În luna noiembrie 2014 aniversăm tipărirea ediției nr. 300 a publicației Romanian Times; Ziarul Romanian Tribune (Tribuna Românească) iese cu numărul 250; comemorăm 100 de ani de la moștenirea lăsată de regele Carol I; aniversăm 95 de ani de existență a României; sărbătorim ziua de Thanksgiving pentru a 75-a oară în a patra zi de joi din luna noiembrie; aniversăm 25 de ani de la Revoluție; 20 de ani de televiziune românească în Chicago (citiți detalii în pagina 14), și am putea continua.
PUBLICAȚIA ROMANIAN TIMES TIPĂREȘTE EDIȚIA NR. 300
Folosesc prilejul de a mulțumi Domnului Dumnezeu, colegilor de la redacție, colaboratorilor, oamenilor de afaceri, companiilor, tuturor contribuitorilor care au făcut posibilă apariția lună de lună a publicației Romanian Times, fiind răspândită sub forma tipărită în SUA, Canada și România, iar pe internet fiind răsfoită de până la 1100 cititori pe zi. Apreciem efortul colaboratorilor care putut transmite mesajul respectând cerințele unuia dintre fondatori, neuitatul Cristian Ioanide care a cerut ca fiecare colaborator să vină cu tot ce are mai bun în inima și în mintea sa la acest forum,
chiar dacă ideile sale sunt mult diferite de cele ale altora, pentru a da cititorului posibilitatea să-și aleagă din această multitudine de idei și soluții cea mai potrivită pentru sine. Revista noastră nu impune puncte de vedere, ci stimulează creativitatea liberă.
ROMANIAN TRIBUNE IESE CU NUMĂRUL 250
Nu este ușor să începi și să continui tipărirea unui ziar ca și Romanian Tribune, în condiții, în care totul se scumpește, și timp în care internetul dă posibilitatea înlocuirii publicațiilor media tipărite cu cele virtuale.
Apreciem diversitatea materialelor scrise direct și a materialelor preluate în folosul cititorilor de limbă română. Dedicați comunității românești din America și nu numai. Felicitări domnului Steve Bonică și colectivului redacțional pentru efortul scoaterii a 250 de ziare. Mult success în continuare.
REGELE CAROL I ȘI PREȘEDINTELE IOHANNIS
În perioada campaniei electorale, din anul 2014, pentru alegerea președintelui României, încă de la lansare, domnul Iohannis a fost comparat cu Regele Carol I, nu numai prin proveniența etnică dar și ca potențial de a schimba România.
În lunile septembrie și octombrie, în țară au avut loc evenimente în comemorarea a 100 de ani de la trecerea în veșnicie a celui care a fost regele Carol I al României (1839-1914). Ministerul Apărării Naționale a publicat un citat din testamentul regelui, care poate fi de folos și pentru președintele ales: Regele Carol I al României: “Zi şi noapte, m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acum o poziţie vrednică între statele europene, m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să îndeplinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului. Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am păşit fără frică şi fără şovăire înainte, pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul simţ al credinciosului meu popor. …Succesorul meu la tron primeşte, ia dar o moştenire, de care el va fi mândru şi pe care o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind prin deviza: “Totul pentru ţară, nimic pentru mine”… Am trăit şi mor cu deviza care străluceşte în armele României: “Nihil sine Deo!”
Avem nădejdea că domnul Ioahnnis este pătruns de sentiment și dorințe asemănătoare regelui Carol I. De altfel, lectorul univ. dr. Orlando Balaş, profesor de limba germană la Universitatea din Oradea, a tradus numele întreg al lui Klaus Iohannis, preşedintele ales al României scriind: “Numele lui Klaus Werner Iohannis, cel ales de români să-i scape de impostura malefică personificată în Victor Ponta, provine din greacă de la Johannes (Ιωάννης) şi care, în original (în ebraică), înseamnă "Yahweh (God) is gracious" (Dumnezeu este plin de har). Klaus este o prescurtare a numelui Νικολαος (Nikolaos) şi înseamnă "victoria poporului" - provine din greacă νικη (nike) "VICTORIE" si λαος (laos) "popor/oameni". Werner - este un nume nemţesc care se traduce prin : "războinic-protector".
Ca sintagmă, numele s-ar traduce astfel: "Victoria poporului apărată prin harul lui Dumnezeu” .
Al 95-lea an de existență a României
Anul trecut pe vremea asta Agerpres a publicat documentarul Unirii din care prezentăm, spicuiri acum, la încheierea Celui de-al 95-lea an de existență a României, și intrarea într-o perioadă istorică:
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, convocată pentru data de 1 decembrie 1918, a fost considerată de contemporani decisivă pentru 'unitatea națională a tuturor românilor'. Toate apelurile au subliniat importanța istorică a actului ce urma să se decidă la Alba Iulia: 'Veniți cu miile, cu zecile de mii — se scria în apelul Consiliului național din Blaj. E ziua când se va hotărî asupra sorții noastre pentru o veșnicie. Veniți și jurați că nedespărțiți vom fi și uniți rămânem de aici înainte cu frații noștri de pe cuprinsul pământului românesc, sub una și nedespărțită cârmuire'.
În finalul discursului său Vasile Goldiș a dat citire textului Rezoluției Marii Adunări Naționale:
'I. Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acestor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.
II. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, Adunarea Națională proclamă următoarele:
1. Deplina libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptățire și deplină libertate confesională pentru toate confesiunile din stat.
3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambe sexe, în vârstă de 21 ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
4. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.
5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât o să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.
6. Muncitorimii industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.
IV. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.
V. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina scăpați din jugul Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara-mamă România.
VI. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro—germană, iugoslavă, polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acestor națiuni.
VII. Adunarea Națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea și unitatea națiunii române.
VIII. Adunarea Națională dă expresiune mulțumitei și admirațiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunii române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român, care va avea toată îndreptățirea să reprezinte națiunea română oricând și pretutindeni față de toate națiunile lumii și să ia toate dispozițiunile pe care le va afla necesare în interesul națiunii'.
Votată, într-o atmosferă de un entuziasm de nedescris în cuvinte, Rezoluția a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare.
Pentru ca mulțimea să poată fi informată simultan de hotărârea luată s-au înălțat, ca și la 1848, în cele patru puncte cardinale ale platoului lui Horea, patru tribune. De aici au vorbit mulțimii liderii mișcării naționale.
'În ziua aceasta poporul român din tot cuprinsul plaiurilor de dincoace de Carpați și-a rostit voința nestrămutată de a se uni cu frații lui de un sânge din România. Prin această rostire înțeleaptă unitatea neamului nostru e desăvârșită. Dacia lui Traian și România unită pe timp scurt de Mihai Viteazul și-a luat ființă pentru toate timpurile cât va trăi neamul românesc pe pământ', scria ziarul 'Libertatea'. AGERPRES
Al 75-lea an când sărbătorim Thanksgiving în A PATRA zi de joi din Noiembrie
Președintele Franklin D. Roosevelt, în anul 1939 a decretat ca ziua de Thanksgiving să fie sărbătorită în a patra zi de joi din luna noiembrie a fiecărui an. și să fie o zi de sărbătoare plătită. Înainte de 1939 ziua de Thanksgiving era în zile diferite între 21 septembrie și sfârșitul lui noiembrie.
Președintele George W. Bush în urmă cu 10 ani a declarat:
Thanksgiving Day is a time to remember our many blessings and to celebrate the opportunities that freedom affords. Explorers and settlers arriving in this land often gave thanks for the extraordinary plenty they found. And today, we remain grateful to live in a country of liberty and abundance. We give thanks for the love of family and friends, and we ask God to continue to watch over America.
At Thanksgiving, we pray and express thanks for the men and women who work to keep America safe and secure. Members of our Armed Forces, State and local law enforcement, and first responders embody our Nation's highest ideals of courage and devotion to duty. Our country is grateful for their service and for the support and sacrifice of their families. We ask God's special blessings on those who have lost loved ones in the line of duty.
We also remember those affected by the destruction of natural disasters. Their tremendous determination to recover their lives exemplifies the American spirit, and we are grateful for those across our Nation who answered the cries of their neighbors in need and provided them with food, shelter, and a helping hand. We ask for continued strength and perseverance as we work to rebuild these communities and return hope to our citizens.
We give thanks to live in a country where freedom reigns, justice prevails, and hope prospers. We recognize that America is a better place when we answer the universal call to love a neighbor and help those in need. May God bless and guide the United States of America as we move forward... I encourage all Americans to gather together in their homes and places of worship with family, friends, and loved ones to reinforce the ties that bind us and give thanks for the freedoms and many blessings we enjoy.
25 ani de la revoluție
Vă prezint spicuiri din preambulul programului prezidențial al domnului Iohannis:
Preambul – România la 25 de ani de la Revoluție
„România se află la răscruce.
Alegerile prezidențiale din 2014 au loc la un sfert de secol după căderea comunismului în România. Acest lucru ne obligă nu doar la o analiză asupra celor 25 de ani scurși de la Revoluție, ci și la un demers care înseamnă desprinderea de trecut și reacțiile la el. Tot ceea ce s-a petrecut în această perioadă este deja istorie, o istorie din care avem datoria de a învăța, de a extrage concluziile necesare, dar care nu trebuie să ne restricționeze viitorul. În 2014, avem oportunitatea de a privi înainte și, îmbogățiți de experiența trecutului, de a răspunde la întrebările: “Ce vrem să construim pentru viitor?”, „Cum vrem să arate România următorilor 10 ani?”, „Cum vrem să funcționeze instituția prezidențială?” și, mai ales, „Cum putem răspunde mai bine nevoilor cetățeanului?”.
În decursul celor 25 ani, România și noi, toți românii, am reușit câteva evoluții majore, pe care suntem datori să le recunoaștem. Se poate discuta cu argumente și contraargumente despre performanța diferitelor guvernări, despre modul în care au funcționat sau nu instituțiile statului, despre maniera în care a fost exercitată funcția de președinte, despre evenimente controversate, despre promisiuni respectate și, mai ales, neîmplinite, despre așteptări și dezamăgiri la nivelul societății. Dincolo de toate acestea, însă, România anului 2014 este, în raport cu momentul zero al noii republici (imediat după Revoluția din 1989), o Românie profund transformată. De-a lungul celor 25 de ani, țara noastră a trecut prin dificila perioadă a tranziției și a devenit o democrație recunoscută, care – prin eforturi susținute – are toate șansele de a deveni o democrație consolidată, cu instituții și comportamente democratice evidente. Pluripartidismul, alternanța la putere și libertatea de exprimare sunt doar cele mai elocvente exemple de realități ce reflectă o societate democratică…
Bilanțul celor 25 de ani … este preponderent nemulțumitor atunci când ne raportăm la strategii sectoriale și politici publice cu impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor. Este dezamăgitor în raport cu așteptările cetățenilor și cu potențialul real de dezvoltare al țării…
Două momente majore, cu adevărat istorice, vor marca perioada următorilor cinci ani. România împlinește 100 de ani de la desăvârșirea statalității sale prin actul Marii Uniri de la 1918, iar în 2019, România este chemată pentru prima dată să asigure Președinția Consiliului UE. Acestea fac din mandatul viitorului președinte unul cu totul special și, mai ales, încărcat de o dublă responsabilitate.
Prima este legată de obligația de a reuși să pună capăt „războiului româno-român”, de a redescoperi curajul de a fi noi înșine, sensul unității în diversitate și de a reda speranța românilor. Scoaterea competiției politice din sfera conflictului personal, renunțarea la bătăliile fără miză națională și unificarea energiilor politice, economice și sociale pe un drum al progresului comun sunt obiective pe care mă angajez să le urmăresc cu răbdare și perseverență.
A doua responsabilitate privește necesitatea unei Românii competente și competitive. Momentul preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene trebuie să ne găsească cu toate temele europene făcute: o țară care știe să beneficieze la maximum de toate drepturile care i se cuvin ca membru deplin al UE (a șaptea țară ca pondere economică și geopolitică); o țară capabilă să își respecte toate angajamentele; o țară care se bate inteligent pentru resursele europene care i se cuvin; o țară care are idei și știe să le promoveze cu succes, despre cum putem să creștem împreună unitatea, forța și competitivitatea Europei în plan global.”