Romanian Times | Septembrie 2021

ROMANIANTIMES Actualitate 15 Organizația Națiunilor Unite deblochează 45 de milioane de dolari ca ajutor de urgență pentru sistemul de sănătate din Afganistan, aflat în prag de colaps, a anunțat miercuri Martin Griffiths, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, într-un comunicat, anunță AFP, citat de Agerpres. ”Medicamentele, materialele medicale şi benzina sunt pe cale să se epuizeze în Afganistan. Lanţul frigorific este compromis. Personalul indispensabil din sănătate nu este plătit”, a descris Martin Griffiths situaţia. Fondurile deblocate vor fi distribuite către Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF și trebuie să permită, prin intermediul ONG-urilor naționale și internaționale, funcţionarea centrelor de îngrijire, inclusiv a spitalelor unde sunt trataţi bolnavii de COVID-19, a subliniat Griffiths, care a avut recent discuţii în Afganistan cu reprezentanţi ai guvernului taliban. ResponsabilulONUaavertizat că”a lăsa sistemul de sănătate afgan să se prăbuşească ar avea consecinţe dezastruoase”. Afganistanul se confruntă cu o gravă criză umanitară. Zeci demii de oameni s-au refugiat din cauza violenţelor în timpul recuceririi puterii de către talibani, situaţia fiind agravată de o criză economică în lipsa banilor, de o secetă devastatoare şi de pandemie. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO Președinții Franței și StatelorUnite, EmmanuelMacron şi Joe Biden, au difuzat miercuri o declarație comună în urma unei conversații telefonice în care au convenit asupra faptului că efectuarea de ”consultări deschise între aliaţi” ar fi ”permis evitarea” crizei provocate de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS. “Consultări deschise între aliaţi asupra chestiunilor de interes strategic pentru Franţa şi partenerii europeni ar fi permis evitarea acestei situaţii. Preşedintele Biden şi-a exprimat angajamentul de durată pe această temă”, se precizează într-un comunicat comun difuzat de Casa Albă și Palatul Elysee. Ca urmare a discuției telefonice mult așteptate pentru a dezamorsa criza provocată, cei doi şefi de stat “au hotărât să lanseze un proces de consultări aprofundate vizând instituirea unor condiţii care să garanteze încrederea şi să propună măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor comune”. Acest proces de consultări ar urma să fie lansat luna viitoare, când cei doi lideri se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma. Pentru aplanarea acestei situații care a provocat furia Franței, Emmanuel Macron a decis că ambasadorul francez în SUA, Philippe Etienne, să revină la Washington “săptămâna viitoare”. Drept răspuns la decizia Australiei de a anula “contractului secolului” pentru francezi și a achiziționa submarine nucleare americane în locul celor convenționale franceze, Parisul a anunţat vineri rechemarea ambasadorilor în SUA şi în Australia, o decizie fără precedent faţă de doi aliaţi istorici. Înfinalul comunicatului searatăcăJoeBidenareafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacific are o importanţă strategică”. “Statele Unite recunosc, de asemenea, importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea transatlantică și globală și care să fie complementară cu NATO“, conchide comunicatul citat prin care este indicată o soluție pentru depășirea celei mai grave crize diplomatice franco-americane din ultimele decenii. Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”. Prezențișiei laNewYork,președintaComisieiEuropene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Între timp, Ministerul francez alApărării a anunțat că au început discuţii între compania franceză Naval Group şi autorităţile australiene privind posibile despăgubiri financiare după ruperea acestui mega-contract. Rapid Trident 2021. Ucraina a început exerciții militare comune cu forțele SUAși aliați din NATO, ce aduce împreună 6000 de soldați din 15 țări Ucraina a început luni exerciții militare comune cu Statele Unite și alte trupe NATO, într-o perioadă în care țările vecine ei, Rusia și Belarus, au desfășurat la rândul lor exerciții de amploare care au trezit îngrijorări din partea Occidentului, anunță Reuters, citat de Agerpres. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării ucrainean a indicat că 4.000 de militari ucraineni şi alţi 2.000 străini din 15 țări participă la exerciţiile ”RAPID TRIDENT – 2021”, programate să dureze până la 1 octombrie. ”Cred că fiecare dintre voi îşi va concentra toate cunoştinţele, toate eforturile pentru a arăta ţărilor agresoare că nu au nicio şansă”, a declarat Ihor Palahniuk, general-maior, comandant al pregătirii forţelor terestre ucrainene, la ceremonia de deschidere desfăşurată la Centrul internaţional pentru operaţiunile de menţinere a păcii din Ucraina, situat în districtul Yaroviv, în vestul ţării. O unitate a Gărzii Naţionale din Washington, desfăşurată în Ucraina din aprilie în cadrul unei forţe multinaţionale de instruire, participă la aceste exerciţii. În total, trupe din 12 ţări iau parte la aceste exerciţii cu scopul de a ”îmbunătăţi interoperabilitatea cu ţările aliate şi partenere” şi a-şi demonstra nivelul de pregătire. Exercițiile din Ucraina apar în contextul în care Moscova a desfășurat manevre în apropierea frontierelor NATO și UE în ultimele săptămâni la care, potrivit Rusiei, au participat aproximativ 200.000 de militari. KievşiAlianţaNord-Atlanticăacuză,deasemenea,Rusiacăadesfăşurat trupesuplimentare în acest an lângă frontierele Ucrainei. Aproximativ 20 de nave de război ruseşti au început luni exerciţii cu tiruri reale la scară amplă în Marea Neagră. Acest exercițiu este al treilea la care Ucraina participă. În iunie, Ucraina, SUAşi alte state aliate au organizat un exerciţiu naval, Sea Breeze, în Marea Neagră şi în sudul Ucrainei, în pofida apelurilor Rusiei de a-l anula. În iulie, Ucraina, SUA, Polonia şi Lituania au desfăşurat un alt exerciţiu, cu participarea a peste 1.200 de soldaţi. Sursa: caleaeuropeana.ro / septembrie 2021 Sursa: caleaeuropeana.ro ONU acordă ajutor de urgență de 45 de milioane de dolari pentru sistemul sanitar din Afganistan, aflat în pragul colapsului