Romanian Times | Octombrie 2021

ROMANIANTIMES Anca MIZUMSCHI - pagina de literatura Odată, demult în existența mea, scriam pe masa de bucătărie, în apartamentul meu minuscul, dintr-un cartier muncitoresc; lucru pe care l-am uitat sau am vrut să îl uit, dar mi-a adus aminte un text a lui Petru Barbu de el. Masa din bucătărie era totul; și junglă și ocean și peșteră și loc de casă. Pe toate hărțile lumii masa mea de bucătărie apărea ca o pată albă, în dreptul căreia scria “hic sunt leones”. Cu cât asprimea dictaturii creștea, cu atât creștea pata mea albă pe hărți. Puteam să fac totul pe masa din bucătărie: să mă dau cu deltaplanul, să înot cu delfinii, sau să fac diving în Groapa Marianelor, deși pe atunci nu știam cuvântul. Masa din bucătărie se transforma într-un fel de capsulă a timpului, la cerere, în care atunci când mă urcam, vorbeam cu bunicii mei morți sau cu copiii mei nenăscuți. Era supapa prin care ajungeam la cele șapte centre energetice ale Pământului, la zenit și la nadir. Îmi plăcea mult cuvântul asta: nadir. Îl citisem prima dată în cartea de “Limbă și Literatură română” de clasa a unsprezecea, “nadir latent”. Asta era masa mea de bucătărie, nadir latent. Dacă te așezai în genunchi și îți înclinai puțin capul, puteai să citești și eticheta de pe spatele ei: Întreprinderea „Produse lemn mobilă”, București, și o dată de fabricație: 16 iunie 1979, Control Tehnic de Calitate, apoi o ștampilă. Nadirul meu latent avea CTC! Dar cine se așeza în genunchi, când avea o masă în care încăpea lumea? Masa de bucătărie *** *** Sursa: umbrela-strategica.ro umbrela-strategica.ro Nu am știut niciodată cum se simțea Sindbad pe covorul lui zburător, dar masa mea de bucătărie, era mult mai mult decât un covor zburător; era o gaură neagră. Citisesm eu undeva, în revista “Stiință și tehnică”, că o gaură neagră e o chestie atât de puternică, că atunci când intră acolo lumina se curbează din cauza gravității. Imi plăcea asta, chiar dacă masa mea se prezenta cu melanina pleznită pe la colțuri și zgâriată de cuțitul cu care mama tăia cartofii pentru prăjit în ulei de porumb. Cel de floarea soarelui nu se găsea, și oricum și pentru ăla de porumb trebuia să te scoli la patru dimineața și stai la coadă să iei rația. Era suficient să mă așez la masă ca să scriu și lumina aia curbă apărea din senin, deasupra capului meu. Arăta așa, ca o sticlă fluidă pe care o tot plimbă prin aer muncitorii la Curtea Sticlarilor și suflă-n ea până o îndoiesc de tot. Apoi o lasă să se răcească. În plus, masa mea de bucătărie mai avea o calitate: nu numai că îndoia lumina dar o și strângea de peste tot; din cameră, din orașul Bucureșți, din țara România și continentul Europa. De America nu știam cu exactitate nimic, dar bănuiam, că poate o parte din lumina mea ajungea până acolo, scurgându-se pe unde masa nu era bine încleiată și trebuia să o aduc înapoi, să o pun la loc. E foarte posibil ca, atunci când eu stăteam la coadă pentru două kile de ulei de porumb și unul de făină, la patru dimineața, masamea de bucătărie să adune toată lumina de deasupra continentului America și nimeni să nu-și dea seama. Până la urmă, am cărat masa aia de bucătărie toată viața și am ajuns să luminez toate continentele cu ea. Poate nu le-am luminat de adevăratelea, dar le-am contaminat sigur cu lumină. Și de altfel, dacă întoarceți puțin capul, puteți să mă vedeți chiar acum. Trec, cărând în spate o masă de bucătărie, ca o broască țestoasă, căreia în loc de carapace, lumina îi crește din carne. O altă variantă propusă pentru consolidarea măsurilor de descurajare a Rusiei în zona pontică ar fi echiparea Forțelor Navale Române cu submarine diesel-electrice, iar acest lucru s-ar putea realiza prin adaptarea parteneriatului AUKUS la contextul românesc, potrivit unui fost ofițer americane de marină.Acest subiect a fost abordat anterior de Umbrela Strategică, într-un articol din data de 7 octombrie Forțele Navale Române dispun de capacități limitate de detecție și supraveghere antisubmarin cu rază lungă de acțiune, rezumându-se la cele trei elicopterePumaNaval, care pot lansa balize hidro-acustice, pentru descoperirea și clasificarea țintelor submarine. SUA ar putea disloca sisteme antisubmarin în Marea Neagră (continuare din pagina 9) Cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză După ce în urmă cu o lună Statele Unite au inclus Croaţia în Programul Visa Waiver, începând din 23 octombrie a.c. cetăţenii acestei ţări pot intra fără viză pe teritoriul american pentru o şedere de până la 90 de zile. În octombrie 2020 Croația a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor, iar includerea Croației în acest program urmează unei decizii din 2019, când Polonia a fost primită în cadrul Visa Waiver. După desemnarea Croației în programul Visa Waiver, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză. Includerea celor patru țări UE în programulVisaWaiver s-a aflat pemasa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUAdin luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite ***