Romanian Times | Septembrie 2021

ROMANIANTIMES Actualitate 17 Comisia Europeană a semnat cu compania farmaceutică Eli Lilly un contract-cadru de achiziție comună vizând furnizarea unui tratament cu anticorpi monoclonali pentru pacienții afectați de noul coronavirus. Aceasta este cea mai recentă evoluție în ceea ce privește constituirea primului portofoliu, constând în cinci mijloace terapeutice promițătoare, anunțat de Comisie în iunie 2021, în cadrul Strategiei UE privind mijloacele terapeutice împotriva COVID-19. Înprezent,medicamentul faceobiectul revizuirii datelor sale pe măsură ce sunt disponibile, de către Agenția Europeană Sursa: romania.representation.ec.europa.eu În discursul susținut de la tribunaAdunării Generale a ONU de la NewYork, președintele Klaus Iohannis a susținut și opledoariepentrusoluționareapașnicăaconflictelor prelungite din vecinătatea României și pentru asigurarea rezilienței strategice. Asemenea anilor anteriori, Klaus Iohannis a pus pe agenda discursului său de la forul onusian și problematica situației de securitate din Marea Neagră, însă a făcut trimitere și la alte amenințări precum terorismul. “Conflictele armate, diviziunea etnică și inegalitățile sunt încă realități dure. Este momentul potrivit pentru a transforma criza COVID-19 și impactul acesteia asupra securității într-o oportunitate de revitalizare a agendei de pace și securitate, punând un accent reînnoit asupra prevenirii conflictelor și consolidării proceselor de pace. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei. România sprijină rezolvarea pașnică și durabilă a acestor conflicte, prin negocieri politice, în cadrul formatelor dedicate“, a spus el. Acesta a insistat pentru intensificarea eforturilor și abordarea directă a amenințării globale a terorismului, acționând în mod coordonat. “România își menține angajamentul deplin de prevenire și combatere a terorismului la nivel internațional, bazându-se pe Strategia globală de combatere a terorismului recent revizuită”, a spus el. În acest sens, șeful statului a invocat “conceptul de reziliență”, care “este o componentă importantă a securității noastre, precum și un factor cheie în protejarea democrației”. Pentru România, asigurarea rezilienței strategice, atât la nivel de stat, cât și la nivel de societate, este o prioritate și acest lucru este evidențiat de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență pe care Bucureștiul l-a înființat. “Centrul, care va fi deschis tuturor țărilor partenere, are ca obiectiv gestionarea diferitelor programeșipromovarearezilienței,fieeasocietalăsauîndomeniul tehnologiiloremergente și disruptive, reziliența sistemelor de comunicare și a ecosistemelor tehnologice, reziliența la crize complexe și situații de urgență, asigurând continuitatea serviciilor guvernamentale și esențiale, precum și reziliența infrastructurii de transport”, a detaliat președintele. România şi alte state promovează o declaraţie pentru acceptarea jurisdicţiei CIJ, deoarece serveşte cauzei păcii internaţionale Iohannis amai anunţat că România împreună cu alte state promovează o declaraţie privind acceptarea jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) şi că invită statele interesate să sprijine această iniţiativă. “România crede cu tărie în potențialul dreptului internațional de a contribui la securitatea internațională. Reafirmăm aprecierea noastră pentru activitatea Curții Internaționale de Justiție. Acceptarea jurisdicției Curții servește cauzei păcii internaționale. În acest spirit, România, împreună cu un grup de state susținătoare, promovează o declarație pe această temă și invită toate delegațiile interesate să o andoseze și să sprijine această inițiativă. Klaus Iohannis a conchis reamintind “că forța unei organizații internaționale este dată de Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei Sursa: caleaeuropeana.ro măsura dorinței politice a statelor sale membre de a o face relevantă și potrivită pentru vremurile în care trăim”. “Să ne unim cu toții eforturile pentru realizarea obiectivelor nobile ale Organizației Națiunilor Unite“, a conchis președintele. România urmărește să obțină un mandat la Consiliul ONU al Drepturilor Omului pentru perioada 2023-2025 Președintele a anunțat că România va candida pentru a obține un mandat în cadrul Consiliului Drepturilor Omului de la nivelul ONU. “Responsabilitatea principală pentru protecția și promovarea drepturilor omului revine statelor noastre. Trebuie să ne asigurăm cu toții că restricțiile legate de COVID-19 nu amplifică încălcările drepturilor. România rămâne fermangajată înpromovarea și protecția drepturilor omului la nivel mondial. Țara mea promovează imperativul combaterii discriminării și a discursurilor instigatoare la ură, inclusiv a antisemitismului”, a spus el. Șeful statului a precizat că anul acesta a fost adoptată prima StrategieNațională aRomâniei pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. “Româniava continua să lucrezepentruatingerea acestor obiective, inclusivprinurmărirea obținerii unui mandat la Consiliul Drepturilor Omului pentru perioada 2023 – 2025“, a precizat el. Astfel, în calitate de țară care deține Președinția Comunității Democrațiilor, România va continua să lucreze în direcția respectării tuturor principiilor democratice. Președintele a încurajat toate statele să asigure buna funcționare a instituțiilor democratice, să respecte statul de drept și să garanteze drepturile și libertățile fundamentale. Președintele a abordat și potențialul tehnologiilor digitale, precum și provocările generate de acestea, pledând pentru acces semnificativ și sigur la internet, consolidarea securității cibernetice și promovarea unui comportament responsabil în spațiul cibernetic, abordând în același timp problematica răspândirii discursului instigator la ură și a dezinformării în mediul digital. “Bucureștiul își aduce contribuția găzduind Centrul European pentru Securitate Cibernetică, ce va îmbunătăți cercetarea în materie de reziliență și securitate cibernetică în întreaga Uniune Europeană”, a mai spus el. Elarecunoscutcă“pandemiane-afăcut săacționămîmpreunăpentruaconsolidasistemele naționale de sănătate și a le face mai reziliente”, o prioritate urgentă fiind asigurarea unui acces global echitabil și accesibil la vaccinuri și tratamente pentru COVID-19. “România își reafirmă sprijinul pentru Facilitatea COVAX și am contribuit la inițiativa „Team Europe” pentru a ajuta mai multe țări în gestionarea impactului pandemiei. România susține pe deplin adoptarea unui instrument juridic internațional privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea”, a afirmat Iohannis. SARS-CoV-2: Tratament cu anticorpi monoclonali pentru Medicamente. Optsprezece state membre au aderat la achiziția comună pentru achiziționarea a maximum 220.000 de cure de tratament. Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Peste 73 % din populația adultă din UE este în prezent vaccinată complet, iar această rată va crește în continuare. Dar vaccinurile nu pot fi singurul răspuns la COVID-19. Oamenii continuă să se infecteze și să se îmbolnăvească. Trebuie să ne continuăm activitatea pentru a preveni îmbolnăvirile, utilizând vaccinurile, și, în același timp, trebuie să ne asigurăm că putem trata pacienții cu mijloace terapeutice eficace. Prin semnarea de astăzi finalizăm cea de a treia procedură de achiziții publice și ne îndeplinim angajamentul asumat în cadrul Strategiei UE privind mijloacele terapeutice de a facilita accesul pacienților afectați de COVID-19 la medicamente de ultimă generație.” Deși vaccinarea rămâne cel mai puternic atu atât împotriva virusului, cât și a variantelor sale, mijloacele terapeutice curative joacă un rol esențial în răspunsul la pandemia de COVID-19. Acestea contribuie la salvarea de vieți, la accelerarea vindecării, la reducerea duratei spitalizării și, în cele din urmă, la reducerea sarcinii suportate de sistemele de sănătate. Produsul realizat de compania Eli Lilly este o combinație de doi anticorpi monoclonali (bamlanivimab și etesevimab) pentru tratamentul pacienților infectați cu noul coronavirus care nu au nevoie de oxigen, dar care prezintă un risc mare de a face o formă severă de COVID-19. Anticorpiimonoclonali suntproteineproduseînlaborator care imită capacitatea sistemului imunitar de a combate noul coronavirus.Aceștia se fixează de proteina virală de suprafață (spike) și blochează astfel capacitatea virusului de a se fixa de celulele umane. În temeiul Acordului privind achizițiile publice comune la nivelul UE, Comisia Europeană a încheiat până în prezent aproape 200 de contracte pentru diferite contramăsuri medicale, cu o valoare cumulată de peste 12 miliarde EUR. În temeiul contractului-cadru de achiziție comună încheiat cuEli Lilly, statelemembre pot achiziționaprodusul combinat constândînbamlanivimab și etesevimab dacă și atunci când este necesar, după ce produsul a primit fie o autorizație de introducere pe piață condiționată la nivelul UE din parteaAgenției Europene pentru Medicamente, fie o autorizație de utilizare în situații de urgență în statul membru în cauză.