Romanian Times | August 2024
România, pe culmile „democrației originale”. Ce ar trebui să așteptăm de la alegerile parlamentare și prezidențiale de la finalul lui 2024 Expert Forum: Partidele au cheltuit aproape 200 milioane de lei în primele șase luni din 2024 ROMANIANTIMES Întrucât60%dintreromâninucitescniciocartepean,democrațiareprezentativă nuprea are cumsăproiecteze ca lideri figuri de reală consistență intelectuală.Majoritatea e prinsă, vorba lui Marin Preda, cu alte „ocupațiuni mintale”. Și totuși, arta guvernării nu e chiar la îndemâna oricui. Nu poți fi condus convingător și eficient de un lider greu de cap și practic incult sau de orice șmecheraș urcat pe piedestalul puterii prin combinații de interlop cu ceva „papagal”. Problema selecției cadrelor politice rămâne nerezolvată. Ba chiar nu există, căci ne-am trezit (în deceniul Iohannis) cu tot mai numeroase figuri de politicieni scoși din mâneca roasă de molii a unui „magician” anonim, care ne omoară stima de sine imediat ce apare pe scenă. Se poate spune că, adaptabili cum ne știm, ne-am obișnuit să râdem de cei care ne conduc, deși malpraxisul lor ne afectează dezvoltarea și riscă oricând să împingă țara – cu tot cu economia ei încă fragilă – pe panta unor crize sociale foarte costisitoare. Impresia generală este că România stă pe picioarele ei, în pofida celor care-i decid soarta, lăfăindu-se populist la masa executivului. Mințile prudente se întreabă doar când se va încheia această fiesta a iresponsabilității lozincarde și cât vom avea de plătit pentru că alegerile noastre nu mai reușesc să profileze oameni de stat, cu un pedigree adecvat. Așa atingem tema contraselecției, zisă și selecție inversă. În loc să-i promovezi pe cei mai buni (oameni cu o expertiză certificată și un caracter solid), preferi sistematic diverși tolomaci, dotați cu schelete în dulap și verticalitate de limax. Un submediocru propulsat în poziții vizibil nemeritate se va antura de oameni pe lângă care strălucește: totul fiind relativ, există și „deștepți” ai proștilor. Grija lui va fi să lucreze pentru gruparea care l-a proptit în funcție, livrând semnături menite să legalizeze infracțiunea. În rest, va acționa minimal, între promisiuni sforăitoare și bilanțuri retorice, la televizor. O altă cauză a melasei în care ne-am cufundat e distrugerea oricărui profil doctrinar al partidelor mari. Cum să-i ceri viziune unui politician care nu știe ce-i dreapta și ce-i stânga înEuropa civilizată a democrațiilormoderne?N-ai cumsă produci un omde stat fără valori asimilate intelectual, prin lecturi semnificative și experiența apărării acelor valori în bătălia politică. De când stânga post-comunistă a mimat adoptarea „celei de-a treia căi” (după nefericitul model teoretizat de Tony Blair) și de când dreapta a renunțat la capitalism și slujirea clasei de mijloc autonome, băltind în demagogia statului asistențial, confuzia politicilor publice a devenit babilonică. Despre anti-comunismul care structura, printr-un clivaj exemplar, viața politică din anii ’90, ce să mai spunem? El a dispărut demult în epica și mincinoasa bătălie a „sistemului” cu așa-zisa „dictatură” a lui Traian Băsescu… Ce ne-a rămas, pentru amai face totuși diferența între partidele fals competitoare, este opoziția între linia pro UE și NATO (asumată inerțial și adesea formal de către partidele mari) și formațiunile zis „extremiste” care, sub haina „suveranismului”, difuzează într-o parte a electoratului agenda antioccidentală fabricată la Kremlin. Însă, așa cum linia euroatlantică nu garantează o politică internă realistă și judicioasă, nici „patriotismul” de paradă nu ține locul soluțiilor practice pe care o țară pretins evoluată le tergiversează de peste trei decenii. Puterea „frecventabilă” și opoziția „demonizată” bat împreună pasul pe loc, în vreme ce stabilitatea e asigurată doar prin consum, pe datorii externe cu dobânzi tot mai apăsătoare. La scară regională și internațională, locul și atitudinea României sunt hotărâte de dinamica din interiorul UE și NATO, ca și de reașezarea plăcilor tectonice ale geopoliticii, în Ucraina și Orientul Mijlociu, fără ca acest cadru de referință să excludă reparațiile capitale din sistemul nostru politic intern. Ca să lansezi însă un asemenea șantier, ai nevoie de voință politică și de câțiva veritabili oameni de stat: din păcate, așa cum se conturează alegerile parlamentare din 2024, nu vom avea parte nici de reinventarea dreptei în jurul unei alianțe centriste, nici de un viitor președinte care știe ce vrea, nu e tras de sfori și-și poate alcătui liber o echipă de bună calitate. Libertatea – Teodor Baconschi Născut la București, 14 februarie 1963, Teodor Baconschi este doctor al Universității din Paris-Sorbonne. De profesie diplomat, Baconschi a fost pe rând ambasador al României la Sfântul Scaun (Vatican), ambasador al României în Portugalia, consilier prezidențial, ambasador în Franța și ministru alAfacerilor Externe. Este publicist, autor al unui lung șir de cărți, studii și unul dintre cei mai respectați gânditori conservatori din România. De-a lungul carierei sale diplomatice a primitmaimulte distincții, printre care cele deComandor al Legiunii de Onoare (Franța), respectiv Comandor al Ordinului Pius IX (Vatican). (continuare în pagina 20) Autoritatea Electorală Permanentă a virat în perioada ianuarie-iunie către șase partide suma de 133 de milioane de lei, potrivit unui raport publicat de Expert Forum. Suma de 133 de milioane de lei s-a împărțit la: • PSD – 52,1 milioane de lei • PNL– 44,1 milioane de lei • USR – 23,8 milioane de lei • PMP – 445 mii lei (începând doar cu luna iunie) • AUR – 10,5 milioane de lei • Pro România – 1,9 milioane lei În aceeași perioadă partidele au cheltuit 198 de milioane lei, adică aproape 150% raportat la banii primiți. Toate partidele au cheltuit mai mult decât au primit: AUR (274%), USR (178%) și PNL (152%). PSD a alocat puțin peste cât a primit în prima jumătate de an. Procentual,PMPaavut celemaimari cheltuieli (decinci ori!), celmai probabil dineconomii. Pro România a cheltuit puțin (67 mii lei) în luna iunie. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat în lunile aprilie – 56 de milioane (28%) și martie – 35 demilioane de lei (18%). S-au înregistrat cheltuieli de 32 demilioane în lunamai și 27 de
RkJQdWJsaXNoZXIy Mjc3NjY=