ROMANIANTIMES
MESAJE BIBLICE
18
de Preot Aurel Sas, Las Vegas
ROMÂNIAESTE LAFELȚARAUNDE „CURGE LAPTE ȘI
MIERE”!, ȘI CE DURERE PENTRU POPOR CĂ PLEACĂ MULȚI!
„Dar să dăm mulţumire
lui Dumnezeu
, Care ne-a dat biruinţa prin Domnul nostru Iisus
Hristos!”
(1 Cor. 15, 57)
Pentru toate se cuvine să aducemmulțumire, în lumina în revelației Scripturii demai sus, lui
Dumnezeu în numele Fiului Să, Domnul și Mântuitorul lumii (Ioan 4, 42) și al nostru al
tuturor, Marele, Dumnezeul și Mântuitor Hristos Iisus.
Care S-a dat pe Sine pentru noi, ca să ne izbăvească de toată fărădelegea şi să-Şi curăţească
Lui popor ales, râvnitor de fapte bune” (Tit 2, 13-14)
Astfel, și la această zi deAniversare a 100 deAni, de la România Mare, Unirea Basarabiei
cu România, în 27 Martie 1918, se cuvine să
aducem mulțumire
lui Dumnezeu, Care a dat
biruința înaintașilor noștri la acea vreme istorică în numele Fiului Său, Mântuitorul nostru și
al României Mari, Iisus Hristos.
La zile și aniversări mari se cuvin Cuvinte mari ca să aducă mulțumire Providenței Divine,
Marelui nostru Dumnezeu în Treime, Care a purtat grijă și ne-a ajutat să ajungem la acel
eveniment istoricdeAniversareMare.Alături deCuvintelemari demulțumire luiDumnezeu
se cuvin și Cuvinte mari să aducă
lumină
asupra evenimentului pentru luminarea publicului
spre a vedea Providența divină, să-i îndemne la
unirea
cu Dumnezeu și cu poporul pentru
noi aniversări. Astfel am crezut potrivit următorul Cuvânt la Aniversarea a 100 de ani de
la România Mare, care să facă
lumină
poporului român și altor națiuni din Țară, asupra a
ceea ce este România de la Dumnezeu ca dar și să numai plece din Țara lor, România, de la
Nistru și până la Tisa și să se întoarcă înapoi cât mai pot. PărinteleArsenie Boca a zis fraților
români, „că va veni o vreme când veți vrea să vă întoarceți înapoi și nu o să puteți”. Și a mai
zis PărinteleArsenie că „cine areminte să ia aminte”, iarMântuitorul a zis:
„Cine are urechi
de auzit să audă”
(Matei 11, 15).
Nu este loc aici să dau date istorice de la realizarea României Mari 1918, pentru că scopul
acestei teme este arătarea, cu adevărat că, România este Țara în care „curge lapte și miere”
pentru popor și că în Duminica din 25 Martie 2018, după Sfânta Liturghie, de la Biserica
OrtodoxăRomână „Sfântul Simeon”, dinWestland, ariaDetroit,MI, care se încheie la 11:45
am, începe SărbătoareaAniversării a 100 deAni de la Unirea Basarabiei cu România în 27
Martie 1918, după primul Război Mondial. Aspecte din istoria realizării României Mari,
acum100 de ani, o să prezentămDuminică laAniversare. Doamne, Dumnezeul nostru, adu
vremuri de istorie favorabile din nou, realizări Unirii României Mari, de la Nistru și până
la Tisa, visul și rugăciunea poporului tău românesc și binecuvintează toate popoarele lumii
spre pacea și mântuirea cea întru Hristos Domnul.
România este la fel Țara unde „curge laptele și miere”!, și ce durere pentru popor că
pleacă!
„Şi te voi duce în ţara unde curge lapte şi miere. Dar Eu nu voi merge în mijlocul vostru,
ca să nu vă pierd pe cale, pentru că sunteţi popor îndărătnic!”
(Ieșire 33, 3). Așa i-a zis
Dumnezeu lui Moise că îl va duce cu poporul Israel în țara Canaan, în care curge lapte
și miere, după cum a zis părinților lui: Avraam, Isaac și Iacov, pentru care le va trimite
Dumnezeu îngerul Lui (Ieșire 33, 1-3). Și așa cum conoaștem atât din istoria biblică cât și
din istoria popoarelor, Dumnezeu l-a eliberat pe poporul Său Israel din robia Egiptului și l-a
dus sub conducerea lui Moise și Iosua Navi în Țara Canaan, precum le-a făgăduit.
Această împlinire a făcut-o Dumnezeu pentru Israel deși nu a ascultat de Dumnezeu în
călătorie și așa a rătăcit patruzeci de ani în pustie și au intrat numai copiii lor. Iar când zice
de țara în care „…
curge lapte şi miere…”,
se referă la pământul bun și condițiile favorabile
pe care le oferă Dumnezeu în locul acela și clima în care trăind un popor și muncind curge
bogăția de toate produsele ca lapetele și mierea ce curg, ce sunt bogățiile cele mai dulci. Și
într-adevăr când am vizitat țara Sfântă Israel, cum i se zice, am aflat cum poporul ia de două
ori roade din pământul bun pe care îl cultivă, tocmai datorită condițiilor favorabile. Israel era
un popor harnic de păstori, iar de la oi și alte animale le curgea laptele și de la albine mierea
pentru că găsea polenul necesar.
Tot așa putem spune și de așezarea de la Dumnezeu a poporului român în jurul Carpaților
că, România este Țara în care „curge lapte și miere”, exprimând prin aceasta toate condițiile
favorabile de climă, anotimpuri, bogăția pământului, unde poporul roman creștin și harnic
lucrând pământul au luat din el bogății de tot felul, inclusiv laptele care a curs de la oi, capre
și vite și mierea de la albine din abundență datorită climei din spațiul Carpato-Dunărean.
Iar plecarea poporului român acum din Țara Sfântă din Carpați, România, semănată cu
Biserici și Mănăstiri, de la Nistru și până la Tisa, unde - curge lapte și miere - pentru popor,
este o faptă tristă, dureroasă care naște întrebări pentru popoarele lumii și așa ar trebui să
nască întrebări și cu atât mai mult pentru conducătorii și poporul român: De ce se întâmplă
asta? Iar dacă întrebăm poporul român și pe celelalte națiuni care locuiesc în România, toți
răspund că, datorită conducătorilor care nu respectă legile adevărului nici pe cele scrise nici
pe cele nescrise și astfel poporul nu poate să-și lucreze pământul să-și ia din el pâinea cea de
toate zile, pe care o cere de laDumnezeu înRugăciuneaTatăl nostru. Și ce estemai trist, este
adevărul căci
conducătorii sunt români
și pleacă astfel din cauza propriilor conducători de
neam care însemană că nu respectă legile adevărului și dreptății pentru toți.
Când au plecat români din Aredal în timpul Imperiului Austro-Ungar, s-a înțeles
că au pleact din cauza robiei străine. În timpul comunismului au plecat din cauza
dictaturii, persecuției și lipsei de libertate, tot din cauza conducătorilor români în
ultima vreme. Dar de la Revoluție să plece din cuza conducătorilor români este
strigător la cer! Poporul Israel a plecat din Egipt datorită robiei în care trăiau de la
conducătorii străini de neamul lor, a lui Faron, dar poporul român însemană că pleacă
din cauza
robiei
propriilor conducători de neam românesc! Iar noi nu realizăm vorba
strămoșească: „Fie pâinea cât de rea, tot mai bune e în Țara mea”.
Dar o cauză primordială pentru care pleacă românii dinRomânia, în lumina revelațiilor
biblice, sunt necredința și păcatul cu consecinețele lor, în revelarea Scripturii:
„Pentru
că plata păcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viaţa veşnică, în Hristos
Iisus, Domnul nostru”
(Rom. 6, 23). Dacă ne gândim numai la cele optseprezece
milioane de avorturi!, care s-au făcut de la Revoluție și până în 2008, după statisticile
de la internet, care toate au fost crime împotriva Poruncii lui Dumnezeu:
„Să nu
ucizi!” (
Ieșire 20, 13), vedem cauza. Imigrarea unui popor înseamnă asimilarea în
poporul unde se duce. Dar totuși se păstrează gena. Dar eu cred că va veni o vreme
în care poporul român va realiza cuvintele strămoșilor: „Fie pânea cât de rea, tot mai
bine e în Țara mea”, și se va întoarce acasă, în România, Țara în care
curge lapte și
miere,
a strămoșilor daci, din care provine mai mult poporul român decât din romani
puțini care i-au cucrit pe daci, abia în al 2-lea război 105-106.
Dar odată cu aceasta se vor întoarce românii și la credința creștină ortodoxă în
Dumnezeu, pentru care Dumnezeu îi va aduce înapoi în Țara lor, România, din care
„curge lapte și miere”. Nu romanii i-au asimilat pe daci, ci dacii i-au asimilat pe
romani, prin căsătoriile dacilor cu romani, care au venit ca armată să salveze căderea
Imperiului Roman prin aurul din Carpați. Dacă până la Revoluție plecarea multora
din România era motivată din cazua dictaturii comuniste, după Revoluție poporul
trebuia să rămână în Țară.
România este într-adevăr Țara în care „curge lapte și miere”, pentru că România este
Țara laptelui, este Țara cu miere, este Țara cu pânea bărăganului, este Țara aurului din
Carpați, este Țata petrolului din Carpați, este Țara strugurilor, astfel este Țara vinului,
este Țara fructelor, este Țara râurilor, este țara stațiunilor vindecătoare etc. Nu în toate
țările din lume se găsesc mulțimea acestor bogății ca
daruri
de la Dumnezeu și de la
care numesc România Țara în care „curge lapte și miere”. Plâng Sfinții români și toți
strămoșii, bunicii și părinții din morminte și sufletele din cer, când îi văd pe urmașii
lor că pleacă din România, deși ei și-au dat viața pentru Țara Românească.
Dar ceva putem observa la poporul român din Basarabia Moldovei lui Ștefan cel Mare
și Sfânt, că deși au fost sub Imperiul Rus Țarist 106 ani, iar în a 2-a cucerire, după al
2-lea Război Mondial, i-au dus în Siberia, nu i-au putut asimila pentru că Dumnezeu a
vrut să-i păstreze pentru credința lor creștină în Biserica Ortodoxă, precum i-a păstrat
pe evrei în toată lumea pentru credința lor în adevăratul Dumnezeu al părinților lor.
O
remarcă pozitivă
la plecarea fraților români din Țară este că ei, duc și propovăduiesc
Evanghelia lui Hristos și astfel țin credința creștină a Bisericii Ortodoxe în Europa
și în lume aprinsă, căci unde ajung cu preoții lor înființează o Biserică, chiar că sunt
puțini și așa țin Candela credinței creștine Ortodoxe și a neamului Aprinsă, care
le
luminează
calea spre mântuire și spre întoarcerea lor acasă, iar dacă nu a lor a
urmașilor în România unde „curge lapte și miere” pentru popor. Doamne, Dumnezeul
nostru în PreasfântăTreime, adu din nou vremuri istorice favorabile împlinirii dreptății
poporului român, României Mari de la Nistru și până la Tisa. Amin.
Aniversarea a 100 de ani! de la unirea Basarabiei cu România, Patria Mamă
27 Martie
1918 - 2018