Romanian Times | Aprilie 2021

ROMANIANTIMES Cultură 9 De ce nu merge – o privire și de jos în sus... de Andrei PLEȘU Mă simt mereu vinovat cînd, dintr-un motiv sau altul, se întîmplă să reiau la această rubrică texte mai vechi. Ca acesta, de pildă, apărut în 2005. Dar vinovăția e însoțită și de un soi de panică (justificatoare). Cînd un comentariu de-acum 15-16 ani se potrivește încă, fără nici o modificare, cu realitatea curentă, înseamnă că ne pîndește o fatală „încremenire în proiect“! Și atunci am, poate, dreptul să-mi spun ca repetiția ar fi nu doar îngăduită, dar chiar necesară. Și încă ceva: e prea simplu să localizăm, mereu, sursa disfuncționalității numai la nivelul „șefilor“. Ar fi de încercat și un diagnostic la nivelul „omului-masă“, al cetățeanului obișnuit. Vezi mai jos... Lucrurile nu merg. Sau dacă merg, merg greu. Sau se urnesc cu întîrziere. Sau merg aiurea. De ce? De ce sîntem atît de problematici, de lenţi, de inadecvaţi? De ce, cînd ajunge la putere, Opoziţia tinde să fie la fel de ineficientă ca Puterea cu care se lupta pe vremea cînd era în opoziţie? E poporul neguvernabil? E democraţia inaptă (la noi) să aducă la vîrf competenţe reale? Sîntem singurii „specialişti“ din lume în furatul căciulii proprii? De ce nu merge nici sub președintele X, nici sub Y, nici sub Z, nici sub partidul Alfa, nici sub partidul Omega? De ce sîntem mereu victimele unei „moşteniri grele“? Toată lumea îşi pune aceleaşi întrebări, chiar dacă livrează răspunsuri diverse. Unii vorbesc de ghinionul nostru istoric, alţii – de felurite conspiraţii planetare, alţii – de „ sistemul ticăloşit“, alţii – de Soros, de Securitate, de „elitiști“ sau de mafioți. Nu ştim răspunsul adevărat. Şi, de fapt, nici nu-l căutăm în mod autentic. Opoziţia are explicaţii partizan-propagandistice, iar Puterea zice, de regulă, că, dimpotrivă, lucrurile merg. Sau că or să meargă: imediat sau mîine sau cel tîrziu poimîine. Din cînd în cînd, avem – e drept – aerul că „ne descurcăm“. Dar în realitate nu facem decît să improvizăm, să cîrpim, să salvăm aparenţele. Lucrurile nu merg. Poate că ar trebui, între altele, să renunţăm la căutarea unor cauze prea „complexe“ şi să ne pierdem, astfel, în speculaţii. Poate că ar trebui s-o luăm mai de jos, de la detalii şi trivialităţi curente. În ce mă priveşte, cred, de pildă, sincer, că lucrurile ar merge mai bine dacă cetăţeanul român ar vorbi cu voce mai scăzută în cîrciumi şi pe stradă. Dacă ar da casetofonul mai încet, cînd se plimbă cu el prin pădure sau ONU: Lockdown-urile au lăsat o ”gaură” de 10 mii de miliarde de dolari în economia globală MEDICARE + HEALTH PLANS Auto, Case, Liability Foster Homes, Comercial Insurance Multitudine de companii: United Health Care, Humana, Helth Net, Pacific Source, Providence, Blue Cross Blue Shield Pentru înrolări și informații vă rog să contactați: iosif oros Cel: 503-869-5602 / Email: joe@casaoros.com ALOHA PROFESSIONAL SERVICES INC Programul Anual de Înrolare se deschide în perioada octombrie 15 - decembrie 7 Multe Planuri cu ZERO pe lună și ZERO deductibile în limuzină, dacă n-ar fi atît de priceput să transforme orice closet public într-o hazna „ancestrală“. Lucrurile ar merge mai bine dacă am înjura mai puţin, dacă n-am mai scuipa pe jos, dacă am ceda mai graţios trecerea colegilor de trafic şi pietonilor. Ar fi mai bine şi dacă emisiunile de divertisment de la mai toate televiziunile n-ar semăna, prea des, a bordel sau a ciondăneală de mahala sau dacă, în general, realizatorii TV n-ar fi gata să dea pe post orice dejecţie, de dragul rating- ului. Ar fi mai bine, pentru toată lumea, dacă politicienii, gazetarii şi omul de rînd ar vorbi mai corect româneşte. Dacă n-am abuza de telefoanele mobile, dacă ne-am spăla mai des, dacă am citi mai mult. Lucrurile ar merge mai bine dacă poliţiştii s-ar strădui, mai des, să nu mai fie miliţieni, dacă profesorii şi-ar recăpăta (şi onora) prestigiul, iar elevii şi-ar recupera hărnicia și candoarea. Ar fi cu siguranţă mai bine dacă sfiala ar redeveni o virtute mai preţioasă decît tupeul, dacă am roşi de ruşine mai des decît roşim de furie. Încet-încet, am putea ajunge şi la exigenţe mai înalte şi mai ţintite. Am constata că lucrurile merg prost cîtă vreme un șantier sau un proiect nu progresează decît dacă sînt vizitate, electoral, de preşedintele ţării, de prim-ministru, de oficialități locale. (Și nici atunci...) Că e semn rău dacă vămile funcționează arbitrar. Și dacă numirile în funcţii înalte se fac pe bază de interese private sau de partid. Ai mereu sentimentul că răsplătirea lui X sau asocierea lui Y sînt, pentru decidenţi, infinit mai importante decît onoarea Dilema veche, 15 - 21 aprilie 2021 politică şi decît interesul naţional. E mai urgent să cadorisești un vechi coleg de liceu, de afaceri sau de gașcă decît să te asiguri de buna funcţionare a unei instituții vitale; e mai urgent să satisfaci o „relaţie“ decît să rentabilizezi unminister. Lucrurile ar merge mai bine dacă noii numiţi n-ar reuşi, cu atîta uşurinţă, să stîrnească dorul de cei vechi. Ar fi mai bine dacă s-ar găsi cineva să-i şoptească cîte unui politician că nu se spune „problemele care le-am analizat“ şi „promisiunile care le-am făcut“, fiindcă atunci ar trebui să spunem „mama pe care m-a născut“, sau „ideile pe care mi-au venit“. O să ziceţi că asta e un moft. Că nu probleme de limbă are Guvernul. Eu zic că are: greşita utilizare a limbii semnalează neglijenţă, defect de comunicare, formaţie lacunară . Revoluţia română a fost şi o revoluţie împotriva unei elocuţii exasperante, cu „pretin“, „avengură“, „prevéderi“ şi puzderie de dezacorduri. Evident, nu am meschinăria să fac paralele răutăcioase: atrag doar atenţia asupra unor insuficienţe de care trebuie să scăpăm, dacă vrem ca lucrurile să meargă. O ultimă melancolie: dovada că lucrurile nu merg e că, în loc să-mi văd de ale mele, mă trezesc, săptămînă de săptămînă, în situaţia de a comenta efemeride. Sînt condamnat – ca toată lumea – la derizoriu. Ceva – cu România şi, probabil, cu mine însumi – nu e în regulă. Economia globală va înregistra o pierdere de 10 mii de miliarde de dolari din cauza pandemiei de coronavirus și lockdown-urilor impuse pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2, estimează Conferința ONU pentru comerț și dezvoltare (UNCTAD) într-un raport citat de DPA, potrivit Agerpres. Așadar, deşi economia globală ar putea creşte cu 4,7% în 2021, va înregistra totuşi un minus de 10 mii de miliarde de dolari – aproximativ de două ori PIB-ul Japoniei – comparativ cu situaţia în care pandemia nu ar fi avut loc, estimează UNCTAD. În raport este precizat că economia globală a suferit anul trecut ”cea mai drastică scădere anuală de la introducerea statisticilor privind activitatea economică agregată, la începutul anilor 1940”. UNCTAD avertizează că, în timp ce economiile dezvoltate au lansat ample planuri de redresare, cum este pachetul de stimulare a economiei al SUA, în valoare de 1,9 mii de miliarde de dolari, iar China a revenit la creştere la finele anului trecut, oamenii din ţările mai mici şi mai sărace continuă să se lupte cu dificultăţile. Ţările în curs de dezvoltare duc greul recesiunii ”din cauza spaţiului fiscal limitat, a constrângerilor tot mai mari ale balanţei de plăţi şi a lipsei sprijinului internaţional adecvat”, ceea ce a dus la ”unele din cele mai mari scăderi de venit individual raportat la PIB”. ”Chiar şi o mică scădere a activităţii economice poate fi devastatoare”, a notat UNCTAD, evocând consecinţe ale restricţiilor antipandemie ”previzibil severe” în economii în curs de dezvoltare ca Filipine sau Malaezia. Pe de altă parte, UNCTAD şi-a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economică globală pe 2021 faţă de estimarea anterioară de 4,3%, având în vedere o posibilă ”redresare mai puternică în Statele Unite”. 18 martie 2021 / caleaeuropeana.ro