Romanian Times | August 2020

ROMANIANTIMES 7 Meditații est-etice Angela FURTUNĂ: Genii universale - lumini românești O fotografie de acum 100 de ani cu George Enescu și Dinu Lipatti Pentru cei ce l-au cunoscut, Lipatti lumina , spunea presa internațională a vremii. Despre George Enescu s-au scris cuvinte la fel de elogioase. Muzica lui ilumina , oriunde ajungea să fie auzită. Prezența lui era pur și simplu solară și cucerea admirația. Nadia Boulanger, la puțină vreme după moartea lui Dinu Lipatti (2 decembrie 1950), spunea: „ Ce dezastru, dispariția sa! Dar câtă lumină ne lasă ...” Cei doi români au fost luminoși, caoameni, iar ca artiști, pe cât de geniali, pe atât de modești. La mare distanță după plecarea lor, opera și înregistrările duc mai departe, sporind-o, excelența. O flacără ce nu se stinge. Ei au urcat filonul artei românești în universalitate. România este cunoscută mai mult și mai bine, prin ceea ce are mai profund și mai bun, grație artei iluștrilor muzicieni 1 . ...Fotografia din anul 1921 are două personaje: George Enescu, la 40 de ani, și Dinu Lipatti copil. Pe cât este de cunoscută, pe atât este de enigmatică. Căci puțini știu adevărul despre această fotografie în care apar copilul Dinu Lipatti, de numai patru ani, dar și George Enescu, ducând o coroniță spre creștetul copilului ce îl privea cu venerație. Amândoi țin în mână câte o vioară. Deși Dinu cântase numai la pian. Imaginea a fost imortalizată la botezul lui Dinu Lipatti. Dar Dinu avea deja 4 ani. De ce nu fusese botezat în primele zile de viață? De ce copiii Lipatti au fost botezați abia la vârsta de 4 ani? Este cunoscut faptul că George Enescu a fost nașul lui Dinu Lipatti. A fost rugat, în acest sens, de tatăl lui Dinu, Theodor Lipatti, el însuși un interpret talentat la vioară, dar de profesie diplomat. Theodor Lipatti îl adora pe George Enescu, iar 1 Cândva, și Alecsandri îi mărturisea lui Ghika dorința de a salva imaginea țării sale în lume, și omagia astfel răsăritul luminos al stelei românești numită Hariclea Darclée pe firmamentul excelenței muzicale universale. amândoi erau pasionați de viorile vechi. Fapt este că George Enescu a acceptat să-l boteze pe Dinu Lipatti. Dar de ce nu în anul 1917, când acesta se născuse, ci abia în 1921? Răspunsul îl aflăm numai în amintirile fratelui lui Dinu, anume Valentin Lipatti, și el diplomat: “ Pentru că printre ideile bizare ale tatei (Theodor Lipatti), se număra și aceea că un copil trebuie să fie botezat la o vârstă la care să poată fi cât de cât conștient de acest act de care să-și amintească mai târziu. Astfel, Dinu a fost botezat la 4 ani, în 1921, și eu la fel, în 1927 ” 2 . Valentin Lipatti era născut în 1923. O altă întrebare se naște privind vioara din mâna copilului. De ce, în fotografia de la botezul său, în fața lui George Enescu, Dinu Lipatti apare cu o vioară în mână, și nu așezat la pian, cum ar fi fost firesc? Cercetările conduc spre un răspuns edificator. Pentru botez, George Enescu a acceptat să facă o fotografie cu finul său Dinu. Fotografia, intrată de mult în arhiva de aur a muzicii românești, îl reprezintă pe Enescu punând pe fruntea lui Dinu o cunună de lauri. Copilul ține însă în mână o vioară, deoarece la studioul Foto Mandy (Franz Mandy 3 ) de pe Calea Victoriei nu exista un pian. De aici, legenda, care a circulat uneori, căDinuarficântatmai întâi la vioară, ceea ce este inexact, povestește Valentin Lipatti, fratele lui Dinu. 2 Valentin Lipatti, Strada Povernei 23 – Memorii, Ed. Tracus Arte, 2019 3 Fotografia a fost făcută, așadar, la Studioul (ate- lierul foto) lui Franz Mandy de pe Calea Victoriei. Cine a fost acesta? Vorbim de un celebru artist fotograf și unul din primii fotoreporteri din România, FRANZ MANDY (1848 – 1910). Alaturi de Carol Popp de Szathmari, Franz Duschek, Andreas D. Reisner, Gustav Waber etc. Franz Mandy intra in elita fotografilor de altădată, adevărați artiști dacă e să ținem cont de calitatea și frumusețea fotografiilor. F. Mandy a rămas celebru în istoria fotografiei românești prin portretele rea- lizate membrilor Casei Regale a României dar și prin fotografia armatei romane trecând victorioasă pe sub Arcul de Triumf din București pe 8 octom- brie 1878, intitulată “Intrarea armatei romane în București”, aflată în colecția Cabinetului de stampe al Bibliotecii Academiei Române. În general, fotografiile prezentate erau de tip ca- binet portret, lipite pe suport de carton gros. Pe verso aveau alături de stema Regală a Români- ei inscripția” FRANZ MANDY *Fotograf al Curtei M.S.R Domnei* BUCURESCI* Calea Victoriei nro.21*. F.Mandy s-a născut în anul (1848) când Carol Popp de Szathmary a realizat prima fotografie din Româ- nia, intitulată” Cupidon cu brațe frânte” în noiem- brie 1848, o calotipie după o statuetă din colecția lui. Adică, talentatul Mandy s-a născut odată cu fotografia…remarcă acest fin cunoscător și notabil specialist (imaginecontinuă) Enescu i-apăstrat finului săuDinuLipatti o mare afecțiune, care s-a transformat repede într-o colaborare și o prietenie exemplare. Dinu a devenit prietenul, admiratorul și elevul marelui muzician. Fostul copil genial George Enescu, devenit între timp un artist confirmat, îl conducea către viața performanței artistice pe actualul copil genial Dinu Lipatti. ... În viața lui Dinu Lipatti a mai existat un cifru misterios, ce deschide și închide însuși arcul său de artist al lumii. La primul recital pe care l-a dat Dinu la Paris, și anume în ziua de 20 mai 1935, prima piesă pe care a executat-o a fost coralul din cantata nr. 147 de Bach, în memoria lui Paul Dukas, a cărui înmormântare fusese în aceeași zi. După cincisprezece ani, la 16 septembrie 1950, Lipatti dă un recital la Besançon. Rechemat și bisat, el cântă ca supliment aceeași cantată.Acesta i-a fost însă ultimul recital, iar cantata cu care și-a început șirul recitalurilor din lumea bună a muzicii de vârf a fost și cea cu care l-a încheiat. Ea a fost și prologul, și epilogul. Când începea, Dinu Lipatti omagia astfel memoria maestrului său, iar ultima dată aceeași piesă muzicală devenise propriul lui cântec de lebădă 4 . Herbert von Karajan vorbea la super- lativ despre limpezimea de cristal și rafinamentul lui Lipatti: “ nu mai era voce de pian, era muzica desprinsă de orice ponderabilitate, muzica în forma ei cea mai pură ». Frank Martin suprindea capacitatea excepțională a lui Lipatti de a-și plasa interpretarea înafara vieții pământene: “această unitate, această pace de eternitate era în el parmanentă, de-a lungul tuturor vicisitudinilor vieții ». Iar George Enescu a afirmat nu o dată cât de arzător își dorea ca țaranatală săgăsească în Lipatti un poet demn de ea. Angela Furtună August 2020 4 Cf. Eugeniu Speranția, Steaua, 1957 Franz Mandy București 1885 George Enescu (40 de ani), Dinu Lipatti (4 ani) George Enescu să evite riscurile de securitate generate de investiţiile chineze şi implicarea acestora în reţelele 5G. Preşedintele Iohannis a fost la fel de clar când a spus: “Nu vremsă ajungemca sistemele esenţiale să fie operate de companii care nu sunt de încredere”. Secretarul american al Apărării, Mark Esper, a fost empatic când a vorbit despre efectele cu adevărat negative pe care le-ar avea adoptarea tehnologiei chineze 5G în Europa asupra NATO. “Încrederea în furnizorii chinezi de 5G ar putea provoca perturbări, manipulări şi spionaj asupra sistemelor esenţiale ale partenerilor noştri. Ar putea, de asemenea, să pună în pericol capacităţile noastre de partajare a informaţiilor şi comunicaţiilor şi, prin extensie, ar putea periclita alianţele noastre”. Din fericire pentru România, guvernul Orban a făcut din memorandumul bilateral 5G un pilon de susţinere a platformei de securitate cibernetică”, a mai spus Adrian Zuckerman. Îneditorialul semnat, ambasadorulSUAi-acriticat pecei carevor să deschidă calea comuniştilor chinezi pentru a controla infrastructura României, precizând că Huawei este controlată totală de Beijing și indicând “numeroase companii care oferă soluţii 5G, cum ar fi Nokia, Ericsson şi Samsung”. “Ericsson are de două ori mai mulţi angajaţi în România şi deja produce echipament 5G aici. Informaţia şi infrastructura sunt puteri care nu ar trebui transferate naţiunii chineze, care se supune unui autoritarism absolut, de pe urma căruia România şi multe alte ţări est-europene încă se refac”, a mai spus el. caleaeuropeana.ro Ambasadorul SUA ... (continuare din pagina 6)