. https://medium.com/ @ tdianu Ultima carte a autorului, TRUMPLANDIA, poate fi accesată aici. https://www.amazon.com/s?k=tiberiu+d ianu&i=stripbooks&ref=nb_sb_noss_1 Recensământul din 2020 în SUA şi româno-americanii: Interviu cu Aldous Mina, candidat la postul de senator al SUA la alegerile generale din 2020 de Tiberiu Dianu reacție după publicare a fost următoarea remarcă, primită din România: ”Noi nu avem în limba română expresia ”condițional” sau ”necondițional”. Într-adevăr, spre surprinderea mea nu am găsit definiția cuvintelor ”condițional” sau ”necondițional”, definiții specificefărăaficonectatecucuvinteapropiate cumarfi”condiționat”sau”necondiționat”. Eram convins că ceva lipsește teologiei românești, în a defini legămintele condiționale (necondiționale) altfel decât legăminte condiționate (necondiționate). De ce? ”În lingvistica românească, construcțiile literare condiționalenu s-aubucurat de interes, iar observația academicianului Alexandru Graur potrivit căreia propozițiile condiționale reprezintă o categorie complexă și puțin studiată, este și astăzi valabilă. O simplă comparație cantitativă a capitolelor consacrate construcțiilor literare condiționale în gramaticile de referință ale unor limbi romanice precum spaniola sau italiana, respectiv româna ne demonstrează că cercetările românești nu sunt, din păcate, aliniate la tendințele internaționale și că descrierea acestor construcții literare condiționale, în limba română, este destul de sumară. Construcția literară condițională specifică, prin urmare, o relație de implicație, de condiționare (inferență) între două procese comunicate. ( inferența este o operație logică de derivare a unui enunț din altul, prin care se admite o judecată în virtutea unei legături a ei cu alte judecăți considerate ca adevărate n.a. ). Structura construcției [având conjuncția ”dacă” sau sinonime ale lui dacă] reprezintă cadrul sintactic ( cadrul de aranjare a cuvintelor în propoziție ) cel mai cuprinzător a ceea ce denumimo condițională, înglobând o gamă largă de construcții”. (Ministerul Educației Naționale / Universitatea Transilvania din Brașov / Școala Doctorală Interdisciplinară Facultatea de Litere: Sintaxa și semantica construcțiilor condiționale în limba română – Brașov, 2014). Pentru cei interesați materialul de mai sus se poate citi pe internet. Revenind la legăminte, legământul condițional specifică, prin urmare, o relație între două procese comunicate, relație de implicație, care constă în anunțarea legământului înmod repetat princare se transmiteo judecată învirtutea relației legământului. Structura, forma de prezentarea a legământului condițional, conține conjuncția ”dacă” sau sinonime ale acesteia (și, atunci, etc) și reprezintă cadrul definitoriu al legământului. În același context: Legământul necondițional specifică, o relație, între două procese comunicate, relația de implicație, care constă în anunțarea legământului în mod repetat prin care nu se transmite o judecată în virtutea relației legământului, ci se transmite binecuvântarea intrării în relația legământului. Structura, forma de prezentarea a legământului necondițional, nu conține conjuncția ”dacă” sau sinonime ale acesteia (și, atunci, etc). Poporul Israel se întoarce acasă în teritoriile date prin legământul cu Avraam, și va veni vremea când poporul Israel va intra în legământul nou, necondițional. Frumusețea este că tu și eu putem intra în legământul nou, înainte de poporul Israel. Biserica Domnului Christos are parte de legământul nou anunțat de Ieremia pentru Israel, și de Domnul Isus scriitorii Noului Testament. (pentru detalii urmăriți mesajul pe YouTube menționat înainte). Ce vă zic vouă, zic tuturor: VEGHEAŢI ! a spus Domnul Isus prin Marcu 13:37. (continuare din pagina 5) Legământul Nou – un PACTNecondițional