Romanian Times | Mai 2021

WASHINGTON DC Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a vorbit, duminică, la Prima TV despre motivele pentru care românii au nevoie încontinuaredevizepentruacălători în SUA, deşi legislaţia europeană prevede reciprocitate între UE şi Statele Unite în acest domeniu, informeazăAgerpres. Potrivit ministrului de externe, ultimul criteriu pe care îl mai avem de îndeplinit pentru a intra în programul Visa Waiver este acela al ratei de refuz prevăzută de legislația americană, care este de 3% din totalul cererilor pentru acordarea de viză de scurtă şedere, însă în cazul românilor se situează undeva la 9-10%. Șeful diplomației române a precizat că a convenit cu secretarul de stat Antony Blinken,dupăministerialaNATOdinmartie, să lucreze împreună „pentru a decela exact care sunt aceste motive pentru care sunt refuzate, să zicem, în jur de 9 – 10% dintre vizele cerute de cetăţenii români”. În funcție de rezultate, va fi armonizată și campania de comunicare publică privind includerea României în programul Visa Waiver al Statelor Unite anunțată de Ministerul Afacerilor Externe tot în luna martie. BogdanAurescu amai declarat că la nivelul Congresului Statelor Unite au fost depuse în timpul legislaturii predecente o serie de inițiative pentru modificarea legislaţiei sau flexibilizarea legislaţiei americane, care prevede acest plafon de 3%, în aşa fel încât, pentru aliaţi puternici, parteneri strategici, dedicaţi, cum este România, să poată fi, eventual, identificateo seriede excepţii, însă acestea nu au avut succes. Astfel, ministrul consideră că „cea mai bună formulă în momentul ăsta este să ne concentrăm pe această campanie de conştientizare, care, într-un interval de timp pe care nu îl putem prognoza în acest moment cu exactitate, să ducă la această scădere a ratei de refuz aşa încât să ne încadrăm în plafonul de 3%”. PreședinteleParlamentuluiEuropean,David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiuneaobligativității vizelor pentruSUA care încă revin unor state membre ale UE. Comisia JURI a discutat la începutul lunii martie chestiunea reciprocității vizelor cu Statele Unite, în condițiile în care cetățenii din patru state membre ale Uniunii Europene (România, Bulgaria, Croația și Cipru) au nevoie de vize pentru a se deplasa în SUA. Conform regulamentului de procedură al Parlamentului European, președintele instituției introduce o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în numele Parlamentului, în conformitate cu recomandarea comisiei competente pentru chestiuni juridice. Președintele poate sesiza Parlamentul cu privire la decizia de menținere a acțiunii la începutul următoarei perioade de sesiune. În cazul în care Parlamentul se pronunță cu majoritatea voturilor exprimate împotriva acțiunii, președintele retrage acțiunea. Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația. Rezoluția, adoptată cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri, îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate. Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români Ministrul român al afacerilor externe a explicat motivele pentru care românii au nevoie în continuare de vize pentru SUA ROMANIANTIMES Sursa: caleaeuropeana.ro / 16.05.2021 sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană. În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE). Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016. Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017. MAE salută aniversarea a 5 ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității Aegis Ashore de la Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea astăzi, 12 mai 2021, a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității deApărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence - NATO BMD). Acest moment reconfirmă angajamentul substanțial al României pentru sporirea profilului său în cadrul NATO și pentru întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, două coordonate cheie ale politicii noastre externe. Dezvoltarea capabilității NATO de apărare împotriva rachetelor balistice reprezintă un proiect transatlantic de primă importanță, fiind, totodată, o reconfirmare a voinței colective aliate de a consolida apărarea comună și demersurile de adaptare continuă la realitățile mediului internațional de securitate. Sistemul de apărare antirachetă al NATOare un caracter în întregime defensiv, vizează amenințări din afara spațiului euro-atlantic și reflectă atât contribuția majoră a SUA la securitatea europeană, cât și determinarea României de a sprijini consolidarea securității Aliate, fiind în același timp una din componentele esențiale ale apărării colective a NATO și un element cheie al relației transatlantice. Dezvoltarea acestui sistem respectă deplin atât principiul fondator al NATO, de solidaritate între Aliați, prin asigurarea indivizibilității securității Aliate și prin acoperirea teritoriului Aliat, cât și angajamentul democrațiilor care formează Alianța pentru respectarea dreptului internațional și consolidarea arhitecturii de securitate cu scopul asigurării unui mediu internațional de securitate stabil și predictibil. „În calitate de aliat responsabil și activ în cadrul NATO, poziționat în sudul Flancului Estic alAlianței, și partener strategic al Statelor Unite ale Americii, România s-a implicat în acest proiect pentru a-și aduce contribuția la protejarea de potențiale atacuri cu rachete balistice a populațiilor, teritoriului și forțelor armate ale NATO, într-o lume în care proliferarea amenințărilor cu rachete balistice și interesul unor actori statali și nestatali din afara spațiului euro-atlantic de a dobândi tehnologii de acest tip reprezintă provocări de securitate care nu pot fi ignorate. Prin găzduirea, la Deveselu, a facilității Aegis Sursa: mae.ro / 12.05.2021 Ashore, România s-a alăturat, astfel, eforturilor comune la nivelul NATO, într-un context internațional complicat, aflat în continuă schimbare, asigurând consolidarea securității naționale și a capabilităților de apărare colectivă la nivelul Alianței. Găzduirea și operaționalizarea Facilității de la Deveselu reprezintă unul dintre cele mai semnificative repere pentru securitatea României, dar și la nivel Aliat, din ultimii ani, proiect în care am avut onoarea să fiu implicat personal de la bun început, prin negocierea, în numele României, a Acordului privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, de la a cărui semnare vommarca în luna septembrie 10 ani”, a declarat cu acest prilej ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, fost negociator-șef pentru România al Acordului din 2011. România și SUA au semnat Acordul privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice (BMDA) la data de 13 septembrie 2011, acesta intrând învigoare la 23decembrie 2011, în acest an urmând să se împlinească un deceniu de la acel moment. La18decembrie2015a fost declaratăCapacitateaTehnică a Facilității Antirachetă, iar ceremonia de inaugurare (declararea capacității operaționale depline) a Facilității Aegis Ashore din cadrul Bazei Militare Deveselu, parte a NATO BMD, a avut loc la 12 mai 2016.