Romanian Times | Iunie 2020

ROMANIANTIMES Cultură 9 Note, stări, zile de Andrei PLEȘU ● Există peste tot în lume (chiar și la „case mari”) politicieni mediocri, „specialiști” în manevre de partid mai mult decît în administrație, fuduli fără merite deosebite, netalentați, neinspirați, plicticoși. Și la noi la fel. Dar, ca de obicei, avem material și pentru rubrica – tradițională – „ca la noi la nimenea”. Am vorbit și altă dată, melancolic, furios și perplex, despre supraabundența de derbedei și de țoape care îneacă, inconturnabil, scena politică autohtonă. Exercițiul semianalfabet al limbii materne, incompetența crasă, proasta creștere mergînd pînă la mîrlănie agresivă, gîndirea de gașcă, idolatria interesului personal pe socoteala binelui comunitar constituie laolaltă un portret dizgrațios, greu de găsit, într-o formă atît de „radicală”, în țările civilizate. Ni se oferă zilnic ample colecții de prostie „funcțională”, vizităm tot mai indispuși bogate galerii de caricaturi reprezentînd simandicoase „persoane publice”, privim stupefiați spre o lume politică zdrențuită de inadecvare și grosolănie. Nu zic că nu există și excepții. Dar ele nu se pot detașa decît cu greu de fundalul bălțat al majorității. Un exemplu caracteristic ne-a fost oferit, zilele trecute, de un domn pe care uit mereu cum îl cheamă, deși are un nume banal: Bădulescu.Aieșit la bătaie pe stradă, ca să-l „saboteze” electoral peNicușorDan. Pentru un om normal, „strategia” Bădulescu s-a dovedit amuțitoare: îmbrînceli, vociferări de caftangiu, bădărănie, hîrjoană de mahala, pe scurt, discurs și gesticulație de țoapă fudulă. N-ai cum să nu te întrebi cine e, în fond, personajul. Care sînt marile lui isprăvi profesionale și politice? Cum e posibil ca un asemenea exemplar să fie viceprimarul Capitalei? Ce criterii a avut în minte dna Firea cînd și-a ales (sau a acceptat) un asemenea „colaborator”? Cum să respecți un administrator metropolitan care se comportă ca un barosan interlop? Aoleu! Te pomenești că „stilul” individului place electoratului…Dacă ar fi așa, nu mai e nimic de făcut și de sperat. Nu ne rămîne decît să ne „distrăm”, ca la circ, de tumbele obosite ale unui lătrător expirat… ● O mulțime de politicieni de-ai noștri schimonosesc – patriotic, desigur – limba română. Ori n-au învățat-o ca lumea niciodată, ori au uitat ce-au învățat, ori nu pierd vremea cu fandoseli „elitiste”. Dar, pe lîngă ignoranți tragi-comici (pe care unii alegători și ziarele îi tratează, aproape empatic, cu hohote de rîs), există și utilizatori „fini” ai idiomului național, grijulii să evite cacofonii rușinoase (de frică să nu scape vreun „ca caracter”, suflă, de pildă, și-n iaurt spunînd „ca și ministru”), posibile asocieri obscene („plovăr”, ca să nu se audă „pulover”, sau, cumaud frecvent în tot soiul de reclame farmaceutice, „capsulă”, pronunțat cu accentul pe prima silabă, ca să nu fie ispitiți pornografii de duzină cînd aud „capsulă”). De curînd, s-a făcut mare tapaj în jurul unei fotografii în care prim-ministrul, alături de cîțiva colegi de guvern, își sărbătorește ziua de naștere fumînd și fără mască de protecție. Orice „accident” e bun pentru a fi speculat în bătălia politică, indiferent de relevanța și ponderea lui contextuală. Pe mine însă m-a deranjat altceva în „scena” cu pricina. Vreo doi dintre participanți, dorind să explice „normalitatea” episodului, au spus, candid, că „au servit” niște prăjituri, cafele și puțin vin. Am observat mai de mult că românul contemporan se sfiește să spună „am mîncat”(evulgar!)sau„ambăut”(evicios!). Nu! Nobil e să spui „am servit”. Numai că, în limba noastră, cei care „servesc” sînt fie chelnerii, fie gazdele unei petreceri domestice: chelnerul „servește” aperitive și supe, pe caremesenii le „mănîncă”, gazdele își „servesc” invitații cu băuturi și cafele, pe care ei lebeau, dacăvor.Dar acum, lucrurile s-au întors, democratic, pe dos: clientul „servește” (pe cine?), invitatul „servește” (adică își servește gazdele?). Cine zice „mănînc o plăcintă” e un mitocan! E musai să zică „servesc o plăcintă”, „servesc o țuică”, sînt, adică, „cel care oferă”, nu „cel care consumă”. În aceeași categorie de „delicatețuri” boierești, intră și „a lectura” în loc de „a citi”, „a viziona” în loc de „a vedea” și cîte și mai cîte… Una peste alta, fac un apel către „persoanele publice”: între două bastonade electorale, între două conspirații politice „secrete”, între două emisiuni de televiziune pentru sfîșierea adversarilor, să-și găsească puțin timp și pentru a potoli suferințele limbii române. Să „lectureze”, de pildă, articolele dnei profesoare Rodica Zafiu și să „vizioneze” emisiunile despre corectitudinea lexicală și gramaticală ale dlui Radu Paraschivescu. O să se simtă ca niște nou-născuți… 11.06.2020 /dilemaveche.ro Mesajul transmis de președintele României, dl Klaus Iohannis “Ladatade14 iunie2020,Româniacelebrează împreunăcu Statele Unite aleAmericii 140 de ani de relații diplomatice. Este un drum lung pe care cele două state l-au făcut împreună, dar și un proces de o extraordinară complexitate, care a cunoscut în ultimele decenii o dezvoltare constantă și consistentă, ajungând în prezent la un nivel de excelență fără precedent, susținut de un dialog politic dens și o cooperare foarte eficientă. Au contribuit la aceste evoluții atât împărtășirea valorilor democratice, cât și dedicația pentru consolidarea cooperării bilaterale a unor generații succesive de oameni politici, diplomați, artiști, reprezentanți a numeroase corpuri profesionale și sociale. Iar dialogul meu fructuos și substanțial din ultimii ani cu Președintele Donald Trump a adus rezultate benefice pentru relația dintre țările și popoarele noastre. Pentru România, Statele Unite ale Americii au dovedit, mai ales în ultimele două decenii, că sunt aliatul ferm de care avem nevoie în momente importante, însoțindu-ne astfel statornic pe calea aleasă de țara noastră pentru consolidarea securității și prosperității cetățenilor săi. La rândul său, România și-a conturat profilul de partener de încredere și aliat NATO activ, care își asumă angajamente puternice și contribuie la securitatea comună împreună cu Statele Unite, prin participarea consistentă la misiuni precum cea din Afganistan sau prin consolidarea apărării pe flancul estic al Alianței. Parcursul ascendent al relațiilor noastre bilaterale este pus în valoare de Parteneriatul nostru Strategic pentru secolul XXI, dimensiune esențială a politicii externe a României, care oferă perspective ample de cooperare într-o arie largă de domenii - politic, securitar, economic, cercetare, tehnologie, știință și educație, contacte inter-umane. Vitalitatea parteneriatului a fost reconfirmată în ultimul an inclusiv prin adăugarea de noi sfere de cooperare, în domenii de înaltă tehnologie, cu implicații de ordin economic, social și politic pentru următorul deceniu – așa cum o arată Declarația Comună pe care am adoptat-o împreună cu Președintele Statelor Unite pe 20 august 2019, în cadrul vizitei mele la CasaAlbă. RelațiaprivilegiatăîncadrulParteneriatuluiStrategicneoferă un reper solid în contextul unei lumi aflate într-o profundă și rapidă schimbare, o lume dominată de numeroase provocări de securitate, la care s-a adăugat, anul acesta, lupta pe care toate statele lumii au dus-o cu pandemia de COVID- 19. Încă o dată, într-un context atât de complex, România și SUA au știut să dea măsura solidității și solidarității în relația noastră bilaterală, acordându-și reciproc ajutor și demonstrând practic valoarea acțiunii comune în favoarea propriilor cetățeni. Este o mare satisfacție să constat că, la 140 de ani de la stabilirea lor, relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite aleAmericii sunt mai puternice ca oricând. În calitate de Președinte al României, sunt profund angajat, atât personal, cât și în numele țării mele, pentru aprofundarea și dezvoltarea, și pe mai departe, a Parteneriatului Strategic româno-american și a parteneriatului transatlantic!” Lista cu țările din care românii vor putea să revină fără a fi nevoiți să se izoleze Ministrul de interne Marcel Vela a anunțat sâmbătă, 13 iunie, țările din care românii vor putea să revină fără a fi nevoiți să se izoleze timp de două săptămâni. Din 15 iunie, se reiau zborurile către și dinspre aceste țări. Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a decis că românii care vor sosi din 17 state europene nu vor mai intra în carantină sau autoizolare, iar zborurile către și dinspre respectivele țări se vor relua, începând cu 15 iunie. Lista celor 17 state europene: Austria Bulgaria Cehia Cipru Croația Elveția Germania Grecia Islanda Letonia Liechtenstein Lituania Malta Norvegia Slovacia Slovenia Ungaria Conform hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, lista cu țările pentru care se aplică eliminarea măsurilor de carantină/izolare se va actualiza săptămânal de către INSP, în fiecare zi de luni până la ora 16:00. Situația epidemiologică din țările pentru care se aplică eliminarea măsurilor de carantină/izolare la locuință/locația declarată, se monitorizează de către INSP. În cazul unei evoluții nefavorabile pe o perioadă de 14 zile, INSP va propune CNSU eliminarea acestora din listă.