Romanian Times | Septembrie 2021

ROMANIANTIMES ROMÂNIA DESTINAȚII DEVACANȚĂ Lacul Vulturilor sau Lacul fără Fund, cum îi mai spun localnicii, se află la numai 200 de kilometri de Bucureşti, aşa că zona este perfectă pentru o scurtă escapadă de weekend. Lacul Vulturilor nu este numai singurul lac glaciar din Carpații de Curbură, ci unicul lac glaciar din Carpați, între Munții Călimani și Masivul Făgăraș, pe o distanță de 500 km de creastă. Lacul, adânc de peste trei metri, a fost populat cu păstravi, dar azi se pare că trăiesc în el numai boișteni. Lacul se afla pe partea estica a versantului Mălâia la altitudinea de 1420 m., în Muntii Siriu. Pe langa cele două nume, referitor la acest lac circulau două legende. Prima denumire și cea mai cunoscută a fost preluată deAlexandru Vlahuță în România pitorească: ,,aici vin vulturii, primăvara, de beau apă ca să întinerească, aici își învată puii sa zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufașii regi ai înăltimilor.” Sărata-Monteoru – O oază de liniște și vindecare Stațiunea balneară Sărata-Monteoru, aflată la doar 14 kilometri de orașul Buzău, este cunoscută mai ales pentru izvoarele cu apă sărată, despre care se știe că sunt deosebit de benefice în tratarea afecțiunilor reumatice, ortopedice, post-traumatice sau chiar neurologice. Un alt detaliu interesant este că aici s-a descoperit o cultură arheologică ce datează din epoca bronzului, fiind situată pe dealul Cetățuia, în partea de est a localității. Astăzi, aici se află nenumărate pensiuni și hoteluri la care turiștii se pot caza pentru a se bucura de aerul răcoros de munte și de izvoarele sărate tămăduitoare. Denumită în trecut Fundul Sărății, localitatea a fost cumpărată, împreună cu terenurile înconjurătoare, de către boierul grec Grigore Monteoru ( inițial Grigore Stavri ). Acesta a descoperit în zona apropiată stațiunii zăcăminte de petrol pe care le-a exploatat cu succes, una din minele din localitate fiind la acea vreme unică în Europa. Călătoria pe calea ferată Oravița – Anina poate oferi una dintre cele mai frumoase experiențe în ce privește traseele montane din țara noastră. Calea ferată a fost construită în vremea Imperiului Austriac între anii 1861 – 1863, construcția sa reprezentând o mare realizare pentru acele vremuri, fiind constituită din 14 tunele de peste 2 kilometri, 10 viaducte de peste 800 demetri și peste 2 kilometri de treceri înguste săpate în stâncă. Acest „diamant ascuns” al amatorilor de călătorii se află în partea vestică a munților Banatului, traseul pornind din orașul Oravița, urmând platoul din masivul Munților Semenic și parcurgând 33,4 kilometri până în orașul Anina. Calea ferată Oravița –Anina – Prima cale ferată montană din România Cetatea Rupea se află pe drumul dinspre Brașov către Sighișoara, pe drumul european E60. Cetatea medievală se ridică pe partea dreaptă a drumului. Se spune că suprafața cetății Rupea, datorită poziției strategice, pe o colină masivă – Dealul Cohalmului, a fost utilizată încă din preistorie și mai apoi de strămoșii noștri daci și romani. După cucerirea romanilor, aceasta preia denumirea de castrul roman Rupes ( în traducere – stâncă sau piatră). Prima consemnare istorică a cetății provine din anul 1324, cetatea aflându-se într-o ierarhie specifică Evului Mediu, sub regele Carol Robert de Anjou al Ungariei. Atunci, sașii ce se răsculaseră împotriva regelui s-au adăpostit în cetatea Castrum Kuholm ( numele acordat de sași provenea de la roca de sub cetate – bazaltul sau roca vulcanică – magmatică ). Mai târziu, între 1432 și 1437, cetatea a fost de mai multe ori atacată de către turci, iar în 1643 a fost părăsită, după ce a fost distrusă de unmare incendiu. În anul 1716 a servit drept refugiu pentru supraviețuitorii epidemiei de ciumă, iar în 1790 a fost abandonată după ce o furtună a zdrobit acoperișul acesteia. Cetatea Rupea, pe urmele strămoșilor daci din Rumidava