Romanian Times | Decembrie 2024

ROMANIANTIMES VLADIMIR TISMĂNEANU 10 Tenebroase structuri de interese, clien- telism, patronaj, cinism, manipulări. În niciun caz spirit democratic. Lansarea şi întreaga tevatură din jurul candidaturii prezidenţiale a discipolului răposatului Malița, Călin Georgescu, fac parte din ceea ce, încă în 1990, am diagnosticat drept revanşa rinocerilor. Mai mulți prieteni mi-au spus că ar merita să scriu mai detaliat despre Mircea Malița (1927-2018). A fost un activist comunist de tineret în anii stalinismului dezlănţuit. În 1949-1950 a lucrat împreună cu Virgil (Gipo) Ioanid în conducerea Secției Studenţi a CC al UTM. Deci în perioada de maxime represiuni împotriva celor cu „dosare suspecte” şi „origini nesănătoase”. Revanșa rinocerilor Prieten din acei ani cu Ion Iliescu. Ca ministru al Educației, a flirtat cu unii intelectuali, inclusiv Mihai Botez. L-am avut profesor la Sociologie, în 1973. Preda aplicații ale matematicii în ştiinţele sociale. Cursul l-a ținut eminentul matematician Silviu Guiasu. Malița s-a înfăţişat de două, poate trei ori. Era sec, prețios, distant, crispat. Curtean al lui Ceauşescu fiind, avea la rândul său propria curte. Era un vizorul Securităţii, dar nu de o manieră suspicioasă. Securiştii „tehnocrați” gustau eseistica sa despre viitorul planetei, suveranitateațărilormicişimijlocii,oxigenul din aer şi Clubul de la Roma. În timpul lui Gheorghiu-Dej a fost ministru adjunct de Externe. Se ştia bine cu Brucan, dar făceau parte din tabere diferite. Ceauşescu îi aprecia deferența, solicitudinea, suplețea plecăciunilor. A avut grijă să nu schițeze nici cea mai timidă critică la adresa ineptei dictaturi. Era folosit ca un alibi. Expertul diplomatic, elegant în ținuta şi exprimare servindu-l fără murmur pe tiranul paranoic. Mâlita a practicat şi i-a învăţat şi pe alţii să practice arta tiranofiliei. Pluralismul democratic nu-l interesa câtuşi de puțin. Organelor le-a convenit simbioza dintre Malița şi mai junele arivist, tot un fel de diplomat, Călin Georgescu. Au scris împreună cărţi şi studii. Malița l-a susţinut cât a putut, Georgescu i-a ridicat statuie „mentorului mult stimat”. Se înţelegeau perfect pe platforma suveranismului de sorginte național-stalinistă. Inițial, Georgescu nu dădea semne de propensiuni legionare. Malița avea doza sa de naționalism, mai degrabă pe linia antimaghiară. Când a fost ministru al Educației l-a numit redactor-şef al revistei Tribuna şcolii pe scriitorul Aurel-Dragoș Munteanu (1942-2005). Era pe la mijlocul anilor –70. Publicarea în revistă a unui text cu accente antisemite a dus la demiterea lui ADM. Ceea ce nu l-a împiedicat să ajungă cu o bursă în Statele Unite în programul de la University of Iowa. În anii 90, Munteanu s-a strecurat în anturajul rabinului Moses Rosen, le spunea prietenilor că dorea să se convertaresc la mozaism. Apoi a intrat într-un fel de disidență, a cerut să plece definitiv din țară în Statele Unite. Revoluția l-a prins în România, a devenit instantaneu unul dintre stâlpii aparatului ideologic fesenist. A fost primul şef al TVR, pricipalul organ de propagandă fesenistă apoi ambasador la Washington şi la Naţiunile Unite. Despre el, cu proximă ocazie. Îl menționez pentru că făcea parte din anturajul lui Malița. Malița a fost fondatorul şi preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre din al cărei consiliu director fac parte personaje cel puţin louche precum Sergiu Celac, Dan Dungaciu, Teodor Meleșcanu. Cum scriam mai devreme, toate vin de se leagă… Ce observăm în aceste stranii combinații şi metamorfoze? Tenebroase structuri de interese, clientelism, patronaj, cinism, manipulări. Înniciun caz spirit democratic. Lansarea şi întreaga tevatură din jurul candidaturii prezidenţiale a discipolului răposatului Malița fac parte din ceea ce, încă în 1990, am diagnosticat drept revanşa rinocerilor. Vladimir Tismăneanu / 24.10.2024 Recunoaștere din partea Societății Americane a Inginerilor Mecanici Adrian Bejan distins cu medalia supremă ASME Adrian Bejan, Ph.D., the J.A. Jones Distinguished Professor of Mechanical Engineering la Universitatea Duke din Carolina de Nord, Statele Unite aleAmericii, a fost desemnat, în2024, laureat alMedaliei Societății Americane a Inginerilor Mecanici (ASME). Fondată în 1880 ca Societatea Americană a Inginerilor Mecanici, ASME este o organizație profesională non- profit care permite colaborarea, schimbul de cunoștințe și dezvoltarea abilităților în toate disciplinele de inginerie, promovând în același timp rolul vital al inginerului în societate. Practic, ASME ajută comunitatea globală de inginerie să dezvolte soluții pentru provocările din lumea reală. Înalta distincție îi va fi decernată marți, 19 noiembrie 2024, la Congresul și Expoziția Internațională de Inginerie Mecanică - International Mechanical Engineering Congress & Exposition (IMECE) din Portland, Oregon. Adrian Bejan este singurul nume românesc din lista personalităților în inginerie care, din 1921 încoace, au fost distinse cu medalia supremăASME. “Adrian Bejan este onorat pentru creativitatea, amploarea și impactul permanent, fără precedent, asupra ingineriei; pentru evoluții în noua știință a energiei, mișcării, formei și evoluției; și pentru construirea de punți de proiectare în sistemele biologice, geofizice și sociologice”, argumentează ASME, în comunicatul de presă prin care anunță laureatul anului 2024. Înființată în 1920 și acordată o singură dată pe an, medalia reprezintă cea mai înaltă distincție pe care ASME o poate acorda și prin care recunoaște realizările prin excelenţă extraordinare în inginerie. Printre personalitățile distinse cu Medalia ASME se numără: Willis Haviland Carrier - inventatorul aparatului modern de aer condiționat, Harry Franklin Vickers - “părintele hidraulicii industriale”, Igor Ivanovici Sikorski - pionier al aviației, și Maxime Allen “Max” Faget - proiectantul navei spațiale “Mercury”. “Eminent savant în domeniul său, Bejan este creditat cu mai multe dezvoltări inovatoare. El a unificat termodinamica cu transferul de căldură, dinamica fluidelor și știința formei (configurația fluxului, imaginea, designul), ca o contrapondere la doctrina reducționismului; a descoperit, predat și aplicat Teoria Constructală a evoluției în natură; a reunit biologi, fizicieni, ingineri, sociologi, filosofi, economiști, manageri și sportivi în cărți creative destinate publicului larg: «Design în natură» (2012), «Fizicavieții.Evoluțiapretutindeni» (2016), «Libertate și evoluție»” (2020) și “Timp și frumusețe” (2022). Activitatea sa influentă și bilanțul prolific al publicațiilor i-au adus 18 doctorate onorifice în 11 țări”, îl prezintăASME. ProfesorulAdrianBejan se află între primii cei mai citați și de impact oameni de știință. Este al șaselea savant cu cel mai mare impact în inginerie mecanică la nivelmondial și al 11-lea la toate disciplinele ingineriei, conform bazei de date de impact PLOS Biology. Medalia ASME conferită profesorului Adrian Bejan se va adăuga celorlalte prețioase distincții cu care savantul gălățean a fost onorat până acum. Adrian Bejan este primul român care a primit Medalia „Benjamin Franklin”, care, de-a lungul timpului, a fost decernată de Institutul Franklin unor oameni de geniu precum Nikola Tesla, Marie şi Pierre Curie, Thomas Edison, Albert Einstein, Stephen Hawking, Jane Goodall şi Bill Gates. Laureat al Premiului Humboldt, al Premiului Academiei de Științe din Turcia, lui Adrian Bejan i s-a conferit și titlul de Cavaler al Ordinului “Palmes Académiques”, de către președintele Franței. Câștigător al premiului Nautilus Books pentru cartea „Timp și frumusețe”, lui Adrian Bejan i-a fost oferit Lifetime Achievement Award din partea International Association of Green Energy. Iar la începutul acestui an, a primit Capers and Marion McDonald Award pentru excelență în predare și cercetare de la Universitatea Duke. Sursa: viata-libera.ro Adrian Bejan este gălăţean prin naştere şi educaţie, absolvent al Liceului “Vasile Alecsandri”, apoi student la Facultatea de Inginerie Mecanică din Galaţi şi, în plus, jucător de baschet, Adrian Bejan a câştigat prin concurs o bursă la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar în 1971 a reuşit să absolve renumita universitate americană. În 1975 şi-a luat doctoratul la MIT în inginerie mecanică, iar în 1984 a devenit profesor cu catedră întreagă la Universitatea Duke (Carolina de Nord). Cunoscut pentru contribuţiile sale remarcabile în domeniul termodinamicii, Adrian Bejan este autorul “Teoriei Constructale”, care susţine că un sistem finit rămâne în viaţă numai dacă evoluează spre configuraţii care oferă acces curenţilor care îl compun. ***