Trei Doamne ale Culturii Române și o carte omagiind Ziua Limbii Române
Cu prilejul celebrării Zilei Limbii Române, a apărut, la Editura NAPOCA STAR din Cluj, volumul meu intitulat CANTUS, Versiunea englezească de / English Version by MICHAELA MUDURE, Design copertă: Dinu Virgil - Ilustrație copertă: Tabloul Adolescenta cu pisica de MARIANA BOJAN.
O reușită operă vede azi lumina, pornindu-și călătoria către inima cititorului dotat cu profunzime. Cartea poartă inconfundabila marcă a stilului construit de ANGELA FURTUNĂ, MICHAELA MUDURE ȘI MARIANA BOJAN.
MICHAELA CRISTINA MUDURE (7 noiembrie 1954, Cluj) este o eseistă și traducătoare de limba engleză și franceză, profesoară universitară, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. A absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, specialitatea Engleză-Franceză în 1977 și a obținut titlul de Doctor în Filologie în 2000. S-a specializat la University of Arizona (1993–1994). Este profesoară la Facultatea de Litere a UBB Cluj-Napoca, membră în comitetul științific al revistelor: Women in Judaism (Canada), Atlantic Studies (India), Journal of Australian Studies (Spania) Journal of Multicultural Discourses (Marea Britanie), Journal of Azerbaidjean Studies. A publicat volumele: Feminine, Coveting Multiculturalism, Istorie și literatură, Ispitiri, trecute vremi, Corespondență de afaceri/Business Letters (co-autor), Ethnic America, Lecturi canadiene. Canadian Readings, Dicționarul cronologic al romanului românesc (1990–2000) (co-autor), Dicționarul cronologic al romanului tradus în România (1990–2000) (co-autor), etc. și a tradus numeroase opere notabile.
MARIANA BOJAN este pictoriță și scriitoare, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și a Uniunii Scriitorilor din România. S-a născut la 16 iunie 1947 la Câmpia Turzii. A absolvit Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj, secţia Pictură. Este membră a U.A.P. filiala Cluj-Napoca, secţia Pictură. Activitate excepțională: Saloanele judeţene de pictură şi grafică 1973 – 2024; 16 expoziţii republicane, Sala Dalles, Bucureşti; Numeroase expoziţii de grup în ţară şi străinătate; Tabere de pictură: Ciucea, Căluşeri, Sângeorgiu de Mureş, Someşul Cald, Portiţa, Dej, Nicula, Sâncraiu de Mureş etc.; Grafică de carte. Excelente volume de poezie, care o situează printre scriitoarele de forță ale României.
Coperta a IV-a CANTUS conține un cuvânt despre poezia Angelei Furtună semnat de NORMAN MANEA, precum și un cuvânt despre creația traducătoarei Michaela Mudure, semnat de ANA OLOS.
„Poezia Angelei Furtună ne plonjează în luxurianța unei aventuri poetice și intelectuale neobișnuite, întreprinsă cu acuitate cerebrală și talent tumultuos, cu un admirabil curaj al solitudinii, într-o vreme în care Poezia se vede evacuată cu brutalitate la periferia existenței cotidiene, dominată de un feroce pragmatism mercantil și miop”, scrie Norman Manea.
Cartea conține 33 de poeme, în română și engleză, iar surpriza este un Cuvânt al Traducătorului, prin care doamna PHD Michaela Mudure devoalează câteva dintre experiențele ce au definit această călătorie literară făcută cu portanța aripilor limbii române și limbii engleze.
CUVÂNTUL TRADUCĂTORULUI:
.
“Constanţa Buzea o considera pe Angela Furtună autoarea unei poezii purtătoare de destin. Ca traducător, înţeleg acest destin legat de Bucovina marilor personalităţi pe care Angela Furtună s-a străduit să le omagieze aşa cum o binemeritau. Dedicată trup şi suflet unor anume valori politice şi cetăţeneşti, conştientă că în memoria românească bărbaţii şi femeile nu sunt valorizaţi la fel, Angela Furtună este şi impresionant exemplu de suroritate literară şi culturală prin tot ce a făcut ca Monica Lovinescu să nu treacă pe o listă secundară în ierarhiile literaturii române.
Nu e de mirare, aşadar, că şi în poezie, Angela Furtună se bazează mult pe memorie. Amintirea părinţilor sau a unor secvenţe pariziene, teama că Europa însăşi ar putea deveni o pomenire structurează universul ei liric şi duce la acel cantus fundamental. În scris discursul poetic al Angelei Furtună este întretăiat de momente în care preaplinul simţirii se cere marcat prin linia de pauză, semnul de punctuaţie preferat de autoare. Pe de altă parte, poezia Angelei Furtună este o rostire intelectuală care presupune un cititor informat, pentru care urma derrideană ori stagiile de dezvoltare ale copilului lacanian sunt cunoştinţe deja însuşite. Pentru traducător este extrem de important a păstra aceste referinţe culturale precum şi metaforele şocante în care se consumă întâlnirea cu divinitatea, credinţa fiind un zid de apărare al fragilului eu poetic.
A traduce poezia Angelei Furtună este o încercare şi o satisfacţie datorită dificultăţilor impuse de preferinţa poetei pentru nominalizare, pentru structurile gramaticale nominale care se cer trecute într-o limbă, precum limba engleză, în care verbul este la putere. Traducătoarea nu poate decât să îi mulţumească pentru încredere”, scrie Michaela Mudure.