Romanian Times | Octombrie 2024

ROMANIANTIMES VLADIMIR TISMĂNEANU 10 Vladimir Tismăneanu locuiește la Washington, este profesor de științe politice la Universitatea Maryland, director al Centrului pentru Studierea Societăților Post- Comuniste. Din 1983, colaborator constant al postului de radio Europa Liberă, în ultimii ani, autorul unui blog de istorie a comunismului și nu numai. Autor a nenumărate cărți de istorie a comunismului și perioadei post-comuniste. Bolșevismul a fost, cum scria Robert C. Tucker, autorul cărţii clasice T he Soviet Political Mind şi biograful lui Stalin, o cultură politică revoluționară. Stalinizarea bolșevismului a însemnat renunțarea provizorie la cosmologia internaționalistă originară, nu însă şi abandonarea ambiției de a exporta experimentul inițiat de Lenin, Troțki, Sverdlov, Zinoviev, Kamenev, Stalin, Buharin, Radek şi camarazii lor. Războiul de Rosh Hashanah Între 1924 şi 1933, Stalin petrece enormde mult timp în varii ședințe ale Comitetului Executiv şi Comisiei de Control ale Internaționalei a III-a (Comintern). Intervine, dă sfaturi, polemizează. Îi atacă pe “împăciuitorişti” şi preconizează (impune) sinucigaşă strategie “clasă contra clasă”. Mult trâmbițata “clarviziune” a “plăieşului din Kremlin” (cum l-a numit Osip Mandelstam) era de fapt o crasă miopie. Venirea lui Hitler la putere în Germania duce la o schimbare de direcție, social- democrații numai sunt “social-fascişti”. Se propun“largi alianțe”, “FronturiPopulare”. Am scris împreună cu istoricul Bogdan C. Iacob pentru volumul The Oxford HandbookofWorldWar II un studiudespre The Ideological Origins of World War II. Carteaaapărutîn2023,laOxfordUniversity Press. În anii războiului, Stalin, Molotov, Jdanov, Manuilski şi Dimitrov regândesc viitorul mișcării comuniste mondiale. Se prefigurează proiectul Imperiului Extern, geneza Blocului Sovietic. Postulatul internaționalist se traduce în solidaritate necondiționată cu “patria socialismului”. Destalinizarea implică în chip necesar distrugerea mitocrației bolșevice. Lovitura de grație a fost fenomenul Gorbaciov. Bolșevismul târziu s-a prăbușit lăsând în urmă nenumărate răni. Putinismul se constituie ca negare şi continuare a bolșevismului. Negare a conceptului societății fără clase şi a mitului revoluției mondiale. Putinismul preia teme şi simboluri din recuzita fundamentalismului de extremă dreaptă. Dar este şi o continuare a spiritului de cazarmă bolșevic. A ultra- centralismului oligarhic. A convingerii că ideile pot fi exportate cu tancuri şi baionete. Pentru simbolistica putinistă, victoriile obținute de URSS fac parte din tezaurul rus. De aceea a decis satrapul kaghebist să meargă în Mongolia acum câteva zile. Victoria de acum 85 de ani aArmatei Roșii şi a trupelor regimului marionetă din acea țară, complet înfeudată lui Stalin, în bătălia de la Khalkhin Gol (Halhîn Gol) şi Lacul Hassan, este celebrată acum, în plin război împotriva Ucrainei şi Occidentului. Stafia genialissimului generalissm bântuie în continuare coridoarele Kremlinului… Eurostat: România, în top 3 țări membre ale UE în care lucrările în construcții înregistrează cel mai puternic avans Autoritarismul cu faţadă democratică al anilor ‘90 Ar fi binevenită, cred, o antologie analitică a eforturilor negaţioniste privind dictatura comunistă în anii ’90. Barocul stalino-fascist a impregnat tentativele de a difuza “partea lor de adevăr”. Se combinau senzaţionalismele bulevardiere cu cinismul amoral. Revistele de orientare virulent naţionalistă, chiar şovină, plăsmuiau cadrele noilor mistificări. În foi precum România Mare , Europa , Democraţia , mai târziu Tricolorul , dar şi în Jurnalul Naţional şi Ziua , se difuzau poncifele revanşei. Interviurile cu foştii potentaţi nu aveau ca scop demontarea Marii Minciuni, ci exonerarea ei şi inocentarea responsabililor direcţi pentru perpetuarea unui regim fundamental antidemocratic. “Stânga” şi “dreapta” participau încântate la acest spectacol al imposturii cu glazură “ştiinţifică”. Reveneau “istoricii militari” din anturajul lui Ilie Ceauşescu. Unul era “uns” specialist înHolocaust. GeneralulMişa Ionescu. Tot la “stânga”, se făcea procesul apelurilor la un “proces al comunismului”. Reveneau temele “României profunde”, dar şi acelea al “idealurilor întinate”. “Mişcarea pentru România” a lui Marian Munteanu şi Partidul Socialist al Muncii al lui Verdeţ şi Păunescu. Ideologic, era perfectul talmeş-balmeş. Politic, un nou autoritarism cu faţadă democratică. Vladimir Tismăneanu / 30.09.2024 Sursa: caleaeuropeana.ro / 18.10.2024 Vladimir Tismăneanu / 03.10.2024 Lucrările de construcţii au crescut uşor atât în Uniunea Europeană cât şi în zona euro, în luna august 2024, comparativ cu luna iulie 2024, iar Suedia, Ţările de Jos şi România au fost ţările membre cu cel mai puternic avans pe acest segment, de la o lună la alta, arată datele publicate, vineri, de Eurostat. Conform acestor date, lucrările de construcţii au crescut cu 0,1% în zona euro şi cu 0,4% în UE în luna august 2024, comparativ cu luna iulie 2024. În rândul statelor membre UE, cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Suedia (7,2%), Ţările de Jos (6,3%) şi România (4,7%). În cazul României, creşterea de 4,7% din luna august 2024 vine după un avans de doar 0,2% în luna iulie, relatează Agerpres. În ritmanual, luna august 2024, comparativ cu luna august 2023, lucrările de construcţii au scăzut cu 2,5% în zona euro şi cu 2,4% în Uniunea Europeană. În România, lucrările de construcţii au înregistrat un declin anual mai puternic decât media din UE, cu o contracţie de 3,2%, mai mică totuşi faţă de scăderea de 6% înregistrată în luna iulie. Conform datelor prezentate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS), în România, faţă de luna precedentă, în august 2024 volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 8,6%, creştere evidenţiată la lucrările de construcţii noi (+10,5%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+9,1%). În schimb, lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 1,1%. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,7%, creştere înregistrată la lucrările de construcţii noi (+8,1%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+4,9%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 5,4%. Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în august 2024 volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 4,4%. Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-10,7%) şi la lucrările de construcţii noi (-6%). În schimb, lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 19,6%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, pe total, cu 2%. Pe elemente de structură, scăderi au avut loc la lucrările de reparaţii curente (-10%) şi la lucrările de construcţii noi (-3,3%). Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 21,8%.