Romanian Times | Septembrie 2022

ROMANIANTIMES MESAJE BIBLICE 18 (continuare din numarul trecut) de Preot Paroh Aurel Sas, Detroit Răsplata pentru cei prigoniți pentru dreptate CelCare anunțăFericirea a8-a, a celor prigoniți pentrudreptate, anunță și răsplata, Domnul Iisus Hristos, când zice: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate”, și răsplata, „că a lor este Împărăţia Cerurilor” (Matei 5, 10). Vor primi această răsplată pentru că au luptat pentru dreptatea Divină și au suferit prigonirile pentru instaurarea în lumea acesta a dreptății Împărăției Cerurilor, ca să fie după, cum ne rugăm în Rugăciunea Tatăl nostru, când zicem: „Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ” (Matei 6, 10). Așa și pe pământ să fie dreptatea și pacea din Împărăția Cerurilor, ca popoarele să fie fericite, în flămânzirea și însetarea lor, după dreptatea Dumnezeiască să fie pe pământ între oameni și popoare. Luptătorii și prigoniții pentru dreptatea Dumnezeiască în această viață, și- au pregătit astfel o răsplată mai bună în Împărăția Cerurilor, după cum Domnul Iisus, descoperă zicând: „Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta” (Matei 6, 20-21). Iar acestea sunt comori în Ceruri, ca răsplată, a prigonirii pentru dreptate, de la Dumnezeu vine pentru toți luptătorii pentru credința lor și pentru instaurarea în lume a valorilor morale ale Împărăției Cerurilor. Dar și Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, a pătimit în această viața pentru adevăr și dreptatea salvării de la moartea păcatelor a popoarelor, Hristos Cel drept și fără de păcat, a fost prigonit pe nedrept și peste margini : „Căci spre aceasta aţi fost chemaţi, că şi Hristos a pătimit pentru voi, lăsându-vă pildă, ca să păşiţi pe urmele Lui, Care n-a săvârşit nici un păcat, nici s-a aflat vicleşug în gura Lui, Şi Care, ocărât fiind, nu răspundea cu ocară; suferind, nu ameninţa, ci Se lăsa în ştirea Celui ce judecă cu dreptate. El a purtat păcatele noastre, în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, murind faţă de păcate, să vieţuim dreptăţii: cu a Cărui rană v-aţi vindecat” (1 Petru 2, 22-24). Deci, Domnul Iisus Hristos, a suferit pentru păcatele noastre și în locul nostru, ca pe noi să ne elibereze de submoartea necredinței și a păcatelor și să ne aducă la viață, dar noi dacă suferim și suntem prigoniți, suntem pentru păcatele noastre. Dar El, Hristos Domnul, nu vrea să suferim și de aceea ne cheamă neîncetat la pocăință pentru păcate și să luămcalea curățirii prin pocăință și cele 9 Fericiri, ca să ne dea răsplată Cerească pentru fiecare. O altă răsplată, a celor prigoniți pentru dreptate este că, Dumnezeu scrie numele lor în Cartea Vieții din Împărăția Cerurilor și când trec din viața aceasta la Viața Veșnică, numele lor se va găsi în Cartea Vieții, după descoperirea Scripturii: „Şi în cetate (Împărăției Cerurilor) nu va intra nimic pângărit şi nimeni care e dedat cu spurcăciunea şi cu minciuna, ci numai cei scrişi în Cartea vieţii Mielului (Hristos)” (Apoc. 21, 27), pentru că s-au curățit prin venirea la Taina Pocăinței și la terapia curățirii de păcate prin cele 9 Fericiri, astfel „ fiii lui Dumnezeu se vor chema” (Matei 5, 9). De menționat este că, ființele umane din viața aceasta, care vin la curățirea de păcate prin credință, pocăință și cele 9 Fericiri, se vor chema „ fiii lui Dumnezeu”, dar după harul adus de Hristos Domnul, și nu după ființa Dumnezeiască, a lui Dumnezeu în Sfântă Treime: Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt. Numai cele Trei Persoane: Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt, ale lui Dumnezeu, sunt Deoființă Dumnezeiască. De aceea, mai zice în dogma despre Dumnezeu în Sfânta Treime, că Dumnezeu este Unul în Ființă și Întreit în Persoane: Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt, Un Singur Dumnezeu. De aceea, Scripturile descoperă despre înfiera oamenilor, după harul divin de către Dumnezeu, în revelarea Scripturii care zice: „Mai înainte rânduindu-ne (Dumnezeu), în a Sa iubire, spre înfierea întru El (Dumnezeu), prin Iisus Hristos, după buna socotinţă a voii Sale” (Efes. 1, 5). Iar această înfierea a noastră, Dumnezeu o face prin Harul lui cel Dumnezeiesc devenim astfel „fiii a lui Dumnezeu” (Matei 5, 9), după Harul divin. Aceasta este apoi o neasemuită răsplată de la Dumnezeu pentru cei prigoniți pentru dreptatea Divină, ca să se așeze în relațiile dintre oameni și popoare la toate nivelele în societatea omenească. De aceea, să luăm aminte ca mergem la judecată, „Căci nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie” (Evrei 13, 145) în Ceruri. „Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi” (Matei 5, 11-12) Cu ajutorul Domnului, am ajuns la Fericirea a 9-a, „Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni..., că plata voastră multă este în ceruri” (Matei 5, 11- 12), prezentată de „Iisus Hristos Mântuitorul lumii” (Ioan 4, 42), împreună cu celelalte Fericiri, mulțimilor de oameni de atunci venite la Muntele Fericirilor și generațiilor de oameni până în prezent, prin propovăduitorii Evangheliei cu putere de mântuire pentru cel ce crede (Rom. 1, 16). Această fericire se aseamănă mult cu Fericirea a 8-a, a celor „prigoniți pentru dreptate”, dar este și deosebită prin aceea că, în această Fericirea a 9-a, se referă la cei prigoniți pentru credința în Dumnezeu, când zice că, „vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea”, adică, „ vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră”, a celor ce mărturisesc credința lor în Dumnezeu , „minţind din pricina Mea (a lui Hristos Domnul”, Care a adus credința în Dumnezeu, pentru toate popoarele și generațiile ca să le izbăvească de sub moartea necredinței și a păcatelor. Deci,HristosMântuitorul descoperăgenerațiilor că, „ tot cuvântul rău”, împotriva Credinței, pe care îl aduc cei necredincioși, mint „ din pricina” Lui (a lui Iisus) ca să nu mai creadă oamenii în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul lumii (Ioan 4, 42) și al fiecăruia și așa să trăiască după filozofiile lor rătăcitoare în imoralitate, despre care Scriptura zice: „Luaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu deşarta înşelăciune din predania omenească, după înţelesurile cele slabe ale lumii şi nu după Hristos” (Col. 2, 8). Hristos Domnul, ne mai previne, zicând să fim cu luare aminte că: „Se vor scula hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor face semne şi minuni, ca să ducă în rătăcire, de se poate, pe cei aleşi” (Marcu 13, 22), în rătăcire de la credința în Dumnezeu, la necredință. Domnul continuă zicând: „Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitor” (Matei 7, 15). Acest adevăr îl întâlnim azi, când vin la noi „ proorocii mincinoşi.., lupi răpitor”, cu vorbe bune și declară în numele binelui lucruri neadevărate și mincinoase ca să te înșele și să asculți de ei spre toată rătăcirea. Ca în aceste vremuri, când se adeveresc Scripturile care zic: „Şi ea (fiara necredinței) îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase” Apoc. 13, 16-18). Acum, e semnul vaccinului, fără de care nu poți face aproape nimic. Dar cine sunt oare cei pe care în fericește Hristos Domnul când zice?: „Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea” (Matei 5, 11). Fără îndoială, că aceștia sunt creștinii cei viteji în Credența lor creștină în Dumnezeu care, nu se vor lepăda pentru nimic în lume. De ce? Pentru că ei cunosc Scriptura care le vorbește din partea lui Dumnezeu, zicând: „Că dacă trăim, pentru Domnul trăim, şi dacă murim, pentru Domnul murim. Deci şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem” (Rom. 14, 8). În aceasta au crezut toți cei persecutați și omorâți în istorie pentru credința lor creștină și așa nu s-au lepădat și au ajuns Sfinți în Împărăția Cerurilor. Fericirea celor credincioși este în unirea lor cu Hristos Mântuitorul lor, care le asigură, prin mărturisirea credinței, cel mai de preț dar în viața aceasta, trăind liniștiți prin credință și cele 9 Fericiri cu răsplata lor înCeruri, unde vor fi pururea cuDomnul.Așa ei nu se tem nici nu se rușinează: de hule, de batjocuri, de clevetiri și minciuni, nici de prigoniri și munci în închisori, nici chiar de moarte, fiindcă ei cunosc adevărul revelat: „ Deci şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem” (Rom. 14, 8). Creștini în credența lor au îmbrățișat cuvintele Sf. Ap. Pavel, care zice: „ Căci pentru mine viaţă este Hristos şi moartea un câştig” (Filip. 1, 21). Să luăm aminte că, „ moartea (e) un câștig˝ , dacă a trăi ne este Hristos, după învățăturile Evangheliei Sale. Creștinii cunosc că, Hristos Mântuitorul lor, îi cheamă să fie lumină în lume, prin Credința și viața lor creștin în Hristos, după cum zice Scriptura: „ Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Matei 15, 16). Credința și nădejdea creștinilor că, vor ajunge prin mărturisirea credinței cu Hristos Mântuitorul lor întru Împărăția Cerurilor, îi întărește primind putere divină care îi face puternici în toate persecuțiile împotriva credinței. Despre creștini în credința lor, cei necredincioși care îi persecută nu știu că ei sunt gata să devină mucenici pentru credința lor în Dumnezeu, precum au devenit cei dinainte în istoriaBisericii Creștine. Creștini cunosc căHristosDomnul a zis: „Oricine vamărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri” (Matei 10, 32). „Pentru că ce-i va folosi omului, dacă va câştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său?” (Matei 16, 26) . Care își pierde sufletul în nemărturisirea credinței și în păcat. Tertulian, mare teolog și apologet creștin, a scris că: „Sângele mucenicilor creștini este sămânța răspândirii creștinismului de mâine”. Cei care trăiesc în credința creștină și așa sunt luminați, din toate popoarele, au îmbrățișat cuvintele Sf. Ap. Pavel, care zic: „Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?...”. Răspunsul: „Căci sunt încredinţat că nici RĂSĂRITULCELDE SUS ȘIAJUNGEREALAVEDEREALUI PRIN CELE NOUĂ FERICIRI (Matei 5, 3-11) (8) (continuare în pagina 20)