Romanian Times | Februarie 2026

Diverse 20 ROMANIANTIMES Mâna cea bună aDumnezeului meu (continuare din pagina 19) (continuare din pagina 7) “ Tu îmi dai scutul mântuirii Tale, dreapta (mâna) Ta mă sprijinește, și îndurarea Ta mă face mare.” (Psalm 18:35); “ Domnul întărește pașii omului, când Îi place calea lui” “ mă face mare” este la urma urmei simbolul victoriei câștigate prin și pentru El. Nu cred că e vorba aici de “mare” în sensul de noi înșine. Nu, nicidecum. Eul nostru trebuie să moară dacă nu a murit deja. ”dacă se întâmplă să cadă, nu este doborât de tot, căci Domnul îl apucă de mână . “ (Psalm 37:23-24) “Sufletul meu este lipit de Tine; dreapta Ta mă sprijinește .” (Psalm 63:8). Dreapta Lui (mâna dreaptă) ne-a sprijinit în toți acești ani și nu ne-a lăsat să cădem, ci dimpotrivă ne-a dat atâtea și atâtea victorii. Am enumerat doar 6 binecuvântări de care am avut parte. Ele au fost mult mai multe. Acum, putem spune, fără nici o reținere, că tot ce am primit în timp de la El, a fost necesar pentru formarea noastră ca și lucrători destoinici în Via Sa. Concluzia Cum anume să-Î mulțumim lui Dumnezeu? SIMPLU: Fie mulțumindu-I direct lui Dumnezeu, cum a făcut-o leprosul samaritean Domnului Isus Fie spunând (istorisind) la alții ceea ce a făcut El pentru noi sau amândouă: mulțumind și povestind (istorisind). Aceasta a făcut și Neemia”- a istorisit : “ căci mâna cea bună a Dumnezeului meu era peste mine” ( Neemia 2:18). A-I mulțumi lui Dumnezeu pentru absolut tot ce a făcut pentru mine și pentru noi toți de- a lungul anilor înseamnă, de fapt, să Îl binecuvântăm. Unde am putea fi noi acuma de nu era “mâna cea bună “cu noi în tot timpul? Într-adevăr “mâna cea bună” a Dumnezeului nostru a fost peste noi și concluzia simplă vine că noi suntem datori să Îi mulțumim. Dar dacă am fi avut parte de mai multe suferințe și încercări decât binecuvântări? Am fi putut să-I mulțumim în același mod? (Habacuc 3:17-19). Slăvit și Binecuvântat să fie Dumnezeu Tatăl pentru tot ce a făcut pentru această publicație și o să mai facă în viitor. Ioan SINITEAN Știința literaturii ... M-a interesat definiția dată, la vremea aceea, intelectualul (vezi p.10): “un om al culturalului, creator saumediator, pus în situația de ompolitic, producător sau consumator de ideologie”. Definiția, deși aplicabilă în Occident mai ales perioadei sfârșitului secolului al XIX-lea și marii părți a secolului XX, pare încă valabilă în România. Aici, intelectualul încă este deopotrivă creator și mentor, fiind în mare parte implicat în Educație. În ultimii ani, însă, s-a produs - prin evoluții politice accelerate - o marginalizare a intelectualilor față de toposul public al comunicării, al deciziei și al transmiterii de cunoștințe și metodologii către tineri, mai ales către aceia apți la rândul lor de a deveni intelectuali. Este o situație catastofală. Volumul Intelectualii din România - Configurații culturale (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2014), semnat de istoricul Lucian Nastasă, conține studii și documente ce interoghează multipolar fascinanta problemă a intelectualilor din România. Îl recitesc cu interes, căci actuala criză din Educație și viața publică, ce complică tabloul realității românești, scoate din nou în evidență omega-criză de sistemce afectează însuși viitorul nației: ea s-ar putea codifica prin “bomba intelectualilor”. provocărilor externe și pentru a partaja povara apărării. În discursul său de la München, Starmer a mai pledat pentru o NATO mai europeană, în care statele europene și Marea Britanie își asumă responsabilități mai mari în cadrul alianței, reducând dependența strategică excesivă de un singur aliat, dar fără a submina angajamentul colectiv. El a afirmat că Europa trebuie să treacă de la dependența exclusivă față de celelalte puteri și să își consolideze propriile capacități de apărare, într-o perioadă de tensiuni crescute la granițele sale. Ursula von der Leyen: State și entități externe încearcă să slăbească UE din interior. Se impune consolidarea cooperării și a strategiilor europene de apărare Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj ferm privind vulnerabilitățile Uniunii Europene în fața presiunilor externe și interne, subliniind necesitatea consolidării cooperării în domeniul securității și apărării. În discursul său, von der Leyen a avertizat că state și entități externe încearcă să slăbească UniuneaEuropeanădininterior,evidențiindcăacest tipdeinfluențăesteunadinprincipalele amenințări la adresa coeziunii blocului comunitar. Von der Leyen a declarat că „Europa nu are altă opțiune decât să devină independentă” în materie de securitate, subliniind că SUAși Europa rămân parteneri importanți, dar că UE trebuie să fie capabilă să se protejeze și să răspundă propriilor provocări fără a depinde exclusiv de sprijin extern. Această independență strategică, a explicat ea, înseamnă atât dezvoltarea capabilităților militare proprii, cât și întărirea cooperării dintre statele membre pentru a crea o politică de apărare coerentă și eficientă. Un punct central al intervenției von der Leyen a fost că influența externă nu este doar militarăsaueconomică, ci șidenaturăpoliticăși informațională, vizândsocietățileeuropene și procesele lor democratice. Ea a afirmat căUE trebuie să își consolideze reziliența internă pentru a face față acestor presiuni din exterior și a proteja stabilitatea și valorile care stau la baza proiectului european. Kaja Kallas: Uniunea Europeană își conturează o nouă strategie de securitate în contextul amenințării Rusiei Șefa politicii externe și de securitate aUniunii Europene,KajaKallas, a declarat că lucrează la o „nouă strategie europeană de securitate” împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Strategia va aborda „toate dimensiunile securității europene” pentru a gestiona mai bine amenințarea Rusiei și o eră geopolitică mai ostilă. Apărarea este o prioritate cheie. „Aceasta începe în Ucraina, dar știm că obiectivul final al Rusiei nu este Donbasul”, a spus ea, referindu-se la războiul hibrid presupus și la sabotajul infrastructurii critice europene de către Rusia. „Cerințelemaximaliste ale Rusiei nu pot fi satisfăcute cu un răspuns minimalist”, a afirmat Kallas. Radu Miruță, ministrul român al Apărării: „Europa trebuie să producă mai mult în interiorul UE” Ministrul Apărării al României, Radu Miruță, prezent la conferință, a punctat o tendință comună în rândul miniștrilor apărării europeni privind nevoia consolidării capacităților interne de apărare. El a declarat că pentru Europa, pentru a-și asigura securitatea propriilor cetățeni și teritoriilor, „trebuie să producem mai mult în interiorul Uniunii Europene”, indicând discuțiile despre cooperare industrială, transfer de tehnologie și modernizare. „Afost un duș mai rece în urmă cu un an, când lucrurile acestea s-au spus mai răspicat, însă există o percepție care s-a regăsit între toți miniștrii Apărării și între toate țările membre ale Uniunii europene, și anume că pentru a atinge acest deziderat, care ține de securitatea cetățenilor noștri, a teritoriilor noastre, trebuie să producem mai mult în interiorul Uniunii Europene”, a declarat Miruță, potrivit Digi24. Ucraina a cerut garanții de securitate pe termen lung ca precondiție pentru orice înțelegere durabilă cu Rusia În discursul său, președintele ucraineanVolodimir Zelenski a subliniat căUcraina are nevoie de garanții de securitate pe termen lung ca precondiție pentru orice înțelegere durabilă cu Rusia, afirmând că aceste garanții ar trebui să dureze cel puțin 20 de ani pentru a asigura stabilitatea regiunii. Zelenski a avertizat că, uneori, „părțile discută despre lucruri complet diferite” în negocierile internaționale și a cerut unitate în abordarea față de agresiunea rusă. El a subliniat necesitatea unui angajament clar și robust din partea țărilor occidentale, insistând că Ucraina nu poate fi lăsată singură în fața presiunilor militare și politice ale Moscovei. Președintele ucrainean a mai spus că Ucraina trebuie să fie recunoscută ca parte integrantă a arhitecturii de securitate europeană și a cerut sprijin pentru aderarea țării la Uniunea Europeană. Ministrul de externe al Chinei: Nu dați vina pe Beijing pentru problemele economice și de securitate ale UE Ministrul de externe al Chinei le-a spus la München omologilor săi din Franța și Germania că Beijingul nu este de vină pentru problemele economice și de securitate ale Europei, în timp ce a pledat pentru o cooperare mai strânsă. El a încercat să promoveze China drept un partener de încredere al Uniunii Europene, într- un moment în care blocul încearcă să își reducă dependența atât de Beijing, cât și de un Washington tot mai imprevizibil. „Dezvoltarea Chinei reprezintă o oportunitate pentru Europa, iar provocările Europei nu provin din China”, a declarat Wang, potrivit unui comunicat transmis de ministerul chinez de externe. Avertizând că „unilateralismul, protecționismul și politica de forță” sunt în creștere la nivel global, el a spus că speră ca Europa să „adopte o politică rațională și pragmatică față de China”. „Cele două părți sunt parteneri, nu adversari; interdependența nu este un risc; interesele interconectate nu reprezintă o amenințare; iar cooperarea deschisă nu va afecta securitatea.” Întâlnirea a avut loc pe fondul tensiunilor comerciale dintre cele două mari economii și al disputelor legate de ceea ce UE consideră a fi sprijinul Chinei pentru războiul Rusiei în Ucraina. UE încearcă să își reducă dependența de China pentru bunuri strategice precum pământurile rare, dar și să reechilibreze o relație comercială în care înregistrează un deficit semnificativ față de a doua cea mai mare economie a lumii. (continuare din pagina 16) Concluziile Conferinței de Securitate de la Munchen de Angela FURTUNĂ Sursa: cursdeguvernare.ro / 15.02.2026