Romanian Times | Decembrie 2020

ROMANIANTIMES MESAJE BIBLICE 18 (continuare din numarul trecut) de Preot Paroh Aurel Sas, Biserica „Sf. Simeon” Westland, Detroit Sfârșitul lumii după revelarea Scripturilor Orice început știm că are și un sfârșit. Tot astfel și începutul lumii acestea, în actul creației lui Dumnezeu, va avea și un sfârșit, pentru că lumea aceasta are drept scop trăirea omului în ea după învățăturile Bibliei, a Evangheliei lui Hristos Dumnezeu, cu putere de mântuire pentru cel ce crede (Rom. 1, 16), și desăvârșirea omului, încoronată cu îndumnezeirea lui, pentru dobândirea vieții veșnice, în Împărăția lui Dumnezeu. Iar sfârșitul lumii acesteia materiale, este descoperită de Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, în Evanghelii, când zice: „Iar îndată după strâmtorarea acelor zile, soarele se va întuneca şi luna nu vamai da lumina ei, iar stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor se vor zgudui” (Matei 24, 29). Prin Scripturile următoare Dumnezeu descoperă generațiilor detailat sfârșitul lumii acestea, zicând: „Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui..., Aşteptând şi grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi!” (2 Petru 3, 10-12). Deci, sfârșitul lumii cu înoirea ei, va fi prin foc. „Iar cerurile de acum şi pământul sunt ţinute prin acelaşi cuvânt şi păstrate pentru focul din ziua judecăţii şi a pieirii oamenilor necredincioşi” (2 Petru 3, 7) După aceasta Dumnezeu, descoperă ce va fi zicând: „ceruri noi şi pământ nou, în care locuieşte dreptatea” (2 Petru 3, 13) lui Dumnezeu. Scriptura ne descoperă că Dreptul Judecător, Hristos: „Domnul nu întârzie cu făgăduinţa Sa (veniri), după cum socotesc unii că e întârziere, ci îndelung rabdă pentru voi, nevrând să piară cineva, ci toţi să vină la pocăinţă” (2 Petru 3, 9), pentru că Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului ci întoarcerea lui și să fie viu (Iezechiel 33, 11). Dar generațiile popoarelor grăbesc venirea, după cuvintele „grăbind venirea zilei Domnului”, pentru judecată, prin depărtarea de credință în Dumnezeu și săvârșirea de tot felul de fărădelegi, ca în zilele noastre, ale secolului XXI, care grăbesc venirea sfârșitului lumii. Iar Domnul ne descoperă că: „De ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl” (Matei 24, 36).Având în vedere sfârșitul lumii și venirea zilei judecății, Scriptura ne zice: „ Deci dacă toate acestea se vor desfiinţa, cât de mult vi se cuvine vouă să umblaţi întru viaţă sfântă şi în cucernicie” (2 Petru 3, 11), ca să dobândim Împărăția lui Dumnezeu. Judecata în ziua cea deApoi Judecata deApoi, va avea loc după revelarea Scripturilor, zicând: „Când va veni Fiul Omului (Iisus Hristos) întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile (pe cei credincioși) de-a dreapta Sa, iar caprele (pe cei necredincioși în viața aceasta) de-a stânga” (Matei 25, 31-33) Sa. De ce judecata omenirii va face-o Fiul lui Dumnezeu, Domnul Iisus Hristos? Ne răspunde Domnul zicând: „Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului (Iisus Hristos)” (Ioan 5, 22), pentru că El a fost trimis de iubirea Tatălui (Ioan 3, 16) să devină Izbăvitorul și Mântuitorul lumii (Ioan 4, 42), prin lucrările grandioasei opere de mântuire, încoronate prin Jertfa de pe Cruce a lui Hristos Iisus, ca preț de răscumpărare (1 Tim. 2, 6), a omenirii de sub moartea păcatelor și prin Învierea din morți. De aceea, zice Domnul Iisus Hristos, după Învierea Sa, Apostolilor Săi: „Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer şi pe pământ. Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă” (Matei 28, 18-20) ca să fim găsiți credincioși și curați în ziua judecății deApoi, că numai: „cei curaţi cu inima, ..., vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5, 8) Și va începe judecata, din partea Dreptului Judecător, Hristos Dumnezeu, cu sentințele eterne, în descoperirea Scripturilor, care prezintă cuvintele Judecătorului și Împăratului Hristos Dumnezeu, zicând celor de-a dreapta care au fost credincioși în viața aceasta: „Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc..., Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te- am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut” (Matei 25, 34-40). Deci, Hristos Dumnezeu se identifică cu cei neajutorați și cu cei care ajută pe semenilor în viața aceasta, după porunca iubirii de Dumnezeu și de aproapele, ca pe tine însuți (Matei 22, 37-39) Iar celor de-a stânga, care au fost necredincioși în viața aceasta și nu au venit la Taina Pocăinței, le va da sentința eternă, Dreptul Judecător și Împărat Iisus Hristos, Domn și Dumnezeu adevărat, zicând : „Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de laMine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc; ..., Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi- am slujit? El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut. Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică” (Matei 25, 41-46). Iar la aceste descoperiri, pe care le face generațiilor, Marele Dumnezeu și Mântuitor, Iisus Hristos (Tit 2, 13), să nu uităm cuvintele Lui, prin care zice tuturor că: „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele (Iisus) nu vor trece” (Marcu 13, 31), ci se vor împlini întrutotul, pentru că sunt cuvintele lui Dumnezeu. Iarăși, să nu uităm, că la judecata lui Hristos Dumnezeu, în ziua deApoi, am aflat mai sus, că vor vorbi faptele noastre bune sau rele, pe care le-am săvârșit în viața aceasta și nu teoria. De aceea, Dumnezeu ne previne și ne atenționează, zicând: „căci credinţa fără de fapte moartă este?” (Iacov 2, 20). Și continuă Scriptura cu exemplul care zice: „Căci precum trupul fără suflet mort este, astfel şi credinţa fără de fapte, moartă este” (Iacov 2, 26). Astfel, credința adevărată ne-o prezintă Scriptura următoare zicând că este: „ credința care e lucrătoare prin iubire” (Gal. 5, 6) în faptele bune, „căci credinţa fără de fapte moartă este?” (Iacov 2, 20). Astfel, cele trei condiții ale procesului mântuirii omului în Hristos Domnul sunt: harul lui Dumnezeu, credință și fapte bune, în revelarea Scripturilor: „Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu” (Efes. 2, 8). Fiind harul și credința daruri ale lui Dumnezeu, înseamnă că depinde de noi, dacă vrem să le primim ca să ne putem mântui, lucrând cu ele prin „credința care este lucrătoare prin iubire” (Gal. 5, 6) în faptele bune, „căci credința fără de fapte moartă este” (Iacov 2, 20), după cum am aflat și mai sus. Să încheiem, acest studiu, cu credința în Milostivul Dumnezeu că, dacă vom urma aceste învățături după Sfintele Scripturi, Mântuitorul Iisus Hristos va fi cu noi și ne va salva de la toate bombele secolului XXI, spre slava Lui și mântuirea noastră sufletească. Să încheiem și cu rugăciunea din Pslamul 66, astfel: „Dumnezeule, milostiveşte-Te spre noi şi ne binecuvintează, luminează fața Ta spre noi şi ne miluieşte! Ca să cunoaştem pe pământ calea Ta, în toate neamurile mântuirea Ta. Lăuda-Te-vor pe Tine popoarele, Dumnezeule, lăuda-Te-vor pe Tine popoarele toate! Veselească-se şi să se bucure neamurile, că vei judeca popoarele cu dreptate şi neamurile pe pământ le vei povătui. Lăuda-Te-vor pe Tine popoarele Dumnezeule, lăuda-Te-vor pe Tine popoarele toate. Pământul şi-a dat rodul său. Binecuvintează-ne pe noi, Dumnezeule, Dumnezeul nostru. Binecuvintează-ne pe noi, Dumnezeule, şi să se teamă de Tine toate marginile pământului” (Psalm 66, 1-6).Amin SALVAREADE LABOMBELE CRIZELOR SECOLULUI XXI ÎN EXPLOZIE! (6) ODATĂ CUANUL2020! CAURMAREANECREDINȚEI