"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Marea majoritate a cititorilor acestei publicații au constatat și pot spune că am constatat și eu că între cei care frecventează o biserică, cei mai mulți nu cred că trăim în ultimele zile ale istoriei umane și consideră tot ce se întâmplă ca un simplu fenomen cauză-efect similar cu alte perioade ale istoriei.

Unii aparțin sau frecventează biserici care au respins de mult învățăturile despre Răpirea Bisericii, Necazul Unic din istoria omenirii (cunoscut ca și Necazul cel Mare), Bătălia de la Armaghedon, Împărăția de o mie de ani. Când ai auzit ultima dată mesaje pe aceste teme în biserica ce o frecventezi? Alții nu au maturitatea spirituală de a deosebi semnele vremurilor, Domnul Isus punându-i în categoria fățarnicilor: Fățarnicilor, fața cerului știți s-o deosebiți, și semnele vremurilor nu le puteți deosebi? (Matei 16:3). Sunt predicatori care nu vorbesc de profețiile biblice, ori și dacă vorbesc de ele le prezintă ca și ceva irelevant pentru viața celor care-i ascultă. Suntem în perioada sărbătorilor și e locul să amintesc ce a spus Domnul Isus, după Înviere, celor doi spre Emaus: “O, nepricepuților și zăbavnici cu inima, când este vorba să credeți tot ce au spus prorocii! (Luca 24:25)

Sunt o altă categorie care nu văd nimic deosebit azi de ce a scris istoria lumii. Așteptăm după fiecare catastrofă, nenorocire, viața să se desfășoare normal, dar nu e așa. Viața nu a revenit la normal după ororile și evenimentele catastrofale din al doilea război mondial. Viața nu a revenit la normal, după căderea comunismului. Viața nu a revenit și nu va reveni la normal după blocajele generate de molima complexă COVID-19.
Ce face atât de puțin probabil ca viața să revină la normal? De altfel, ce e astăzi atât de diferit de vremurile tumultuoase din trecut? Ce ne-ar motiva mai mult ca să ne pregătim pentru veșnicie? Sunt întrebări legitime pe care sunt sigur că și tu, cititorule, ți le pui în mod frecvent.

Pe parcursul a câtorva ediții voi veni cu realități ale vieții de azi conectate cu relatările Scripturilor care cercetate mai atent ne vor da răspuns la întrebările menționate. Mesajele din această ediție și pe viitor se vor baza pe profeții biblice împlinite, în curs de împlinire sau care se așteaptă a se împlini.
Fiind familiarizați cu această rubrică, vă reamintesc că, pentru ușurință, am grupat semnele vremurilor din urmă, ale indicatoarelor de direcționare spre vremurile și soroacele din urmă, spre ziua și ceasul pe care-l știe numai Tatăl, în cinci categorii captate în acrostihul SEMNE: Semințiile lui Israel + Erezii + Muntele Templului + Nenorociri + Esticii (Împărații Răsăritului).

     Semințiile lui Israel

Cele douăsprezece seminții ale lui Israel, au ajuns acasă, în mare parte, și astfel țara Israel își definește tot mai mult identitatea și rolul în împlinirea profețiilor Scripturii. Era nevoie renașterea Israelului și recunoașterea identității lui de drept și de fapt.

Renașterea țării lui Iacov, fiul lui Isac, fiul lui Avraam, evreul, a fost profețită și renașterea Israelului ca națiune deschide ușa către alte profeții biblice de la sfârșitul zilelor care depind de existența ei pentru împlinirea lor. Isaac Newton (1642-1726), pe baza studiului său amplu asupra cărților lui Daniel și Apocalipsa, a declarat că Israelul trebuie să existe ca națiune înainte ca Isus să se întoarcă pe pământ și a prezis că se va întâmpla la un moment dat în viitor. A avut dreptate; împlinirea multor profeții din perioada sfârșitului scrise în Sfânta Scriptură necesită o renaștere a Israelului ca națiune. Premileniștii din prima jumătate a secolului al XX-lea au scris și ei despre acest lucru, și s-a întâmplat!

Profetul Isaia a întrebat cu vreo 750 de ani Înainte de Christos (BC): „Cine a auzit vreodată așa ceva? Cine a văzut vreodată așa ceva? Se poate naște oare o țară într-o zi?” (Isaia 66: 8). Răspunsul este un uimitor „Da!” La 14 mai 1948, Dumnezeu a împlinit această profeție care suna imposibil: Israelul a devenit o națiune într-o zi. Nu se poate exagera semnificația sa și nici nu poate respinge acest miracol uimitor ca o simplă coincidență. Renașterea supranaturală a Israelului ca națiune nu numai că a împlinit profeții, ci și pune bazele îndeplinirii multor alte profeții din timpul sfârșitului. Biserica nu a luat locul Israelului în profețiile Scripturii ci atât Israelul cât și Biserica își au locul lor specific în profeții.

Revenind la Israel, Scriptura menționează că atunci când Domnul Isus se va întoarce pe pământ la cea de-a doua Sa Venire, este profețit un moment de pocăință răspândită în rândul poporului evreu: voi turna peste casa lui David și peste locuitorii Ierusalimului un duh de îndurare și de rugăciune, și își vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns. Îl vor plânge cum plânge cineva pe singurul lui fiu, și-L vor plânge amarnic cum plânge cineva pe un întâi născut. (Zaharia 12:10). La fel profetul Ezechiel leagă adunarea israeliților de țara lor cu timpul în care își varsă Duhul asupra lor: „vă voi scoate dintre neamuri, vă voi strânge din toate țările și vă voi aduce iarăși în țara voastră. Vă voi stropi cu apă curată, și veți fi curățați; vă voi curăța de toate spurcăciunile voastre și de toți idolii voștri.” (Ezechiel 36: 24-25).

Reunirea poporului evreu înapoi în țara lor, așa cum vedem astăzi, preceda reînvierea credinței lor care se întâmplă la întoarcerea Domnului Isus, ceea ce va duce la împlinirea completă a profețiilor Ezechiel 36 și Zaharia 12. Totuși, acesta este doar începutul a ceea ce face ca zilele noastre să fie unice din punct de vedere profetic și semnificativ diferite de orice altă perioadă din existența Bisericii.

    Abraham Accords

Câteodată mi-este greu să traduc expresii consacrate ca și acesta. L-aș putea numi Acorduri Avramice, dar nu sună prea bine și le-am lăsat cu termenul din limba engleză. Citind Sfânta Scriptură aflăm că Avram a avut doi fii: Ismael și Isac. Studiind promisiunile Scripturii referitoare la Ismael și Isac, cei doi fii ai lui Avraam, evreul, se poate observa că ele seamănă foarte mult. După nașterea lui Isac, acesta este recunoscut ca și copil al făgăduinței, și este așezat înaintea lui Ismael, primul născut, fizic, al lui Avram. Respectând valoarea familiei, soț-soție, este adevărat că primul născut a lui Avram este Isac și nu Ismael. Ca asemănări între cei doi remarcăm: din Isaac se vor naște 12 patriarhi și din Ismael se vor naște 12 voievozi. Interesant este că, de fapt, din fiul lui Isac, Iacov, mai târziu Israel s-au născut 12 patriarhi; pe de altă parte 12 voivozi s-au născut direct din Ismael. Ca asemănare, în al doilea rând amândoi cei doi fii ai lui Avraam au pretins aceleași binecuvântări. Semnul legământului cu Avraam, tăierea împrejur a fost și pentru Isaac și pentru Ismael. Din Isaac s-a născut poporul Israel și din Ismael popoarele islamice. Am scris multe și se scriu multe de relațiile nesănătoase între generațiile celor doi.

Anul 2020 a fost un an de cotitură între Israel și țări islamice. Sub administrația Trump, Emiratele Arabe Unite și Bahrain au stabilit legături depline cu Israelul, iar Sudanul și Marocul au lansat procesul de pace.

Normalizarea relațiilor cu Israel din partea multor națiuni arabe în temeiul relațiilor din Abraham Accords înseamnă, de asemenea, că trăim în ultimele zile. Acest lucru indică împlinirea a cel puțin câteva profeții biblice din timpul sfârșitului.

Primul este Daniel 9:27; „va face un legământ trainic cu mulți timp de o săptămână, dar la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa și darul de mâncare, și pe aripa urâciunilor idolești va veni unul care pustiește, până va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotărât.”    

Daniel, referindu-se la viitorul legământ pe care antihristul îl va încheia cu Israel, implică faptul că „multe” entități sau națiuni vor fi implicate în acest acord. Escatologi ai zilelor noastre cred că antihristul va copia modelul implicării multor națiuni în procesul de pace cu Israel, pe care președintele Trump l-a expus în „Deal of the Century”, din care au venit tratatele Abraham Accords.

După cum subliniază astăzi mulți comentatori, sensul din Daniel 9:27 este că acest „om al nelegiuirii” va lua un plan de pace existent și îl va face mult mai bun și mai puternic. Ar putea exista deja modelul pe care îl folosește? Ca urmare, anticristul va include „mulți” în viitorul său legământ cu Israel.

În urmă cu zece ani, nimeni nu și-ar fi putut imagina că aceste națiuni din Golf vor semna acorduri de pace cu Israelul.

În al doilea rând, dacă există o frază care caracterizează conținutul tratatelor Abraham Accords este „pace și liniște” sau „pace și securitate”. Este ceea ce auzim la fiecare veste în media despre Abraham Accords.

Mijlocirea unui tratat de pace între Israel și arabi (în speță palestineini) a fost obiectivul președinților SUA de cel puțin cincizeci de ani. Acum, s-a creat, un cadru propice ca să se lucreze la îmbunătățirea acordului cu Israelul și să stabilească o falsă pace în Orientul Mijlociu, care va începe într-o bună zi să bată ceasul pentru Necazul Unic din Istoria Lumii.

Dorința de neatins pentru „pace și liniște” există de mult timp, dar acum o vedem folosită de mai multe ori în ceea ce privește acordurile de pace care implică Israelul. Aceasta este mult mai mult decât o coincidență; ne spune că „ziua Domnului” este atât de aproape. Apostolul Pavel a scris acest lucru despre începutul zilei profetice a Domnului: „Când vor zice: “Pace și liniște!”, atunci o prăpădenie neașteptată va veni peste ei, ca durerile nașterii peste femeia însărcinată; și nu va fi chip de scăpare. 4. Dar voi, fraților, nu sunteți în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoț.”. (1 Tesaloniceni 5: 3-4) (VA URMA)

Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheați! - v-o spun pentru că de fapt a spus-o Domnul Isus în Marcu 13:37.

 Mai multe detalii: https://www.romaniantimes.com/2022/semne/