Romanian Times | Iulie 2024

Rebus 4 ROMANIANTIMES cunoscut predicator anabaptist din nord-estul Ungariei. 4) Prefix pentru nou — Codice de procedură civilă (abr. just.). 5) Suburbie a Sibiului de unde câteva familii, rămase după reprimarea mişcării anabaptiste din Ardeal, în 1768, care au trăit camuflaţi, transmiţându-şi credinţa din tată în fiu, s-au alăturat în 1900 bisericii baptiste înfiinţată la Sibiu. 6) Formă de administrare a botezului practicată de către anabaptişti, despre care găsim referinţe în scrisoarea medicului curţii regale din Cluj, Giorgio Blandrata, către consilierul imperial, Andrei Dudith, din 22 noiembrie 1573, în care relatează botezul familiei Lutsomirschi, la Cluj, care „s-au botezat dezbrăcaţi de hainele lor şi au făcut juruinţe” —Localitate în Danemarca. 7) Sediu, reşedinţă (înv.) — Indicativ auto al judeţului ce cuprinde comuna Frătăuţii Vechi, unde s-a stabilit un grup de anabaptişti refugiaţi din Austria în urma prigoanei din 1763, care s-a profilat pe un cult familial lipsit total de manifestări religioase publice, din care, prin 1900, mai existau 12 familii care şi-au păstrat credinţa — Primele gesturi! 8) Localitate în nordul Ardealului unde, în 1540, a fost aruncat în închisoare şi executat predicatorul Andrei Fischer pentru răspândirea învăţăturilor anabaptiste, după o prodigioasă activitate începută în 1529 în nord-estul Ungariei, continuînd-o în Moravia, Polonia şi nordul Transilvaniei — Împărat al iudeilor. 9) Fir de urzeală —Averi, elemente de patrimoniu, proprietăţi, pe care anabaptiştii de la Vinţu de Jos le-au unit într-o comunitate în care toţi munceau cu râvnă şi conştiincios iar câştigul se împărţea drept fiecăruia (sing.) —Usturoi. 10) Sfârşitul unui anabaptist! — „... noi” este numele sub care apar anabaptiştii de la Vinţu de Jos în legea numită „Articulus XXIII”, votată la 1 mai 1622 în Dieta Transilvaniei, ţinută la Cluj, prin care se legiferează acţiunea principelui Gabriel Bethlen de a-i coloniza pe refugiaţii din Boemia şi Moravia, acordându-le dreptul de a-şi exercita „ liberi şi nestingheriţi religia şi obiceiurile lor ; de asemenea privilegiul de fi scutiţi de orice impozit” (fem. sing.). 11) Deputat în Dieta Transilvaniei, un dârz duşman al anabaptiştilor, la a cărui propunere s-a votat în 1763 decretul de interzicere a anabaptiştilor şi de reconvertire la catolicism—Râu pe malul căruia, în fortul de la Deva, a fost închis şi martirizat după 3 ani, la 15 noiembrie 1579, David Francisc, primul episcop al Transilvaniei, devenit apoi primul episcop calvin, după aceea prim episcop unitarian, şi în cele dein urmă predicator anabaptist, fiind strivit şi pisat cu o rangă de fier într-o groapă din celula sa. VERTICAL: 1) Cel dintâi păstor al bisericii anabaptiste de la Vinţu de Jos, care a sosit cu prima caravană de refugiaţi, în 21 august 1621, la a cărui moarte, în scriptele păstrate, s-a scris că „din valea plângerii, el a plecat la fericita odihnă” ; frază care conţine o întreagă doctrină a credinţei lor în viaţa de dincolo de mormânt (Walter) —Alt indicativ de judeţ pe teritoriul căruia, la Stein (Stena), se aşează un grup de refugiaţi anabaptişti din Viena, în 1763, lichidat în 1767 prin arestări şi deportări iar alţii ascunzându-se prin sateleApoldu de Sus, Cristian şi în reşedinţa de judeţ, activând camuflaţi; ei fiind veriga de legătură istorică a vechilor anabaptişti cu baptiştii de azi. 2) Grabă în limba germană —Altă comună întemeiată lângă Vinţu de Jos de către refugiaţii anabaptişti, a cărei nume are un înţeles foarte apropiat de acel de „scufundători” , cum erau denumiţi pentru practicarea botezului prin cufundare în apă. 3) Denumirea sub care apar în raportul lui Peter von Honnenheim, reprezentant al conducerii austriece din Transilvania, refugiaţii anabaptişti austrieci din 1763, aşezaţi în satul Deutch-Kreuz (Dacia), de lângă Sighişoara, despre care scria că „potrivit principiului lor frăţesc, ei trăiesc în comun şi nu vor să se supună ordinelor autorităţilor (cu privire la catolicizare n.a.) în afară de impozitul faţă de cezar, ei nu se cred datori la nimeni.” (masc. sing.). 4) Dichloroacetic acid (abr. med.) —Cetatea lui Avram— Ambalaj pentru cereale (pl.) 5) Sunt — Element chimic — Strada a treia şi a doua din Merito! 6) National Housing Bank (siglă) —Uite! (pop.) — Pseudonim al lui Anton C. Bacalbaşa. 7) Râul pe care se află Turda, oraşul în care, la 10 martie 1566, Dieta Transilvaniei nu acordă recunoaşterea oficială a anabaptiştilor, deşi s-a discutat această problemă —Universitatea de Stat din Moldova (siglă). 8) Nederlands Forensisch Institut (siglă) — ... de Jos, localitate în judeţul Alba, o adevărată redută a anabaptiştilor din inima Ardealului, care număra în 1623 cca. 1087 suflete, formată din valurile succesive de refugiaţi dintre anii 1621- 1622, lichidată în 1768 în urma unor teribile persecuţii din partea autorităţilor catolice. 9) „Slujitori ai trebuinţelor pământeşti”, cum erau denumiţi aceştia în comunităţile anabaptiste care, împreună cu păstorii „slujitori ai cuvântului”, erau aleşi prin vot de către popor (sing.) — Iockl Riecsh. 10) Persecuţii, oprimări la care au fost supuşi anabaptiştii, care au început prin decretul semnat de Ferdinand de Austria la 27 decembrie 1546, în care se spunea că aceştia „trebuiesc nimiciţi din rădăcină”, decret care a avut efect în Transilvania numai în perioada de anexare laAustria, între 1551-1556, continuând apoi cu un alt val sângeros între 1603-1613 al generalului Basta, înteţindu-se după 1668 când Transilvania este anexată din nou de Austria şi sfârşind cu ultimul val după 1764, când s-a reuşit exterminarea lor. 11) Naţionalitatea lui Jacob Paleologul, rectorul Şcolii Teologice din Cluj, figură marcantă a anabaptiştilor din acest oraş, silit să-şi dea demisia şi să plece, fiind mai apoi arestat din ordinul împăratului Maximilian şi ars pe rug la 22 martie 1585 la Viena (masc.) — Oraş în judeţul Sibiu unde, la începutul sec. XVII – lea a existat o mare comunitate anabaptistă, reprimată de generalul Basta, acţiune aprobată ulterior de Dieta de la Cluj din 10 iunie 1607, cu toate acestea, la 8 martie 1766, potrivit raportului generalului Siskovici, mai existau aici 10 familii anabaptiste. Dicţionar: NIM, SEZ, EILE, DCA, ABE. Bibliografie: Dr. Alexa Popovici: ISTORIAANABAPTIŞTILOR DIN ROMÂNIA, 1527-1768 Dezlegarea careului din numărul precedent: PSALMII (28) Orizontal: 1) ASIMILARE. 2) PENALIZĂRI. 3) ACIRA – IMUN. 4) RUMERI – ADC. 5) ARĂTA – ASIR. 6) TI – I - SPIȚE. 7) OTREAPĂ – ID. 8) RĂI – GIRA – E. 9) TIRAN – NOR. 10) NELEGIUIRE. Victor Martin ORIZONTAL: 1) Rege al Ungariei şi al Boemiei care, într-o declaraţie făcută în 1525, se plângea că în Transilvania şi Ungaria „anabaptiştii câştigă teren”; aceasta fiind prima ştire ce o avem despre existenţa anabaptiştilor din Ardeal, cu precădere din zona Clujului, care au venit aici din Polonia iar mai târziu s-au întărit prin valurile succesive de refugiaţi din Boemia, Moravia şi Austria. 2) Predicator anabaptist, care, împreună cu Priguizer Vilner, în fruntea comunităţii lor formată din 248 de suflete, sosesc în data de 27 decembrie 1622 la Vinţu de Jos, încheind exodul celor 40 de comunităţi de refugiaţi din Boemia şi Moravia care s-au stabilit aici, pe moşia principelui Gabriel Bethlen (Iockl von Olrekwitz) — Metal a cărui prelucrare era una dintre meseriile anabaptiştilor de la Vinţu de Jos, printre care mai erau: tăbăcari, ţesători, olari, pălărieri, lăcătuşi etc; a căror produse de bună calitate au constituit o serioasă concurenţă pentru produsele saşilor, ajungându-se chiar la o reacţie a acestora, determinând Dieta dela Alba Iulia din 24 octombrie 1627 să voteze Legea XL prin care se stabileau preţuri minimale tuturor produselor anabaptiştilor. 3) ... Iulia, oraşul în care Dieta Transilvaniei, în sesiunea 5 iunie – 1 iulie 1631, votează Legea XXIX, care prevede ca toate privilegiile acordate anabaptiştilor de laVinţu de Jos, de către Gabriel Bethlen, să fie păstrate; adăugându-se, însă, un amendament, potrivit căruia aceştia nu-şi vor puteau desface produsele lor în târgurile saşilor — ... Mare şi ... Sprie , oraşe din nordul Transilvaniei unde, în 1559, existau mari comunităţi anabaptiste, cuprinse în zona de activitate a lui Andrei Fischer, un ISTORIAANABAPTIŞTILOR DIN ROMÂNIA (1527-1768) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11