Romanian Times | Decembrie 2020

Diverse 20 ROMANIANTIMES (continuare din pagina 19) Ana în așteptarea lui Mesia *** (continuare din pagina 10) propriei sale vieți; vărsarea propriului său sânge prețios. Când Ana L-a întâlnit pe Iisus, a fost foarte avansată în vârstă, dar acest lucru nu a încetinit-o și nici nu a oprit-o să vorbească despre asta. În toate deceniile petrecute la Templu, ea cu siguranță că ar fi întâlnit mii de copii aduși de părinți Templu pentru binecuvântare. De unde a știut că acest copil este diferit? Cred că ea practica de-a lungul vieții ascultarea deDuhul Sfânt în tot ceea ce făcea și ea deja era pregătită spiritual pentru acest moment, un moment special care nu are comparație. Și de unde învățase ea să aibă curajul să vorbească cu voce tare ceea ce Duhul a stârnit în ea? Aaltă observație pe care o găsesc aici este căDumnezeu lucrează prin lucrurile „comune” din viață și, de asemenea, prin intermediul oamenilor „obișnuiți”.Ana a vorbit despre mila lui Dumnezeu extinsă către cei care se temde El. Ea a vorbit despre Dumnezeul care răscumpără pe cei ce cred în El. Dumnezeu a folosit doi oameni simpli, Simeon șiAna, pentru a-i spune lui Israel căMesia lor a sosit.Afolosit doi oameni de rând, dar bogați în credință și încredere. Copilul mic pe care L-au întâlnit Simeon șiAna în acea zi era răspunsul lui Dumnezeu la problema păcatului nostru. Copilul acela a venit să trăiască, să aibă grijă de oameni, să învețe adevărul lui Dumnezeu și să plătească prin propria sa viață pentru păcatul omenirii. Punctul culminant din viața lui Simeon și aAnei a fost atunci când L-au întâlnit pe Iisus Hristos. Punctul culminant al vieții noastre este ziua în care ajungem la credință. Păcatele sunt iertate. Înstrăinarea a dispărut. Suntem eliberați să trăim o viață plină și abundentă cu Dumnezeul nostru. Simeon și Ana L-au întâlnit pe Cristos în Templu. Îl întâlnim în Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia. Binecuvântarea lui Iacov asupra lui Aser are mai mult decât o împlinire fizică. Există și o componentă spirituală. Ana din tribul lui Așer și-a dat seama că adevăratele bogății nu se află în comorile acestui pământ, ci în comorile cerului. Așadar, Ana aștepta cu nerăbdare răscumpărarea Ierusalimului. Ana aștepta cu nerăbdare bogățiile mântuirii. Ana aștepta cu nerăbdare binecuvântările care vin odată cu apariția lui Mesia. Ana, din tribul lui Așer, a fost una dintre primele care a realizat că esențamântuirii se află în Isus. III. ACLAMARE / VENERARE / PROCLAMARE Avenit şi ea înacelași ceas, şi a început să laude peDumnezeu, şi să vorbeascădespre Isus tuturor celor ce așteptaumântuirea Ierusalimului. Înțeleg din versetul de mai sus căAna odată ce L-a văzut L-a și identificat pe Iisus ca fiind Mesia cel așteptat, ea nu a încetat sămeargă la oameni și să le spună căMesia - mult așteptatul Răscumpărător - a venit în sfârșit, e chiar aici, e acest copil. NumeleAnei înseamnă, grațios sauplindehar , înebraică„Hannah” (1Sam1: 2).Eapoartă același nume ca și al mamei lui Samuel, întemeietorul școlilor profeților. Prezența continuă a Anei în Templu vorbește elocvent despre dragostea cu care L-a slujit pe Dumnezeu. Ea nu numai a purtat acest nume frumos de har , ea a trăit și a proclamat Harul lui Dumnezeu. şi a început să laude pe Dumnezeu, şi să vorbească Acestcuvântsetraducemaiexact„ vorbindcontinuu,vorbindfărăoprire ”.Aiciacontinuatsă depunămărturie în fațamulțimilor de oameni din jur despre sosireamult așteptatului Mesia. Dumnezeu, l-a împlinirea vremii, L- a trimis . Timpul sau momentul lui Dumnezeu este întotdeauna perfect. Ana a venit exact când Simeon îl lăuda pe Domnul pentru Pruncul Iisus, compunând un cântec. Dar Ana a făcut mult mai mult decât să cânte; ea a răspândit Vestea Bună printre ceilalți membri credincioși ai „rămășiței” care așteptau răscumpărarea lui Israel. Lucao include înEvanghelia sapentrua evidențiaunadintre schimbărilepe care Isus avrut să le aducă printre urmașii Săi. Numai trebuie să le privească pe femei ca martori care nu sunt de încredere, ci ca pemembrii deplini ai unei noi comunități de credință înHristos. Ana vorbea fără oprire despre ceea ce văzuse. Și cred că oamenii au ascultat. Cred căAna vorbise oamenilor și cu o altă ocazie. Era considerată profetesă.Adică una ce vesteaMesaje de la Dumnezeu. Lavârstaei respectabilă (la84sau104ani),Anaavea trecereprintrecei ceveneau laTemplu. Viața ei de credincioșie și devotament nu a putut fi ignorată. Înțelegerea și înțelepciunea ei spirituală nu puteau fi negate.Acumavea audiență și era timpul să le vorbească.Mărturia ei nu se deosebea de cea a psalmistului care a scris: „ Dar în ceea ce mă privește, voi avea întotdeauna speranță; Te voi lăuda din ce în ce mai mult! Gura mea va spune despre dreptatea Ta, despre mântuirea Ta toată ziua. O, Doamne, din tinerețea mea, Tu m-ai învățat și până în ziua de azi îți declar faptele minunate. Chiar și când sunt bătrân și cenușiu, numă părăsi, Doamne, până nu voi declara putereaTa generației următoare, puterea Ta tuturor celor care vor veni ”. (Psalmul 71: 14-15) În cântecul său, Simeon citează Isaia 42 și 49 și folosește două cuvinte care rezumă ceea ce Isus a venit să aducă - și anume „mântuirea” și „revelația”.Mântuirea pe care a adus-o Isus a fost iertareadepăcatșisperanțadincolodemormânt. Iarrevelațiapecareaadus-oIsusafostorevelație a lui Dumnezeu. Caracterul lui Dumnezeu, harul lui Dumnezeu, dragostea lui Dumnezeu pentru poporul Său. Isus a venit să înlocuiască speculațiile despreDumnezeu cu revelație precisă. Isus a spus„EusuntCalea,Adevărul șiViațaNimeninuvine laTatăldecâtprinmine”. Poatecăcelmai surprinzător și mai strălucit lucru pentru Simeon șiAna ar fi fost că această revelație și mântuire este oferită tuturor oamenilor, nu numai evreilor cumcredeau rabinii lor. Dumnezeua ales peAna, această rămășițădin seminția luiAșer, ca să îndeplineascăunadintre cele mai importante sarcini din istorie- propovăduirea lui Mesia. Cu o putere spirituală născută de ani de cultivare, această bătrânică a transmis o binecuvântare care, într-un sens, a pregătit misiunea pământească. Ei au numit Darul pe care îl avea Iisus, i-au pregătit pe părinți pentru ceea ce îi va aștepta și au vorbit despre răscumpărarea pe care urma să o facă acest Prunc. CONCLUZIA Dumnezeu ne-a oferit și nouă mântuirea de care vorbea atunci Ana. Suntem gata să-I mulțumim și să-L lăudăm pentru ceea ce a făcut în Christos în viețile noastre? Ne arătăm noi, ca și Simeon și Ana, recunoștința noastră față de Dumnezeu și ne închinăm Lui punându-ne viața pe altar pentru El, astfel încât să putemfi o binecuvântare pentru alții? Să învățăm de laAna statornicia și credincioșia ei în așteptarea lui Mesia.Ana L-a așteptat la PrimaVenire, nouă acumni se cere să-I așteptămCea de-aDouaVenire.Ana nuL-a așteptat cumâinile în sân ci în post și rugăciune și prezentându-Lcelor din jurul ei. Într-un duh de profundă recunoștință să venim și noi și să-I mulțumim Mântuitorului nostru, așa cum au făcut Simeon și Ana. Acești doi martori deosebiți ai lui Dumnezeu ne oferă un exemplu excelent despre ceea ce înseamnă să aștepți pe Domnul, să ne încredem în făgăduințele Sale și să-Lslujimpe El. Bunul Dumnezeu să ne ajute să fimși noi martori eficienți al Harului lui Dumnezeu cum a fostAna.Amin! Ioan Sinitean, Prezbiter în Biserica Logos, Chicago Poetul și marea ... de sublim, în mintea mea căutătoare de absolut, în inima mea, în cumpăna ei trudind la fântâna iubirii. Simt locul din care am plecat prin imensitatea crucii care a pus la răscruce puterea mea de a alege, prin infinitul sfârtecat de cuiele crucii, prin lumina cea dătătoare de pace, neîncăpută chiar de toate oceanele viselor omenești. Locul gol plătit cu cu ceea ce mintea omenească nu poate cuprinde, îmi strigă o identitate a cărei măreție poate surzi universul. Și, nu precum piatra din mâna mea, eu devin parte dintr-o zidire divină înspre care ființa mea, până la utima fibră, tânjește. Câteodată, poetul ascuns adânc în neliniștea mea, privește pietrele și inima lui înfiripată de dor deschide cătușele cu care a fost legată statuia unui sublim încă nedescoperit. Da, există un strigăt în pietre, câteodată al meu, câteodată al vreunui sculptor strigând statuii din adânc să vorbească… (continuare din pagina 6) AUR: Pe culmile intoleranţei Paradigma soteriologică a totalitarismului își găseștepatul germinativ înelitismulmesianic al sectelor iluminate și al anarho-comuniștilor obsedați de construirea Noului Ierusalim. Contrapartea acestui fanatismdezlănțuit este fixația pe inamicul de clasă ori de rasă. Cultul istoriei și al „clasei alese”, într-una dintre ideologiile totalitare, al originilor arhaice și al Rasei „alese”, aceste fantasme sunt departe de a fi dispărut fără urmă. Norman Cohn a fost un gânditor liberal și a diagnosticat cu acuratețe substanța resentimentară comună a ideologiilor totalitare. Comuniștii și naziștii, scria el, i-au urât întotdeauna pe liberali, pe social-democrați și pe reformatorii veritabili: „Nu mai puțin decât nazistii, comuniștii au fost obsedați de viziunea unei prodigioase decisive lupte finale în care un grup de „aleși” va distruge o tiranie globală și va inaugura astfel o noua epocă în istoria umanității. Tot astfel cum în apocalipsul nazist „rasa ariană” va purifica pământul prin anihilarea „rasei evreiești”, în apocalipsul comunist „burghezia” va fi exterminată de către „proletariat”. Ne confruntăm cu versiuni secularizate ale unor fantasme vechi de secole. Intoleranța, iraționalitatea și distructivitatea totalitarismelor moderne sunt așadar expresia paroxistică a profetismului revoluționar chiliastic al EvuluiMediu, a acelui „entuziasmsălbatic născut din disperare”, îmbrățișat de mase dezradacinate în condiții de chinuitoare incertitudine și derută istorică. “Soarele de pe cer” făgăduit de Mișcarea Legionară (Garda de Fier) s-a dovedit o baltă de sânge, un coșmar bestial și atroce. România nu are nevoie de noi Căpitani. de noi prooroci, de noi șamani și de noi aventuri suicidare. moldova.europalibera.org / 11.12.2020 VAURMA naturii. De la Craciun si pana la Boboteaza, copiii umbla cu “steaua”, un obicei vechi intalnit la toate popoarele crestine si menit sa aminteasca steaua care a vestit nasterea lui Isus si i-a calauzit pe cei trei magi. In prag de sarbatori, cu pacea, lumina si caldura in suflet, va doresc sa aveti parte de zile minunate, de un Mos Craciun darnic si bun, de colindatori, sa va bucurati si sa asteptati cu nerabdare anul ce vine cu inima impacata si sufletul deschis spre frumos. Fie ca pruncul sfant nascut cu mii de ani in urma in Betleem sa se nasca din nou in inimile, sufletele si casa voastra si fie ca in 2021 sa invatam sa fimmai buni si mai ingaduitori unii cu altii! 2020 ne-a testat in multe feluri, ne-a adus tristate, indoiala, incertitudine, teama, dar ne-a aratat si cat de buni si frumosi pot fi doar oamenii. Ne-a invatat despre sacrificiu si iubire, si ne-a adus aminte ca lucrurile cu adevarat importante sunt cele care nu au pretul lipit pe ele: sanatate, familie, prieteni, clipa de azi, momentul in care constientizam cat suntem de norocosi ca traim, respiram si ne avem unii pe altii! Craciun fericit si luminos! La multi ani! (continuare din pagina 17) Colinde, colinde ...