"Cercetați toate lucrurile, si păstrați ce este bun!"

Apostolul Pavel

Motto:
Pentru a înțelege și a guverna realitatea vieții esențial este de a înțelege natura lucrurilor, fenomenelor și a ființelor dar mai ales Geneza lor. Din acest punct începe onestologia. (04 Aug, 2024)

Introducere – Secțiunea 02

După cum spuneam în Secțiunea 01 (anterioară) întotdeauna verific informația dată de GPT pe cât îmi este posibil. Și iată de ce:
GPT are acces la toată informația de pe internet instalată în sistemul lui până la o anumită dată.
De exemplu ChatGPT 3.5 a fost înnoit cu informația de pe internet pe martie 2023. Dacă eu acum în 2024, când scriu acest rânduri, pun o întrebare referitoare la un fapt petrecut după martie 2023 GPT nu va putea să îmi răspundă corect.

Verific informația dată de ChatGPT fiindcă acesta este un sistem analitic de a alege informația. Dacă, de exemplu, o informație incorectă apare în mai multe site-uri atunci GPT o consideră corectă și o transmite ca atare. Astfel o minciună poate apare ca un adevăr! GPT nu are cum să-și dea seama că este o minciună. Cu alte cuvinte GPT nu are logică de tip uman ci este doar o logică analitică în funcție de informația pe care o deține. Este adevărat că sunt mai multe criterii de analiză pe care le folosește. Una dintre modalități este de a verifica publicațiile academice, care de obicei sunt Peer-Review (adică sunt verificate și aprobate de colegi în academia). Cu toate acestea chiar dacă informația din publicațiile academice este corectă, dacă pe un site guvernamental se consideră acea informație incorectă este foarte posibil ca GPT să considere informația guvernamentală ca variantă adevărată, dacă este programat să promoveze considerațiile guvernamentale ca fiind întotdeauna adevărate. Deci, un adevăr academic (studiat și acceptat de mai mulți academicieni) poate fi prezentat ca o minciună dacă varianta de ChatGPT este programată să considere o sursă superioară oricărui adevăr (poate fi guvernamentală, sau de tip NASA, sau de tip SpaceX, sau de tip FBI, CIA, etc.).

Faptul că GPT verifică informația încadrând-o logic (bineînțeles o logică mecanică) în contextul general și verifică în același timp dacă este consistentă și cu alte date și informații cunoscute, referitoare la aceeași informație, rezultatul dat de GPT poate fi o informație inexată dacă acea inexactitate (minciună) este publicată de mai multe ori decât informația exactă (adevărul).

Chiar dacă lucrez cu GPT și voi prezenta unele dialoguri o să vedeți că își dă seama că a făcut o greșeală și, mai ales GPT 3.5, își cere scuze promițând că se va perfecționa. Cu alte cuvinte discuțiile mele cu GPT, și corecțiile pe care le fac, îl ajută să-și creeze o analiză mai bună; cât de mai bună ajunge să o aibă nu am absolut nicio idee! Cu toate astea, îmi place să lucrez cu GPT fiindcă în felul acesta mă verific pe mine verificându-l pe el. Plus, GPT nu este o ființă cu sentimente ca să pot să-i cer socoteală. GPT este un instrument care trebuie folosit ca atare! Așa cum folosești un ciocan doar ca să lovești cu el (e.g., să bați cuie în lemn) și nu ca să tai o felie de pâine, tot așa folosești și GPT-ul pentru informație. Să nu uităm că Inteligența Artificială nu are emoții, ci doar criterii de analiză, care pot fi schimbate în orice moment. GPT este ca și acel copil de 2 ani care îți va spune senin și cu încredere că nu a mâncat ciocolată deși fața lui e plină de urme de ciocolată. Nu te poți supăra pe GPT! … ci doar pe programatorii care l-au programat astfel (pe care e foarte greu să-i cunoaștem).

Oricum, pot spune că am un asistent erudit ... și chiar nu cred că greșesc dacă aș spune foarte erudit. Am vrut să spun deștept, dar el, GPT, mi-a spus că deștept:
… se referă la o persoană care manifestă inteligență, perspicacitate sau capacitate de a înțelege rapid și de a rezolva probleme. Este adesea asociat cu un nivel înalt de înțelegere, cunoaștere și abilități cognitive. Un individ deștept este adesea capabil să învețe rapid, să rezolve probleme complexe și să ia decizii înțelepte (ChatGPT 3.5, Febr. 2024).

L-am întrebat cum putem numi pe omul care știe multe:
Un termen potrivit pentru a descrie pe cineva care știe foarte multe informații este “erudit” sau “cult”. Acești termeni sugerează că acea persoană a acumulat o cantitate semnificativă de cunoștințe și este bine informată într-un domeniu sau mai multe domenii. De asemenea, termenul “savanță” poate fi utilizat pentru a evidenția nivelul înalt de cunoștințe și experiență al unei persoane într-un anumit domeniu (ChatGPT 3.5, Febr. 2024)
Cu toată educația mea în România și în Nord America (Canada și USA), plus studii independente de-a lungul anilor, am fost obișnuit să folosesc cuvântul deștept – ca mai toată lumea de altfel - deși știu ce înseamnă erudit și cult. Această greșeală poate crea o confuzie pentru cei care folosesc în mod propriu acești termeni.

Este o oportunitate faptul că pot folosi pe GPT ca asistent. Astfel vom reuși să înțelegem mai bine cum este conceput și funcționează această Inteligență Artificială în prezentul scrierii acestui tratat. În același timp mă ridic, împreună cu voi, la linia comună de înțelegere și prelucrare a informației pe care vreau să v-o prezint. Nu pot pretinde că sunt foarte erudit și/sau foarte deștept, dar am multe de spus (de aceea am așteptat până la aproape 64 de ani să scriu). Și ca să fim clari: acest tratat analizând confuzia ca fenomen (tratat de onestologie) este scris bazat pe patru factori principali:1) erudiția mea; 2) sistemul meu de gândire, analiză și concluzionare a informației; 3) referințele folosite (selectate la fiecare capitol; consider Introducerea ca și un capitol); 4) dialogul cu asistentul meu GPT (ce înseamnă techonologia!; te poate ridica, sau doborî – depinde cum o folosești).

Se poate spune că am noroc - spre deosebire de alți gânditori anteriori - că pot avea pe gratis un atât de erudit (cunoscător) asistent; mai ales că nu vrea nici mâncare, nici salariu. O fi el erudit – nu neg! – dar o să vedem că erudiția GPT are o linie destul de curbată, ocolind niște istorii care nu trebuiesc cu totul – sau deloc! – cunoscute.

Definiție 1.01 – Onestologie

Onestologie (english: honestology) este un cuvânt format din onest (etimologie: din Old French oneste, honeste “virtuous, honorable; decent, respectable”; din Latin honestus “honorable, respected, regarded with honor,”)  și din cuvântul ologie (www.etymonline.com: element de formare a cuvintelor care indică „o ramură a cunoașterii, știință”).
Cuvântul onest, având trimitere la a avea virtute, onorabilitate și decență - în același timp având și sensul de respectabil - consider că poate reprezenta foarte bine Adevărul. Învățăm cu toții din fragedă pruncie că Adevărul este onorabil, este decent,  este respectabil și într-un singur cuvânt - folosind cultura greacă antică - este virtuos. Virtutea este la baza conceptului de etică, iar mai târziu de moralitate. Deci putem spune că a avea virtute înseamnă a fi onest, pentru că fiind onest ești respectat, ceea ce înseamnă a primi onoare. Înclin să cred că fiecare din noi dorim să fim onorați de cei din jurul nostru! Și de ce nu!?

În secțiunea următoare, voi continua cu prezentarea conceptului de Onestologie, după care vom continua cu introducerea diferenței dintre etică și moralitate, diferență pierdută de-a lungul timpului.


Milan M’Enesti