Romanian Times | Aprilie 2025

SACRAMENTO ROMANIANTIMES O dată cu venirea primăverii, comunitățile creștine ortodoxe din România și din diaspora se pregătesc să sărbătorească una dintre cele mai sacre și mai semnificative sărbători ale anului: Paștele. Adânc înrădăcinată atât în tradiția creștină străveche, cât și în identitatea culturală românească, această sărbătoare esteun simbol puternic al reînnoirii, al comuniunii și al luminii care învinge întunericul. De la procesiunile de la miezul nopții cu lumânări purtate prin noaptea liniștită, până la ciocnitul ouălor roșii, tradițiile pascale reflectă atât o devoțiune solemnă, cât și o bucurie profundă. Semnificația Sărbătorii Sfintelor Paști În comunitatea ortodoxă română, Paștile au o semnificație spirituală și religioasă profundă. Creștinii ortodocși folosesc adesea termenul Paști sau Paștile - termenul „Paștile” fiind o transliterare a cuvântului grecesc „Pascha”, care la rândul său provine din aramaicul „pascha”, derivat din ebraicul „pesach” (Paștele evreiesc) - pentru a sublinia legătura dintre Învierea lui Hristos și Paștele evreiesc , sărbătoarea iudaică ce comemorează Exodul poporului Israel din Egipt. Paștile sunt văzute ca împlinirea simbolică a Paștelui evreiesc, în care mielul pascal era sacrificat pentru a-i salva pe israeliți de la moarte. Asemenea mielului sacrificat în Vechiul Testament, Iisus este văzut ca Mielul lui Dumnezeu , jertfit pentru mântuirea omenirii, oferind viață veșnică. În Biblie, Iisus este numit „Mielul lui Dumnezeu” în Ioan 1:29 și Ioan 1:36, când Sfântul Ioan Botezătorul Îl identifică astfel, arătând că El este jertfa perfectă pentru păcatele lumii. Biserica Ortodoxă Română sărbătorește adesea Paștele la o dată diferită față de celelalte confesiunicreștine.Acest lucrusedatoreazăfaptuluicăBisericaOrtodoxăRomânăfolosește un calcul complex, bazat pe calendarul iulian și pe data echinocțiului de primăvară. Tradiții Ortodoxe Românești de Paște Alături de bucuria și evlavia care înconjoară Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, varietatea tradițiilor pascale ocupă un loc special în inimile comunităților românești. Una dintre cele mai importante tradiții este participarea la slujba de Înviere de la miezul nopții, care în acest an are loc pe 20 aprilie.Aceste slujbe reflectă credința că Iisus a înviat dis-de- dimineață, în a treia zi după moartea Sa. În cadrul acestei slujbe, credincioșii participă la o procesiune cu lumânări aprinse în jurul bisericii, cântând: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le!” După slujba Sfintei Liturghii, are loc o altă tradiție îndrăgită din regiunea Transilvaniei: binecuvântarea pâinii și a vinului, care sunt apoi amestecate și împărțite în pahare credincioșilor. În zona Moldovei, credincioșii pregătesc pasca —o pâine dulce festivă de influență slavă—și o aduc împreună cu alte alimente în coșuri pentru a fi binecuvântate de preot în ziua de Paște. De asemenea, una dintre cele mai cunoscute tradiții este vopsirea ouălor în roșu în JoiaMare, simbolizând sângele lui Hristos, care S-a jertfit pentru păcatele noastre. Aceste ouă sunt consumate doar după Slujba Învierii, care marchează sfârșitul Postului Mare - o perioadă de patruzeci de zile în care creștinii ortodocși se abțin de la produsele de origine animală și se străduiesc să trăiască virtuți creștine precum dragostea față de aproapele. Punctul culminant al sărbătorii este Sfânta Împărtășanie: primirea Trupului și Sângelui lui Hristos. Doar cei care s-au pregătit cuvenit prin Spovedanie și post pot primi Sfânta Împărtășanie. După Înviere, salutul obișnuit al ortodocșilor „Doamne ajută!” este înlocuit cu „Hristos a înviat!” / „Adevărat a înviat!” . Duminică după-amiază are loc Vecernia Învierii (sau „A Doua Înviere”), o slujbă pan-ortodoxă în care Evanghelia se citește în douăsprezece limbi, simbolizând caracterul universal al mesajului lui Hristos. După această slujbă, multe biserici continuă să sărbătorească cu agape frățești și mâncăruri tradiționale. Printre preparatele specifice Paștelui se numără: Pasca : o pâine dulce, bogată, cu brânză dulce, stafide și coajă de citrice, coaptă în Sâmbăta Mare. Simbolizează pe Hristos, Pâinea Vieții (Ioan 6:35). Drob demiel : o delicatesă tradițională, preparată din organe de miel (ficat, inimă, plămâni), verdețuri, ceapă verde și ouă, învelite în prapur. Se servește rece, ca aperitiv. Mielul simbolizează jertfa lui Hristos. Friptura demiel : miel fript la cuptor, condimentat simplu cu usturoi, rozmarin și ulei de măsline. Este piesa centrală a mesei pascale. Cozonac : o pâine dulce împletită, umplută cu nucă, cacao, mac sau rahat. Deși se prepară atât de Crăciun, cât și de Paște, este un simbol al bucuriei și belșugului. Sărbătoarea pascală durează trei zile—duminică, luni și marți—fiecare fiind marcată de Sfânta Liturghie, însoțită de cântările pascale specifice. Aceste cântări se rostesc până la finalul perioadei pascale, pe 28 mai, cu o zi înainte de sărbătoarea Înălțării Domnului. Hristos a Înviat! Explorarea semnificației și tradițiilor sărbătorii Sfintelor Paști InterviucuTeodoraGîrlonța, președintaROYA(RomanianOrthodoxYouth of the Americas), organizația de tineret auxiliară a Mitropoliei Ortodoxe Române a celor douăAmerici. ROYAeste grupul de tineret din jurisdicția noastră, alcătuit din membri cu vârste între 17 și 30 de ani. Misiunea noastră este de a inspira tinerii din Mitropolie să se angajeze activ în viața Bisericii și a lui Hristos prin rugăciune, închinare, cântări bisericești, mărturisire, slujire și comuniune. Dorim să creăm un spațiu în care tinerii să crească spiritual și personal, construind relații autentice cu alți tineri de aceeași credință. Prin aceste legături, membrii se pot susține reciproc, pot învăța împreună și pot merge alături pe drumul descoperirii a ceea ce înseamnă a trăi ca ortodox român în lumea de azi. Ne străduim să-L mărturisim pe Hristos cu curaj și convingere, urmând exemplul Sfintei Ecaterina din Sinai, ocrotitoarea noastră. De asemenea, căutăm să promovăm spiritul românesc ortodox și să păstrăm patrimoniul nostru cultural și religios. Tatăl meu este preot la Biserica Ortodoxă Română Învierea Domnului din Sacramento, California. De-a lungul vieții mele, centrul familiei noastre a fost Biserica, și acest lucru nu s-a schimbat. Mama mea a fost profesoară de religie în România, iar după ce am imigrat în SUA, frații mei și cu mine am fost educați intenționat în spiritul credinței. Importanța sărbătorii Paștelui era evidențiată și prin pregătirile din casă - de la gătitul bucatelor tradiționale până la curățenia de primăvară în care toți participam. Primul meu eveniment ROYA a fost o tabără în nordul statului NewYork, în 2013. Din 2015 particip anual la misiunile și călătoriile culturale din România. Fiecare eveniment ROYA se axează pe o temă de interes cultural și religios românesc, cu invitați care abordează subiecte actuale pentru tineri, precumcăsătoria, relația personală cuDumnezeu și altele. Legat de Paște, una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat este că bucuria autentică a sărbătorii - gătitul și părtășia cu ceilalți - este desăvârșită doar prin primirea Trupului și Sângelui lui Hristos în Sfânta Împărtășanie. Gânduri de încheiere Sărbătoarea Sfintelor Paști continuă să unească românii în credință, tradiție și comuniune frățească. Fie că ne aflăm într-o bisericuță de sat din România, fie la mii de kilometri distanță, înAmerica, sărbătoareaPaștilor rămâne unfir sacru ce leagă inimile noastre peste timp și spațiu. Prin organizații precum ROYA, noile generații învață nu doar să păstreze spiritul și tradițiile pascale vii, ci și să facă legătura între trecut și prezent, luminând calea generațiilor viitoare spre moștenirea străbunilor lor. Brianna Negrea Sacramento