Biserica Confiscată - Marian Mușat

60 Marian Mușat devenise un om respectat în comunitate. Pentru regimul comunist, acest lucru era suficient ca să devină incomod. Era supravegheat, provocat și urmărit permanent, în speranța că i se va găsi un motiv pentru a fi înlăturat.” Apoi își amintește o frază pe care spune că n-o va uita nicio- dată. – „Țin minte și acum dispoziția dată de ofițerul de Securitate: «I se va înscena ceva de drept comun. O infracțiune de drept comun.»” Se oprește o clipă, apoi explică de ce aceste cuvinte sunt atât de importante. – „După 1964, România nu-și mai permitea, în fața Occidentului, să recunoască existența deținuților politici. Presiunile internaționale obligaseră regimul să schimbe tactica. Oamenii nu mai erau condamnați oficial pentru convingerile lor religioase sau politice. Li se înscenau infracțiuni de drept comun.” Așa s-a întâmplat și în cazul lui Petre Popescu. – „Nu puteau să scrie că era urmărit pentru credință. Nu puteau să spună că asculta Europa Liberă sau că vorbea oamenilor despre lipsurile din țară. Era mai simplu să-i inventeze o infracțiune.” După 1990, familia a încercat să obțină recunoașterea adevărului în instanță. – „Am cerut ca urmașii lui Petre Popescu să beneficieze de sta- tutul de urmași ai unui fost deținut politic. Unele instanțe au admis cererea, văzând documentele din dosar. Altele au respins-o. Nu pen- tru că n-ar fi fost persecutat politic, ci pentru că legea de astăzi nu reușește întotdeauna să repare șmecheria juridică a regimului comunist.” Mai face o pauză. – „Realitatea este una. Legislația este alta. Dar oricine citește dosarul și vede ordinul prin care se cere înscenarea unei infracțiuni înțelege imediat adevărul.”