Romanian Times | lunie 2022

CULTURĂ 6 ROMANIANTIMES SEMINTELE PERSECUTIEI IN GRADINA TIRANIEI Slavomir Almăjan De câte ori mă întorc și citesc Cuvântul Domnului adresat Bisericii dinEfes simt cumDuhul Domnului lucrează o adâncă și binecuvântată chirurgie spirituală înlăuntrul meu… “Aduți aminte dar de unde ai căzut; pocăiește-te și întoarce-te la faptele tale dintâi.” “Faptele dintâi”? Hmm. Cât de departe sunt gândurile lui Dumnezeu de gândurile noastre! Păi cum, Doamne, vomspune, acumsuntemmaturi și tu vrei sămergem înapoi la copilăria noastră? O nu, nu de copilăria noastră în Domnul este vorba! Dimpotrivă, avem din Scriptură atâta bogăție de îndemnuri care ne cheamă la creștere, la maturitate. Și apoi, după ce am citit biblioteci întregi, am inițiat misiune dupămisiune, amstrâns provizii pentruvăduve și orfani, ne-am definit cu fieare literă greutatea doctrinei în strictă conformitate cu Scriptura, suntem noi maturi? Poate că nu… De ce spun asta? Ei bine, tot binele înșirat mai sus, aparte de gândul și inima lui Christos, definescmai degrabă o instituție decât un trup și cu atât mai puțin trupul lui Christos care este biserica. Poate că biserica din Efes era tocmai în această poziție când Duhul Domnului îi vorbește, sau cel puțin aproape de această poziție. Și dacă acest cuvânt nu ne aduce la realitate, atunci poate că luptăm pentru o cauză pierdută și osteneala noastră este zadarnică… “Altfel voi veni la tine, și-ți voi lua sfeșnicul din locul lui, dacă nu te pocăiești.” Sfeșnicul este purtătorul luminii și Cuvântul ne previne că putem face multe lucruri mărețe pentru cei din jur, ba că putem chiar crede că le facem în numele Domnului, și totuși să fim întru totul în afara voii și inimii lui Dumnezeu. Fără acest sfeșnic biserica din Efes ar fi doar o instituție de caritate bine organizată și vorbită de bine. Unde este lumina, unde este flacăra dragostei dintâi? Cu ajutorul Domnului voi încerca să expun cele două ingrediente care erau prezente în Smirna și Filadelfia și lipseau efesenilor. Ziua sfârșiturilor slabe Oglindirea sinelui Procesul introspecției, al cunoașterii stării noastre lăuntrice, este de neînlocuit înumblarea noastră în Domnul. Citirea regulată a Bibliei trebuie să ducă la acest proces or altfel putem citi în zadar… “Căci dacă ascultă cinevaCuvântul, și nu-l împlinește cu fapta, seamănă cu un omcare- și privește fața firească în oglindă; și după ce s- privit pleacă și uită îndată cum era.” (Iacov 1:23, 24). Cineva a spus odată că “atunci când citești cu adevărat Cuvântul, Cuvântul te citește pe tine”. Aceasta este adevărata oglindire a sinelui… Biserica efesenilor își oglindea fața firească în contextul vremii și nu în Cuvânt. Lucrurile bune în care a fost angajată mărturiseau despre ea în urechile tuturor celor de pe orizontală. Cei de pe orizontală, la rândul lor mărturiseau faptele ei bune. De aici încolo panta căderii devine deosebit de abruptă. Umblarea care ar trebui să vină din citirea Cuvântului și oglindirea în inima Tatălui este deviată înspre citirea opiniei publice… Nu cunosc evoluția spirituală a bisericii din Efes după primirea mesajului apocaliptic, dar dacă Efesenii nu s-au pocăit, ei au ajuns mai târziu (probabil) în postura bisericii din Sardes. Îți merge vestea că trăiești, dar ești mort”. Faima între semeni va duce invariabil la statura laodiceenilor care mărturiseau despre ei înșiși că sunt “buni”. “Pentrucăzici…”, ziceDomnul cândseadresează laodiceenilor. Laodiceeniimărturiseau și lăudau propriile realizări, dovedind lipsa lor de intimitate în relația cu Domnul, deci, exprimându-și astfel independența. Iată, pe de altă parte, atitudinea de inimă a credincioșilor din Smirna: “Știu necazul tău și sărăcia ta (dar ești bogat!) și batjocurile din partea celor ce zic că sunt iudei și nu sunt, ci sunt o sinagogă a satanei” (Apoc. 2:9). Recunoaștem din acest mesaj inima unui popor pe genunchi, inima unui popor sărac, fără titluri academice, așamărturiseau ei înșiși, darDomnul îi contrazice: “dar ești bogat!”. Bogăția lor nu venea prinmultitudinea faptelor “văzute”, ci din dependența lor totală de sursa puterii și a bogăției. Poate că doctrina lor și statutul lor nu erau scrise în piatră ca la efeseni, poate că “faptele” lor bune erau umbrite de mulțimea greșelilor, dar inima lor era zdrobită și genunchii bătătoriți în disperarea rugăciunii. Lucrul cel mai minunat în cazul lor este că domnul îi laudă și nu oamenii . Despre ei, spune Cuvântul în versetul 10, că erau batjocura sofisticaților iudei Traim de multa vreme intr-o lume ce “adusteaza” dictionare si termeni cu dorinta expresa de a acomoda o noua ideologie. Schimbare definitiilor duce la inlocuirea fortata a unor termini sau chiar la anularea lor. In tot ansamblul socio-cultural al unei crize ce se desfasoara concomitent la mai multe paliere cum am putea sa mai intelegem ce reprezinta persecutia sau tirania? Daca strigi ca esti persecutat(a) ce vrei de fapt sa spui? Daca il numesti pe cineva tiran ce inseamna de fapt? Intrebarile sunt legitimenudoar lanivelul timpului present dar mai ales pentru a intelege cum ne cheama Dumnezeu sa traim in vremuri ca acestea? John Knox, cunoscutul reformatior scotian, a afirmat: „Rezistența in fata tiraniei reprezinta supunere fața de Dumnezeu”. Pentru cei care cunosc mai multe despre istoria acestui reformator, nuaucumsanu isi aduca aminte cat pe inflacarat promovaAdevarul Evangheliei in fata Reginei Scoției, Maria, o persoana ce persecuta Bisericii Crestina. Prin mesajul si viata sa, Knox, a promovat o resistanta puternica in fata tiranilor vremii. Ce face dintr-un om aflat in pozitie de conducere un tiran? La o definire simpla in context crestin-biblic ar fi respingerea de catre acesta a substantei si intelesului celor 10 porunci biblice. Tirania repreznta o forma de impotrivire fata de tot ceea ce este sfant, adevarat. Tirania incepe usor si apoi se permanentizeaza acceptabil in mintea celor mai multi ca fiind o norma a vremii respective. Daca crestinii trebuiau aruncati la animale in circurile romane asta era pentru binele societatii, daca evreii sunt gazati si exterminati asta este pentru binele societatii umane, s.a.m.d. Intr-un alt aspect fundamental se pote spune ca tirania este rodul necredinței care a inflorit in pozitiile de putere. Daca in expresia sa simple trirania se opune oricarei legi a lui Dumenzeu intr-o forma avansata se opune si ordinii create de Dumenzeu. Exista in istorie conducatori (regi, imparați, boieri, domni) care nu au fost crestini si care au condus relativ bine. Unde ii pozitionam pe acestia? Faptul ca nu au fost lideri “crestini” sau temtori de Dumenzue sunt automat tirani? Am citit recent despre un avocat (calvinist) ce a trai in anii 1600, Johannes Althusius, si care s-a confruntat cu aceiasi intrebare. El a spus : „Nu orice fapta gresita a unui magistrat il priveaza de puterea sa/sceptrul sau, ci doar situatia in care el, dupa ce cunoaste legislatia actioneaza contrar ei sau omodifica dupa cum ii va place lui chair daca va distruge viata socio-culturala...” Exista cateva aspecte importante in acest citat dinAlthusius. Primul este principiul egalitatii si nepartinirii.Acesta estementionat si in cartea Deuteronom. Biblia vorbeste adesea despre chemarea de a conduce fara partinire si arata spre Domnul Isus, care este singurul Imparat din istorie care a condus drept in sensul cel mai deplin al cuvantului (Psalmul 45.72). Cand o situatie este in afara a ceea ce Dumnezeu a definit bun sau rau, regula unei hotarari impartiale este esentiala pentru o dezvoltare buna a societatii. Un alt lucru pe care Althusius in aducea in discutie inca din vremea este legat de ordinea plasata de Dumnezeu in creatie. Un sistem politic/tiran, de fapt orice autoritate civila ce actioneaza contrar fundamentelor lasate de la inceptul creatiei omului va distruge viata civila, culturala si sociala. Tirania este un lucru periculos, pentru ca de multe ori incepe totul frumos invelit in bune intenții. La scurt timp dupa al doilea razboi mondial, profesorul B. Holwerda din Vriemaagt, a avertizat ca raul se strecoara adesea intr-o societate sub pretextul sanatații publice si al siguranței publice si ca trebuie sa ne amintim ca toate guvernele raspund in fața lui Isus Hristos care este inalțat peste toate principatele si puterile. Cand ne indepartam de o perspectiva biblica asupra tiraniei, este usor sa nu mai intelegem ce este exact persecuția. Persecuția infloreste in gradina tiraniei. Persecuția are loc in general sub guverne tiranice si nu este neaparat concentrata pe crestinism, desi crestinii au fost adesea cei vizați din cauza naturii unei constiințe care a fost curațata de Evanghelie. Hermanus Knoop a fost un predicator olandez care a fost persecutat in timpul regimului nazist, chiar daca Hitler nu si-a propus sa extermine crestinii. Richard Wurmbrand a fost un alt pastor care a fost persecutat in timpul regimului comunist, chiar daca din punct de vedere tehnic i s-a permis sa predice Evanghelia. Wurmbrand a fost persecutat pentru predicarea Adevarului Evangheliei. Mai devreme sau mai tarziu crestinismul va irita si se va ciocni cu tirania epocii prezente. In supunerea lor fata de Regele Isus Hristos, crestinii cauta sa iubeasca si traiasca in felul in care citesc si inteleg asta din Cuvantul lui Dumnezeu. S-ar putea numi aceasta rezistența pasiva (care nu este singura forma de rezistența evlavioasa), nu in sensul ca vrem sa fim neaparat opozanti ai guvernelor actuale, ci pentru faptul ca dorim a trai intr-o ascultare simpla fața de Domnul si Mantuitorul nostru Isus Hristos. A arata intelegere fața de un guvern tiranic nu iti garanteaza ca vei scapa de abuzurile acestuia. Un tiran nu este neaparat un pacatos (toți suntem pacatosi) sau chiar un necredincios. Un tiran este cel care sfideaza nu numai Legea lui Dumnezeu din cele 10 porunci, ci si ordinea creata. Prin aceasta, el afecteaza viața civila si sociala si prin urmare este responsabil pentru tulburarile din societate, deoarece oamenii sunt divizati unul impotriva celuilalt, ramasi fara libertate de miscare sau intalnire fiindu-le amenințate mijloacele de trai. Omul a fost creat de Dumnezeu sa se inchine, sa munceasca, sa traiasca in relații. La sfarsitul ficarei zile, realitațile creației trebuie sa ramana in picioare si Numele lui Dumnezeu sa fie promovat, chiar daca El foloseste tiraniile malefice pentru a-si rafina Biserica prin foc. Traim vremuri dificile, vremuri tulburi. Ideile si situațiile s-au schimbat repede si la multiple nivele. Nu ne vom intoarce niciodata in lumea pe care am trait-o pana in 2019. Efortul de a intoarce ceasul este zadarnic. Singura modalitate de a merge mai departe este sa pastram autoritatea Cuvantului lui Dumnezeu, indiferent daca este vorba de chestiuni de sexualitate, viața sau inchinare. Singura modalitate de a ne croi drumul spre viitor este simpla ascultare de Isus si de Cuvantul Sau. Emanuel Pavel, Vancouver BC, Canada (continuare in pagina 20)