În viața unui cuplu, sunt parcurse și marcate câteva momente speciale, care se constituie într-un bilanț de realizări, într-o anumită perioadă de viață.. Nunta de argint la împlinirea a 25 de ani de la căsătorie, nunta de aur, la 50 de ani de conviețuire în doi și astfel de „nunți” purtând generic nume de nestemate pot continua. În comunitate și anturajul familial, astfel de evenimente au conotații importante. În primul rând sunt exemple de conviețuire durabilă, care definește familia tradițională românească, temelia societății. O astfel de familie care a sărbătorit o dublă nuntă de aur, este familia Bocșan Emanuel și Floare din Rontău.
Ineditul evenimentului, l-au realizat cei trei fii ai cuplului, care au pregătit evenimentul într-un mod special. Preotul Emanuel Bocșan, a beneficiat de 2 căsătorii. Prima în anul 1966, când și-a închinat viață lui Dumnezeu, fiind sfințit ca preot și cea de-a doua, cununia cu Floare, care i-a devenit soție și preoteasă pentru tot restul vieții .Dumnezeu i-a binecuvântat cu trei fii, care au fost crescuți și educați după învățătura creștină și au urmat exemplul și misiunea tatălui lor , devenind preoți. Ovidiu, Horațiu și Virgiliu, purtători ai unor prenume cu rezonanță în cultura romană, au configurat o familie cu 4 slujitori ai altarului. Se obișnuiește în multe familii ca profesia părinților să fie urmată de copii. Dar, pentru cea de preot sunt necesare anumite cerințe și calități de ordin spiritual cu care se nasc și cu care sunt înzestrați și înnobilați copiii prin credință. Așa, au devenit preoți cei trei fii ai familiei Bocșan, care propovăduiesc cuvântul lui Dumnezeu cu har și smerenie în parohiile unde slujesc; Aleșd, Hotar și Rontău. În cei 50 de ani de preoție, Emanuel Bocșan , a fost un exemplu de comportament creștin în comunitățile unde a slujit, fiind un deschizător de suflete către Dumnezeu. Și-a început apostolatul în Chișlaz, apoi în Tria și din 1979 până la pensionare în Rontău. A sfințit 2 biserici, iar la Rontău a devenit ctitor, construind o nouă biserică pe care o va finaliza fiul său Virgiliu, care îl urmează în altarul bisericii din sat. Despre modul exemplar prin care și-a îndeplinit misiunea de credință, vorbesc de la sine toate distincțiile onorifice pe care le-a primit de la episcopie. Părintele Emanuel se aseamănă cu preotul Trandafir (Popa Tanda) din Sărăceni , vechea denumire a satului Rontău, descris cu mult talent literar de Ion Slavici, în nuvela cu același titlu. O comunitate de oameni săraci material dar și cu duhul, urmând exemplu preotului, prin muncă și credință în Dumnezeu , sau transformat în oameni gospodari și buni creștini. Cercetările au confirmat autenticitatea afirmațiilor lui Slavici, una din mărturi fiind biserica veche din sat, azi capelă, ce are o inscripție cu anul 1868, când a fost reparată, ea datând cu siguranță de la începutul secolului XIX. O altă informație interesantă se referă la vizita în acest sat a lui Mihai Eminescu împreună cu prietenul său Ion Slavici. În ziua de 18 august, , aniversarea zilei sale de naștere, au avut loc cele „2 nunți de aur”, cununia cu Dumnezeu și cea cu distinsa d-nă preoteasă Floare, partenera sa de viață. Sărbătoarea s-a desfășurat în biserica din Rontău, plină ce credincioși și rudenii, chiar neanunțați și într-o zi de joi. Cei trei fii, îmbrăcați în odăjdii au săvârșit o slujbă de mulțumire și recunoștință pentru părinții lor prezenți, care profund emoționați și cu ochii plini de lacrimi au asistat slujba specială. Urmând rânduiala canonică a unei nunți, cei doi „miri” au primit cele două verighete simbolice, puse pe degete de către fii lor. Moment impresionant și unic, când fiii îi cunună pe părinți. Sărbătoriții au fost apoi elogiați și felicitați de cei prezenți , ceremonia specială încheindu-se cu tradiționalul cântec „La mulți ani”. Transmitem și noi pe această cale aceleași sincere urări, cu gândul ca Dumnezeu să fie alături de ei și la nunta de diamant.
Ionel Cadar