Romanian Times | Ianuarie 2022

2 Actualitate OFERTĂ PENTRU COMUNITĂȚILE DE ROMÂNI : VOM FI ONORAȚI SĂ VĂ TRIMITEM LUNAR PUBLICAȚIA ROMANIAN TIMES. Vă rugăm să ne contactați pentru detalii: Tel 503.895.5171 Tel 503.708.3384 ROMANIANTIMES Sursa: caleaeuropeana.ro NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență crina@interbankloans.com Principal Broker Crina M. Horga NMLS# 98565 503-492-6600 crystal@interbankloans.com Loan Officer NMLS# 1491483 Crystal C. Horga radu@interbankloans.com Loan Officer NMLS# 1909819 Radu A. Damian 19 NATO a respins vineri, 21 ianuarie, cererea Rusiei privind o retragere a trupelor străine ale Alianţei Nord-Atlantice prezente în Bulgaria şi România şi a denunţat ideea sferelor de influenţă în Europa, a transmis purtătoarea sa de cuvânt, Oana Lungescu, potrivit AFP. “NATO rămâne vigilentă şi va continua să evalueze necesitatea de a întări flancul estic al Alianţei noastre”, a avertizat ea, potrivit Agerpres. “Cererile Rusiei ar crea membri ai NATO de prima clasă şi clasa a doua, lucru pe care nu îl putem accepta”, a explicat purtătoarea de cuvânt. NATO “nu va renunţa la capacitatea sa de a ne proteja şi de a ne apăra reciproc, inclusiv prin prezenţa de trupe pe flancul estic al Alianţei”, a adăugat Oana Lungescu. “Vom răspunde mereu la orice înrăutăţire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective”, a încheiat ea. Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de statamericanAntony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997,menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria. România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”. Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est. Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATOdacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden. Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitateade aparticipa cuoprezențămilitară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe BogdanAurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea- lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniuneaminiștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie. De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România. Papa Francisc se declară îngrijorat de ”tensiunile tot mai mari” privind Ucraina care riscă ”să pună sub semnul întrebării securitatea Europei” PapaFranciscadeclarat lafinalul rugăciunii saleduminicale Angelus din Piaţa San Pietro că urmărește ”cu îngrijorare” tensiunilor tot mai mari privind Ucraina şi a făcut apel la o zi de rugăciune pentru pace. Suveranul Pontif a făcut apel ”la toţi oamenii de bună-credinţă” să se roage miercuri, 26 ianuarie, ca toate iniţiativele politice ”să fie în serviciul fraternităţii umane, şi nu al intereselor partizane”. ”Cei care îşi urmăresc interesele în detrimentul altora îşi încalcă vocaţia de oameni, deoarece toţi suntem creaţi ca fraţi”, a mai spus Papa Francisc, fără a oferi detalii. Secretarul destat american,AntonyBlinken, șiministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avut o întrevedere la Geneva, în urma căreia Washingtonul a anunțat că va prezenta Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov. Încazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu. Sursa: caleaeuropeana.ro