"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Angela Furtuna

Categorie: Angela Furtuna

 

sau  despre condiția femeilor scriitoare din România

Moto: Si l’on dit que les homes oppriment les femmes, le mari s’indigne, mais le fait est que c’est le code masculin, c’est la société élaborée par les mâles et dans leur intérêt qui a défini la condition feminine sous une forme qui est à présent pour les deux sexes une source de tourments.
(Simone de Beauvoir)

De la bun început: o privire, oricât de simplă, aruncată fie asupra condiției femeilor în general, dar mai ales asupra condiției femeilor scriitoare din România acestui mileniu, nu trebuie să fie un exercițiu gratuit. Pentru că în astfel de minimalizări sau abordări gratuite, futile ori lipsite de taxinomii valabile și de soluții viabile rezidă adesea demersuri energofage și cronofage care nu folosesc nimănui. Mai ales într-o lume în care discriminarea este încă la ea acasă, cu toate că și-a rafinat mijloacele, retorica și logistica.

Categorie: Angela Furtuna

”Istoria nu este numai o disciplină ştiinţifică, ci şi o armă în încercarea, mereu reluată, de-a da societăţilor o conştiinţă de sine. În această privinţă, eşecul nostru este răsunător. Însă nu ne putem permite să fim pesimişti. Vor veni generaţii care vor înţelege. Lucrul se va petrece atunci când memoria va reuşi să coabiteze cu voinţa de-a construi. Însă generaţiile tinere ne vor pune întrebări la care va fi greu să răspundem » (Ion Vianu, 22, 04 ianuarie 2011)

« Intransigenţa în România nu mai are vârstă, dar nici compromisul » (Monica Lovinescu, august 1972)

Starea actuală a vieţii literare româneşti şi a moravurilor aferente se aseamănă uluitor cu cea dintre iulie 1971 şi iulie 1972 (Conferinţa Naţională a Partidului), sub aspectul seismelor create printre scriitori (şi intelectuali) de alăturarea marilor speranţe morale  şi a  căderilor etice spectaculoase…Ideal şi decepţii;

Categorie: Angela Furtuna

Înscenările aduse de vânt…

De la bun început, titlul articolului semnat de Ovidiu Şimonca în Observator Cultural, (mergând pe urmele celui apărut în Asymetria, despre antisemitismul așa-zis imaginar semnat de Dan Culcer), fixează nivelul discuţiei de faţă: o mică diversiune politică de vară, în cheie antonpanniană şi o ediţie de buzunar a ghidului revoluţionarului român de profesie. La tandemul O.C. – Asymetria deja pomenit trebuie asociată şi recenta scrisoare deschisă a lui Ioan Roşca adresată lui Sorin Ilieşiu (alt fenomen tipic de dublare a unei iniţiative cu scopul de a o submina).

Categorie: Angela Furtuna

De mai mulţi ani de zile, cu argumente solide, specialiştii vorbesc despre criza stângii europene. Cartea intitulată Despre 1989. Naufragiul Utopiei, recent apărută la Ed. Humanitas, Bucureşti, 2009, adaugă doar câteva concluzii ştiinţifice finale, cu o privire specială asupra cazului României şi al revoluţiei din decembrie 1989, când criza s-a transformat în moarte clinică, iar pacientul a devenit dependent de aparatele de resuscitare ce îl menţin de atunci în viaţă paradoxală şi funcţionalitate anacronică.

Categorie: Angela Furtuna

(Paul Antschel, Paul Celan – 23 noiembrie 1920, Cernăuți – 20 aprilie 1970, Paris) 

DESPRE ACTUALITATEA LUI PAUL CELAN – REFLECȚII ASUPRA IDENTITĂȚII, POETICII ȘI POIEZEI

Meridianul celanian și nivelul său de realitate – Istorie și implozie individuală pe un traseu de identitate europeană – A trăi și a scrie într-o limba și o cultura care își rejectează deopotrivă omul și, respectiv, autorul – Catharsis poetic ca extaz al sinuciderii logice – Oroare existențială și perfecțiune estetică – Pentamorfozele artei poetice desemnate prin Shoah și exilul în neființă – Autonegare și poieză în viziune transdisciplinară – Paul Celan, între real și subceresc - Prigonitul rătăcitor prin toate lumile posibile devine hăituitul tuturor identităţilor asumate.

Categorie: Angela Furtuna

Norman Manea relatează, în volumul Despre clovni: dictatorul şi artistul (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1997, p. 34), dialogul avut cu un intelectual american ce cunoştea bine România şi care mărturisea că ceea ce l-a surprins la ţara noastră este Relaţia dintre oamenii buni şi oamenii răi (definiţi astfel din punctul de vedere al raportării la totalitarism): „nicăieri, parcă, prăpastia dintre oamenii buni şi cei răi, mai mult decât atât, dintre oamenii dedicaţi Binelui şi cei slujind Răul, nu pare mai mare. Dar…cooperează. Nicăieri conlucrarea nu este mai ciudată, mai de neînţeles”.

Categorie: Angela Furtuna
„Les livres d'aujourd'hui sont les actes de demain…”(Thomas Mann)       

Valéry intuise exact pericolul uitării, pe care, tocmai de aceea, a definit-o ca fiind „binefacerea ce vrea să corupă istoria. Dacă, însă,  istoria suprapune peste uitare falsificarea, la care adaugă în cantităţi mici şi o manipulare continuă efectuată prin conceptualizări halucinante, este evident că distanţa dintre adevăr şi minciună devine uriaşă, iar produsul final va aparţine unei demenţe istorice. În acest sens, mesajul cărţii Iluzia anticomunismului se înrudeşte izbitor de mult cu cel al Raportului de analiză intitulat “Victoria neo-cezarismului.Patria în pericol!”, realizat recent de Institutul de Studii Social-Democrate “Ovidiu Şincai” şi prezentat de directorul coordonator Adrian Severin. Logica unor astfel de opuri - ce se vor ştiinţifice - e una strict de propagandă de partid şi de dinamică de discurs electoral, miza fiind nu adevărul istoric, cât câştigarea unor noi  adepţi.

Categorie: Angela Furtuna
„Les livres d'aujourd'hui sont les actes de demain…”(Thomas Mann)    

Polemica lansată în societatea românească după apariţia broşurii editate la Chişinău şi dedicate analizei unei aşa-zise iluzii anticomuniste relansează public, chiar dacă la un nivel precar, dezbaterea pe care Institutul de Studii Populare a promovat-o recent sub genericul Intelectualii şi politica, politicienii şi intelectualii.

Categorie: Angela Furtuna
Ediţia a II-a, 20-21 aprilie 2009, Suceava şi Fălticeni – Un succes ! 

Pe 20 aprilie s-a împlinit un an de când Monica Lovinescu ne-a părăsit. Nimic nu poate împiedica zborul clipelor, însă gesturile noastre omeneşti se pot aşeza în calea uitării. Căci a o uita pe Monica Lovinescu sau a-l uita pe Virgil Ierunca nu ar fi neglijenţe majore condamnabile ca atâtea altele în societatea românească actuală, cât irosiri ale unui tezaur uman şi cultural imposibil de înlocuit în vremuri atât de aride din punct de vedere intelectual, moral şi spiritual.

Categorie: Angela Furtuna
Moto: Patria este ca un copil. Dacă nu ai grijă de ea, poate să plece de acasă. (Grigore Vieru)

La ora la care scriu acest articol, în ziua de marţi, 7 aprilie, populaţia Chişinăului e în stradă, tinerii pun presiune pe autorităţile comuniste, protestele de stradă sunt în toi, după o desfăşurare continuă de 20 de ore. Tinerii aceştia nu se tem să lupte pentru libertate, precum se tem părinţii lor deja reduşi la stadiul de legume ideologice de către bolşevizarea din ultimii cincizeci de ani. La graniţa dintre România şi Moldova se menţin restricţiile pentru cetăţenii români. Informaţiile sunt blocate, televiziunea oficială de stat difuzează programe cu elevi care prezintă varietăţi pentru copii şi dansează în cinstea conducătorului Voronin iubit şi reales la al nşpelea congres. Forţe necunoscute strecurate printre manifestanţi distrug clădiri importante. Flăcări şi vandalism etalate cu ostentaţie în faţa camerelor. Se repetă scenariul de acum douăzeci de ani de la Bucureşti.