Romanian Times | Octombrie 2023

ROMANIANTIMES VLADIMIR TISMĂNEANU 10 Cine vrea să priceapă ce se petrece în subconștientul maniacilor revoluționari, cum se coagulează resentimentul în justificări pentru acțiuni distructive, cum este sacralizată violența ca stare de grație și ca valoare purificatoare, ce rol joacă frustrările, nevrozele, complexele de inferioritate ale diverșilor asceți, iluminați, posedați, inadaptați trebuie să citească analiza lui Eric Hoffer, Adepții fanatici. Azi le-am vorbit studenţilor despre romanul Demonii. Am citat cuvintele atât de actuale din prefaţa regretatului profesor JosephFrank la ediţia din colecţia Everyman’s Library (Knopf) a acestei Despre utopie, frustrare și fanatism capodopere: „… probably the greatest novel ever inspired by a revolutionary conspiracy.” M-am referit la Serghei Neceaiev, teroristul real care a inspirat personajul Piotr Verhovenski, arhetipul/ prototipul zelotului simultan posedat şi cinic, precum şi la manifestul nihilist publicat în 1869 care a intrat în istorie sub numele de „Catehismul revoluţionarului”. Este vorba de o sinteză a unui crez apocaliptic în care teroriştii („militanţii” cum le place unor jurnalişti şi politicieni să-i numească) calcă în picioare tot ceea ce defineştemoralitateareligiilortradiţionaleşi postulează funcţia purificatoare a violenţei: „The revolutionary îs a doomed man. He has no personal interests, no business affairs, no emotions, no attachments, no property and no name. Everything în him îs wholly absorbed în the single thought and the single passion for revolution.” În rândurile de mai jos, scrise acum zece ani, explic cum văd eu radicalismul fundamentalist. Oricine vrea să înțeleagă psihologia milenaristă, sursele și resursele adeziunilor necondiționate la religiile seculare, ele însele forme degradate ale religiilor tradiționale, va profita enorm citind cartea lui Eric Hoffer, Adepții fanatici (Polirom, 2013). În ultimii ani de viață, gânditorul a devenit tot mai dezabuzat în raport cu intelectualii și cu iluziile lor radicale. A scris cărți în care critica Noua Stângă și a avertizat împotriva doctrinarismelor de orice fel. A revendicat cu fervoare dreptul la nuanțe, la îndoială, la autonomia spiritului în raport cu orice constrângere menită să înregimenteze și să umilească individul. Atunci când un Herbert Marcuse proclama “Marele refuz”, Hoffer pleda pentru calm, îndoială și raționalitate. Unul dintre filosofii săi favoriți a fost Blaise Pascal. Motto-ul volumului este din Pascal. Sub semnătura lui Nicholas Bethell, a apărut cândva la Hoover Institution Press o biografie a acestui gânditor heterodox. Titlul este cât se poate de grăitor: Filozoful docher. Marx a vorbit în numele proletariatului. Hoffer a fost el însuși un proletar. Pe 11 septembrie 2001 (era o marți cu un cer îngrozitor de senin, cum a scris atunci Leon Wieseltier), am schimbat tema prelegerii pe care urma să o țin. Avuseseră loc atentatele teroriste. Le- am citit studenților pasaje din Demonii lui Dostoievski și din cartea lui Hoffer. Cine vrea să priceapă ce se petrece în subconștientul maniacilor revoluționari, cum se coagulează resentimentul în justificări pentru acțiuni distructive, cum este sacralizată violența ca stare de grație și ca valoare purificatoare, ce rol joacă frustrările, nevrozele, complexele de inferioritate ale diverșilor asceți, iluminați, posedați, inadaptați trebuie să citească analiza lui Hoffer: „Ura pasionată poate da sens și scop unei vieți pustii. Astfel, oameni bântuiți de inutilitatea propriilor vieți încearcă să găsească un nou înțeles nu doar dedicându-se unei cauze sfinte, ci și prin cultivarea unor revendicări fanatice. O Românii Laureați ai premiului Nobel Printre deținătorii premiului Nobel se numără și 4 mari personalitați de origine românească. Elie Wiesel a câștigat premiul pentru Pace in 1986, George Emil Palade premiul pentru Fiziologie și Medicină in 1974, Herta Muller premiul Nobel in Literatură in anul 2009, iar StefanW. Hell premiul in domeniul Chimiei in anul 2014. Elie Wiesel , scriitor, ziarist și filosof, a fost un cetățean americannăscutla30septembrie 1928, in România, într-o familie de evrei din Sighetu Marmației. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, familia scriitorului a ajuns în Lagărul de exterminare de laAuschwitz. Elie Wiesel şi-a pierdut părinţii şi sora mai mică în lagăr. Acesta a reuşit să supravieţuiască, iar la data de 11 aprilie 1945 a fost eliberat de armata americană. Deşi credea că şi-a pierdut întreaga familie, Elie Wiesel îşi regăseşte două dintre surori într-un orfelinat din Franţa. Cea mai cunoscută carte a sa fiind “Noaptea”, o operă autobiografică despre timpul petrecut în lagărul nazist. Cartea lui Elie Wiesel este recunoscută ca fiind una dintre cărţile fundamentale ale Holocaustului. În anul 1986, Elie Wiesel a primit Premiul Nobel pentru pace. Pe lângă distinsul premiu a mai primit și „Steaua Romaniei in grad de Mare Ofiter” in anul 2002, distincția de Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic in grad de Comandant in 2006, și pe langă altele, a fost membru al Academiei Americane deArtă și Literatură. Gheorghe Emil Palade s-a născut la data de 19 noiembrie 1912, într-o familie de profesori. Cu toate că tatăl său i-a sugerat să se înscrie în cadrul Facultăţii de Filosofie, acesta a ales Medicina. Termină Facultatea de Medicină din Bucureşti cu o lucrare legată de adaptarea organelor delfinilor la mediul marin, iar în timpul celui de-al Doilea RăzboiMondial, cercetătorul s-a înrolat în corpul medical al Armatei Române, cu gradul de locotenent. În anul 1946, Palade a luat decizia de a se muta în StateleUnite aleAmericii alături de IrinaMalaxa, soţia sa, fiicamarelui industriaş NicolaeMalaxa, unde a fost angajat ca şi cercetător la Universitatea Rockefeller din NewYork. Acesta a devenit specialist în domeniul biologiei celurare, iar în anul 1974, George Emil Palade a primit premiul Nobel pentru pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”, cu referire la cercetările sale medicale efectuate la Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale. Românul, împreună cu medicii belgieni Christian de Duve şi Albert Claude, au obţinut distincţia datorită descoperirile făcute cu privire la organizarea funcţională a celulei ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne. George Palade a fost ales membru de onoare alAcademiei Române în anul 1975. În 1989 a fost ales membru de onoare alAcademiei româno-americane de arte și științe (ARA) la Universitatea din California. George Emil Palade a murit în Statele Unite ale Americi, în California, la data de 8 octombrie 2008, la vârsta de 96 de ani. Herta Muller , este născuta în judetul Timis din părinti șvabi, Herta Muller a urmat studii de limba germană şi literatura română la Universitatea din Timișoara. În România comunistă, familiaMuller a fost persecutată, mama Hertei, fiind deportată în lagărul Novo – Gorloka din Uniunea Sovietică. În anul 1987, Muller a emigrat în Republica Federală Germania, reuşind ca în anul 2009 să primească Premiul Nobel pentru literatură, pentru “densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”. În anul 2009, HertaMuller a publicat romanul „Leagănul respiraţiei”, o carte ce explică modul în care au fost deportaţi germanii originari din România în Uniunea Sovietică. StefanWalter Hell, este un fizician german originar din România, născut la data de 23 decembrie 1962, la Arad, tot într-o familie de şvabi. La fel ca şi Herta Muller, acesta a părăsit România comunistă şi s-a mutat în anul 1978 în Republica Federală Germania. Înanul2014, împreunăcucercetătorii americaniEricBetzig şi William Moerner, Stefan Walter Hell a obţinut premiul Nobel pentru chimie, împreună cuEricBetzig șiWilliamE. Moerner, „pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super – rezoluţie”. Ioan Moraru , medic roman, copreședinte al organizației „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”, împreună cu americanul Bernard Lown și rusul Mihail Kuzin au câștigat și ei Premiul Nobel pentru Pace în 1985. Cei trei membri ai organizaţiei „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear” au realizat un studiu amănunţit cu privire la consecinţele unui război nuclear. Cu toate acestea, regimul comunist i-a interzis medicului român să ia parte la festivitatea de decernare a premiului Nobel. Ioan Moraru este şi singura personalitate de origine română, care în momentul obţinerii acestei distincţii se afla în România, fără să fie emigrat în altă ţară. Acesta a decedat în timpul Revoluţiei, la data de 20 decembrie 1989, la Bucureşti. Printre cei care au fost la un pas de a câștiga Premiul Nobel se mai numără și Constantin Paulescu, Lucian Blaga, Stefan Procopiu și Gheorghe Benga. De asemenea, Mircea Cărtărescu s-a aflat și în acest an pe lista nominalizaților pentru Literatură. (continuare in pagina 15) ***