Romanian Times | Martie 2023

ROMANIANTIMES VLADIMIR TISMĂNEANU 10 Vladimir Tismăneanu locuiește la Washington, este profesor de științe politice la Universitatea Maryland, director al Centrului pentru Studierea Societăților Post-Comuniste. Din 1983, colaborator constant al postului de radio Europa Liberă, în ultimii ani, autorul unui blog de istorie a comunismului și nu numai. Autor a nenumărate cărți de istorie a comunismului și perioadei post-comuniste. A condus Comisia Prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România – al cărei raport final a fost prezentat președintelui Traian Băsescu, în Parlament, pe 18 decembrie 2006. Un an mai târziu, a co-editat cu istoricul Dorin Dobrincu publicarea raportului la editura Humanitas. Între februarie 2010 și mai 2012 - președinte al Consiliului Științific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Vladimir Tismăneanu / contributors.ro A trecut un an. Nu voi osteni să o spun: Pe 24 februarie 2022 Federația Rusă a declanșat un război nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva principiilor, valorilor si instituțiilor care definesc civilizatia euroatlantica. Nu am date spre a evalua exact cat de popular este războiul in Rusia putinistă. Dar știu că există o reală opoziție in mediile urbane, îndeosebi in lumea intelectuală. Problema Răului este esențială in gandirea rusă. Este problema demonismului, a indracirii si a nihilismului dezlănțuit. In spatele măștii de marmură a lui Putin se ascunde rânjetul lui Piotr Verhovenski. Ziua Clarității Morale Mă întreabă un student azi: „Putin chiar crede in ceea ce spune?” Lenin credea, Stalin credea, Mussolini credea, Hitler credea, Antonescu credea, Mao credea, Andropov credea, Pol Pot credea, Ceaușescu credea, de ce n-ar crede Putin? Născut si crescut într-un stat al propagandei, personajul nu vrea si nu poate să distingă între mirajul ideologic si realitate. Se îmbată cu sloganuri. Falsifică istoria fără urmă de rușine. Un bully care excelează prin tupeu, mitocănie si cruzime. De o înfiorătoare banalitate. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat o radicalizare a trambitelor Kremlinului din România si nu numai. Obiectivele raman aceleasi: Negarea adevărului despre Putin si putinism, sustinerea pozitiilor ruse ostile NATO si UE, calomnierea personalităților democratice din România, propagarea unui pseudo naționalism bombastic, agresiv si virulent. Suspendarea activitatii Centrului „Cultural” Rus este salutara, necesara, nu si suficienta. Interesul național al României înseamnă susținerea aliantei politico- militare care garantează independența țării. Nu e treaba mea sa numesc oficinele putiniste. Dar ele exista, sunt vizibile, audibile, lizibile si poluante. Am recitit zilele acestea corespondenta Hannei Arendt cu prietena ei, romanciera si eseista Mary McCarthy. O temă recurentă: Cum explicăm raportul dintre Răul radical si Răul banal? Banal in înseamnă tolerabil. Războiul din Ucraina ne obligă să renunțăm la poziții pretins situate au-dessus de la mêlée. In Ucraina este de-acum 24 februarie. Cum am scris acum cateva zile, pentru mine este Ziua Clarității Morale. Doliu in cultura românească O lume fără Mihai Șora este una fără omul-reazim, omul-reper, omul-far. A fost de multe ori beznă, cuvintele Domniei Sale ne-au luminat. Scriam ieri aici despre rolul intelectualilor publici îndeosebi in momente de criză. Mihai Șora si l-a asumat cu exemplar curaj până-n ultima clipă. A fost un om bun care a făcut nespus de mult bine. Să se odihnească in pe deplin meritată pace. Am invatat de la domnul Mihai Șora ce inseamna modestia epistemica, refuzul posturii oraculare, a profetismelor apodictice. A fost ținta unor atacuri imunde. A rezistat cu demnă verticalitate. Am invatat de la Domnia Sa ca nu merită sa te cobori la josnicul nivel al unor pigmei ignari, netrebnici si aroganti. Am invatat semnificațiile reale ale verbelor a reflecta, a protesta si a rezista. Condoleante bunei mele prietene Luiza Șora. Creditul pentru aceasta fotografie îi aparține. Vladimir Tismăneanu / contributors.ro Un număr de 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care și România, plus Norvegia, au convenit să cumpere în comunmuniţii de artilerie în valoare de douămiliarde de euro pe care să le ofere Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia. Proiectul deschide calea pentru ca statele membre ale UE și Norvegia să procedeze pe două căi: o procedură rapidă de doi ani pentru cartușe de artilerie de 155 mm și un proiect de șapte ani pentru achiziționarea mai multor tipuri de muniție. Acordul a fost semnat de Austria, Belgia, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovacia, Suedia și Norvegia. Mai multe state membre și-au exprimat deja intenția de a se alătura inițiativei în curând, în urma procedurilor naționale. “Este o decizie istorică. În urma propunerii mele, statele membre au convenit să ofere (Ucrainei) un milion de obuze de artilerie în următoarele 12 luni“, a anunţat pe Twitter şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, în timpul unui Consiliu al miniştrilor de externe şi ai apărării din statele UE. Proiectul “Achiziționarea în colaborare amunițiilor” a fost creat în timp record de cătreAEA pentru a răspunde apelului de a achiziționa muniții în mod colectiv și mai rapid prin agregarea, coordonarea și încheierea de contracte cu industria europeană de apărare. Proiectul AEA oferă un cadru solid pentru intenția statelor membre de a achiziționa în comunmuniția de careUcraina are nevoie urgentă.Acest proiect transmite unmesaj clar către industrie și consolidează sprijinul UE pentru Ucraina în urma războiului de agresiune al Rusiei. Achizițiile comune reprezintă cea mai bună opțiune pentru a obține o reducere a costurilor datorită economiilor de scară, permițând în același timp statelor membre să achiziționeze muniție în funcție de nevoile lor naționale și să sprijine Ucraina. Aranjamentul, care este flexibil și de natură incluzivă, permite tuturor celorlalte state membreAEAsă se alăture inițiativei într-o etapă ulterioară. “Astăzi, facem un pas înainte. Ne respectăm promisiunea de a furniza Ucrainei mai multă muniție de artilerie. Odată cu semnarea de astăzi, 18 țări au semnat pentru a agrega comenzi și a le plasa împreună cu industria prin intermediul Agenției Europene de Apărare. Autoritățile ucrainene și-au exprimat clar nevoile, iar acest proiect AEA face parte din răspunsul UE. Prin achiziții comune prin intermediul cadrului AEA și prin mobilizarea sprijinului financiar din partea Facilității europene pentru pace, vom livra Ucrainei mai mult și mai repede. Înlăturăm din nou un tabu și deblocăm potențialul cooperării UE în materie de achiziții publice comune”, a mai spus Borrell. Decizia luată la nivelul reuniunii miniștrilor apărării din țărileUE a fost salutată deministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. România, între cele 18 state care participă la programul UE de achiziții comune de muniții pentru Ucraina: “Este o decizie istorică” Sursa: caleaeuropeana.ro