Romanian Times | August 2022

Evenimente 20 ROMANIANTIMES Guvernul a modificat Legea privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii Guvernul a aprobat un proiect de modificare a Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii prin care se aduc clarificări înprivinţa autorităţilor implicate înprocedura de înapoiere, respectiv a exercitării dreptului de vizitare, relateazăAgerpres. Potrivit unui comunicat al Guvernului, prin actul normativ, cu caracter de noutate, sunt introduse dispoziţiile privind audierea minorului, precum şi posibilitatea instanţei de a lua prin încheiere măsuri pentru asigurarea contactului dintre copil şi persoana care solicită înapoierea copilului, ţinând seama de interesul superior al copilului. Totodată, prin proiectul de lege se urmăreşte înlăturarea unor dispoziţii rămase din forma iniţială a legii şi care, din practică, s-au dovedit inaplicabile în raport cu atribuţiile Ministerului Justiţiei, în calitate de autoritate centrală desemnată după modificarea din anul 2014. De asemenea, pentru o mai bună corelare a prezentei legi cu Codul de procedură civilă, anumite dispoziţii au fost abrogate câtre Creator, noi am devenit parte dintr-un ceva dincolo de puterea minții noastre de a pricepe și percepe… Suntem rostiți în existență nu doar pentru o prezență efemeră ci în scopul unei rostiri mult mai înalte. Această rostire, acest strigăt de identitate va trebui să fie al tău și al meu. Nimeni altul nu-l va striga în locul tău. Cu cât mai clară această rostire, cu atât mai vizibilă va fi prezența noastră în realmul nostru vremelnic. Rostindu- ne existența prin acceptarea lui Dumnezeu și totală supunere înaintea Lui, noi devenim ceea ce am fost rostiți să fim, copii ai Luminii, locuind în curțile Lui Cerești. Dumnezeu nu crează lucrurile și ființele vii din cinism. Creția este fructul iubirii, și drept oglindire pământească, zămislirea noastră a fiecăruia a început (mai puțin câteva excepții) în iubire conjugală. Iubite cititor, această meditație este doar începutul unui șir de meditații pe tema existenței și implicit a prezenței. Sunt gânduri la care aș dori să fim părtași…Ce noblețe am dovedi printr-o cinstită introspecție în intenția de a ne defini în termeni care transcend pământescul…Noblețe împărătească! Travaliul meu de autodefinire este numai al meu, pentru că buzele lui Dumnezeu m-au rostit cu un nume, deci cu un miez specific numai mie. El a rostit și numele tău, tot unic, iar povestea destinului tău etern este deasemeni unică. Fiecare din miliardele de povești sunt profund unice dar au același sfârșit: eterna revelare a gloriei lui Dumnezeu. VAURMA Perpetua Rostire (continuare din pagina 6) *** Dobrogea (continuare din pagina 13) a cărei soartă acum este lipită şi soarta voastră. Datu-s-a în Brăila, la 14 Noiembrie, anul graţiei 1878, şi al 13-lea al domniei noastre.” Pentru mine cuvintele acestea au o sonoritate deosebită. Mi se pare că Proclamația lui Carol I are atât tonul unui patriotism asumat, cât și pe cel al unei deschideri, plină de toleranță. O regalitate cu un discurs de republică democratică. România nu a avut șansa de avea niște părinți fondatori ca Statele Unite, dar dacă ei ar fi existat, cred că discursul lor ar fi fost foarte asemănător tonului proclamației de mai sus. Nu oricine are răbdare să citească Constituția unui stat sau înțelege limbajul arid al textelor de lege, dar faptul că un lider politic, regele țării, vine în fața națiunii și spune în cuvinte simple că valorile cele mai importante din viața unui om sunt viața, familia și proprietatea și că statul căruia îi aparții le apară și le garantează, mi se pare esențial. Pe vremea dictaturii, nu prea conta dacă erai cetățean român sau ce erai, dar chiar și după, am stat la cozi nesfârșite cu pașaportul românesc în mână și am fost umilită. Nu eu în mod special, ci toți românii.Am avut de înfruntat prejudecăți și m-am luptat de multe ori cu etichete absurde. Nu mi-a fost ușor, așa cum nu i-ar fi fost nimănui, și mi-ar fi plăcut ca, în momentele acelea, pe care le-am perceput ca fiind nedrepte, să îmi amintesc de susținerea discursului unui politician român. Un discurs care să îmi spună cât de mult mă apară și mă protejează țara mea și cetățenia mea. Dar nu mi l-am amintit pentru că nu l-am auzit niciodată. Adevărul dureros este că, înainte de a fi tratată ca un cetățean de mâna a doua de către străinii de pe glob, locul unde m-am simțit pentru prima dată tratată așa a fost acasă. Proclamațiile regale au fost doar momentul inițial al campaniei de colonizare a Dobrogei cu români. S-au creat măsuri administrative și s-a lansat o chemare generală pentru țară. În nota de amărăciune generală datorată pierderii celor trei județe din Sudul Basarabiei, pământul dobrogean primit la schimb semăna mai mult cu o Cenușereasă jerpelită pe care nu o voia nimeni. O parte din frumoasa Basarabie românească fusese pierdută și, deși România luptase alături de cei care câștigaseră războiul, ajunsese în mod paradoxal să piardă teritorii, iar recunoașterea independenței ei era condiționată. În acest context, alipirea Dobrogei la patria mumă era doar o slabă consolare și nu avea nimic triumfalist. VAURMA *** lui Grigorescu și Teodor Aman, ambii desăvârșiți în exterior. Prin urmare, fără o baza solidă de acest segment, riscăm o exterminare a indentității noastre artistice. Mara Cîrciu: Mediul online oferă o adevărată galerie de artă virtuală, unde putem găsi și admira lucrările tale? Dan Ianoș: Într-adevăr, mediul online este o putere informatică, și majoritatea proiectelor serealizeazăprinintermediul acestuia.OpartedinlucrărilemelesepotvedeapeDeviantart. com (ianos dan), sau https://danpaintings.wordpress.com/ dar și multe alte site-uri, cum ar fiWetcanvas și FineArt America. Mara Cîrciu: Care sunt planurile și proiectele tale de viitor? Dan Ianoș: Un proiect viitor ar fi probabil o tema ce mă obsedează de mult timp, Madonne-le moderne, un subiect ce mă fascinează și aș dori să-l abordez. Aș dori să picteaz mai mult, să am timp mai mult să studiez pictură veche, și de ce nu să-mi pictez singur coperțile albumelor care le desenez. Mara Cîrciu: Mulțumesc, Dan, mult succes în tot ce îți propui și multă inspirație!! Tuturoriubitorilordefrumosvărecomandoplimbareprinmuzeulvirtual al artistului Dan Ianoș, și totodată întâlnirea cu tabloul său, Vlad Țepeș: https:// www.youtube.com/watch?v=RgKaFjaws8M Paleta unui pictor ... (continuare din pagina 17)