Romanian Times | Martie 2021

WASHINGTON DC Dr. Stephen J. Blank a absolvit Universitatea din Pennsylvania, în Philadelphia, Pennsylvania (licenţă în Istorie, 1971) și Universitatea din Chicago, în Chicago, Illinois (masterat în Istoria Rusiei, 1972; doctorat în Istoria Rusiei, 1979). A lucrat la Universitatea din California la Riverside (conferenţiar, Istoria Rusiei, 1979–1980); Universitatea din San Antonio, Texas (conferenţiar, Istoria Rusiei, 1980– 1986); Centrul pentru Doctrină, Cercetare și Educație Aerospațială din Montgomery, Alabama (profesor asociat, Studii sovietice, Baza Forțelor Aeriene Maxwell, 1986– 1989); Colegiul de război al Forţelor Terestre ale Statelor Unite (profesor de Studii de securitate națională, Institutul de studii strategice, 1989–2013); și Consiliul American de Politică Externă din Washington, DC (cercetător ştiinţific principal pentru Rusia, din 2013 până în prezent). Dr. Blank a publicat peste 1.000 de articole și monografii despre politicile militare și externe ruso-sovietice, americane, asiatice și europene. A scris şi a coordonat 15 cărți privind politicile externe, energetice și militare rusești și securitatea internațională în Eurasia. Pe 4 octombrie 2019 StephenBlank a participat la gala anuală ALIANȚA de la Ambasada României din Washington, DC. https://alianta.org/ Cu acea ocazie, Dr. Blank mi-a acordat un interviu în exclusivitate. 1. Domnule profesor doctor Stephen Blank, sunteți cercetător ştiinţific principal la Consiliul American de Politică Externă. Descrieţi, vă rog, pe scurt acest institut de cercetare şi activitățile sale mai recente. Este un institut de cercetare care interacționează foarte mult cu Congresul SUA și, de asemenea, cu publicul pentru informare în privinţa problemelor internaționale, în special în ceea ce privește Rusia și China. Aceste ţări au o importanță strategică. Și, pentru a face publicul și Congresul să înţeleagă mai bine, institutul le pune la dispoziţie analize și abordări ale acestor probleme. Ca activități recente publicăm tot timpul. Institutul tocmai a publicat un îndrumar privind apărarea anti-rachetă. Eu am publicat, în calitate de coordonator, un volum referitor la armata rusă, iar institutul a publicat anterior, anul acesta, un alt volum referitor la Coreea. 2. Foarte interesant. Domnule profesor Blank, sunteți un reputat expert în domeniul securității internaționale și al Rusiei. Poziția președintelui Donald Trump cu privire la Rusia, mai mult ca un concurent decât ca un inamic, a atras unele critici.Au aceste critici relevanţă în opinia dumneavoastră? În opinia mea personală, da, au relevanţă. Cred că Rusia a lămurit de mult timp faptul că este în război cu Occidentul. Și cred că trebuie să o credem pe cuvânt. 3. Ultima întrebare, domnule profesor Blank: cum vedețiEuropadeEst,îngeneral,șițăriprecumRomânia și Republica Moldova, în special, confruntându-se cu Rusia post-sovietică în viitorul apropiat? Ei bine, asta e o întrebare foarte complexă. Acum putem da doar un răspuns foarte scurt. Cel mai bun lucru pe care fiecare dintre aceste țări îl pot face pe cont propriu este să își consolideze capacitatea de guvernare şi flexibilitatea internă, să îşi asigure creșterea economică și securitatea, precum și o bună administrare și democrație pentru cetăţenii lor. Dar, la un nivel mai larg, toate aceste state europene trebuie să se reunească într-o cooperare mai strânsă, aş spune într-o integrare regională. Niciuna dintre aceste ţări nu se poate confrunta de una singură, într-un mod adecvat, cu Rusia. Însă puterea constă în numărul lor. 4. Da. Vă mulțumesc mult, domnule profesor Blank. În regulă. (11 octombrie 2019) Rusia trebuie crezută pe cuvânt când spune că e în război cu Occidentul: Interviu cu Dr. Stephen Blank, cercetător ştiinţific principal la American Foreign Policy Council de Tiberiu Dianu ROMANIANTIMES TIBERIU DIANU autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM. https://medium.com/ @tdianu Ultima carte a autorului, TRUMPLANDIA, poate fi accesată aici. https://www.amazon.com/s?k=tiberiu+dianu&i=stripb Prioritățile noului program de investiții al UE InvestEU, adoptat de Consiliul UE, reunește diferite instrumente financiare disponibile în prezent pentru a sprijini investițiile în Uniunea Europeană. Programul InvestEU urmărește să mobilizeze investiții publice și private în UE prin intermediul unei garanții bugetare a Uniunii în valoare de 26,2 miliarde de euro, care va sprijini proiecte de investiții ale partenerilor financiari, cum ar fi Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), băncile naționale de promovare și instituțiile financiare internaționale. Potrivit Consiliului, este de așteptat ca InvestEU să mobilizeze investiții suplimentare de peste 370 de miliarde de euro în următorii șapte ani, contribuind la redresarea economică și la prioritățile de politică aleUE pe termen mediu și lung, printre acestea numărându-se tranziția verde și cea digitală. Garanția bugetară a UE va fi împărțită în patru componente de politică ale InvestEU: Sursa: euractiv.ro / 18.03.2021 - Infrastructură durabilă (de exemplu proiecte în domeniile energiei durabile, conectivității digitale, transporturilor și economiei circulare): 37,8% - Cercetare, inovare și digitalizare (de exemplu aducerea pe piață a rezultatelor cercetării, proiecte privind inteligența artificială): 25,1% - IMM-uri (facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-uri): 26,4% - Investiții sociale și competențe (de exemplu proiecte în domeniul educației și formării, locuințelor sociale și sănătății): 10,6%. Investițiile de importantă strategică pentru UE pot beneficia, de asemenea, de sprijin în cadrul tuturor componentelor de politică. Pentru a sprijini tranziția verde a UE, cel puțin 30% din investițiile din cadrul InvestEU vor contribui la acțiunile climatice ale UE. O schemă pentru o tranziție justă, instituită orizontal la nivelul tuturor componentelor de politică, va sprijini teritoriile cel mai puternic afectate de procesul de tranziție către obiectivele climatice ale UE. În plus, pentru a beneficia de finanțare, proiectele de investiții trebuie să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și să asigure că nu dăunează obiectivelor de mediu ale UE. InvestEU va putea acorda sprijin sub formă de capital IMM-urilor care au suferit în urma crizei provocate de COVID-19, cu condiția să nu fi fost încă în dificultate suficient pentru a beneficia de ajutor de stat la sfârșitul anului 2019. Eurostat: 38% din suprafaţa UE, acoperită de păduri Pădurile reprezentau 38% din suprafaţa Uniunii Europene în 2020, iar în cinci state membre mai mult de jumătate din teritoriu era acoperit de păduri: Finlanda (66%), Suedia (63%), Slovenia (61%), Estonia (54%) şi Letonia (53%), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). La polul opus, cea mai redusă suprafaţă împădurită din UE era în 2020 în Malta (sub 1%), Olanda (10%), Irlanda (11%), Danemarca (15%), Cipru (19%), Ungaria şi Belgia (ambele cu 22%), Franţa (27%) şi România (29%). Se estimează că UE avea anul trecut 159 de milioane de hectare de păduri, iar suprafaţa acoperită de păduri a crescut din 1990 cu aproape 10% (145 de milioane de hectare). În cazul României, suprafaţă împădurită a scăzut de la 7,048 milioane de hectare în 2016 la 6,929 milioane de hectare în 2020. În România, fondul forestier ocupa 6,592milioane de hectare la sfârşitul anului 2019, respectiv 27,7% din suprafaţa ţării, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică În21martieafostcelebratăZiuaInternaţionalăaPădurilor.Tema propusă anul acesta de Naţiunile Unite a fost: „Reconstrucţia pădurilor: o cale spre recuperare şi bunăstare”.