Romanian Times | Septembrie 2021

Diverse 20 ROMANIANTIMES Comisia Europeană solicită Poloniei și României să transpună, să pună în aplicare și să aplice corect normele UE privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore Comisia a decis la 23 septembrie să trimită scrisori de punere în întârziere Poloniei și României pentru că nu au integrat corect în sistemele lor juridice anumite aspecte ale Directivei privind siguranța activităților offshore (Directiva 2013/30/UE). Înaceastădirectivă,UEapus înaplicareun set denormemenite să contribuie laprevenirea accidentelor și la asigurarea unei reacții prompte și eficiente în cazul producerii unor astfel de accidente. Statele membre trebuie să se asigure că întreprinderile - cărora le acordă o licență de explorare sau de producție - sunt bine finanțate, dispun de expertiza tehnică necesară și au la dispoziție resurse care să poată fi utilizate atunci când este necesar. Trebuie instituită o autoritate independentă pentru a asigura respectarea cerințelor de siguranță, precum și un sistem adecvat de gestionare a cererilor de despăgubire în caz de accident. Întreprinderile sunt pe deplin răspunzătoare de daunele ecologice cauzate speciilor și habitatelor naturale protejate. Statele membre vizate au la dispoziție două luni pentru a soluționa deficiențele semnalate de Comisie. Comisia ia măsuri juridice împotriva României și altor 18 state membre care nu au făcut pașii necesari pentru ca cetățenii să beneficieze de avantajele legislației UE în domeniul mass- mediei audiovizuale și al telecomunicațiilor Acestor state membre li se cere să transpună în dreptul lor intern, fără întârziere, două noi seturi de norme – Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale și Codul european al comunicațiilor electronice – și să informeze Comisia cu privire la această transpunere.Ambele acte legislative sunt esențiale pentru tranziția digitală a UE.Acestea au fost convenite de comun acord de către statele membre și ar fi trebuit să fie transpuse până la sfârșitul anului 2020. Codul european al comunicațiilor electronice Prin acțiunile întreprinse de UE în domeniul comunicațiilor electronice, consumatorii se bucură de avantaje precum: o gamă mai largă de opțiuni dintre care să o aleagă pe cea mai potrivită, facturi mai mici la telefon și standarde mai ridicate de servicii. Codul european al comunicațiilor electronice modernizează normele actuale ale UE în domeniul telecomunicațiilor, adaptându-le la era digitală. Din cauza transpunerii întârziate, consumatorii și întreprinderile din Estonia, Spania, Croația, Irlanda, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Suedia nu pot beneficia de: - Norme clare și favorabile incluziunii privind drepturile utilizatorilor finali - aceleași norme se aplică în întreaga Europă, convergând către o piață unică incluzivă - O mai bună calitate a serviciilor - consumatorii se pot bucura de viteze de conectare mai mari și de o acoperire mai mare întrucât codul încurajează concurența în materie de investiții, în special în rețelele de foarte mare capacitate, inclusiv în rețelele 5G - Armonizarea normelor - codul sporește previzibilitatea în materie de reglementare, inclusiv în ceea ce privește asignarea spectrului de frecvențe radio - Protecția consumatorilor - codul le aduce beneficii consumatorilor și îi protejează, indiferent dacăutilizatorii finali comunicăprin intermediul serviciilor tradiționale (apeluri, SMS-uri) sau al serviciilor web - Corectitudine - codul asigură egalitatea de tratament pentru toți actorii din sectorul serviciilor de telecomunicații, indiferent dacă aceștia sunt tradiționali sau folosesc servicii bazate pe aplicații. Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale Obiectivul Directivei serviciilor mass-media audiovizuale este să asigure o piață unică echitabilă pentru serviciile de radiodifuziune, care să țină pasul cu evoluțiile tehnologice. În acest scop, directiva a fost revizuită în 2018 pentru a crea un cadru de reglementare adecvat erei digitale, propice unui peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil și mai diversificat. Aceasta coordonează legislația la nivelul UE privind toate mijloacele de comunicare audiovizuale, atât radiodifuzorii tradiționali de televiziune, cât și furnizorii de servicii video la cerere, și stabilește măsuri esențiale de protecție în ceea ce privește conținutul partajat pe platformele de partajare a materialelor video. Sursa: romania.representation.ec.europa.eu Patria (continuare din pagina 6) robii tăi prorocii, cari au vorbit în Numele Tău, împăraților noștri, căpeteniilor noastre, părinților noștri și către tot poporul țării. TuDoamne ești drept, iar nouă ni se cuvine astăzi să ni se umple fața de rușine…” Cred că noi ar trebui să vehiculăm pentru sănătatea națiunilor termenul de smerenie națională. La celălalt capăt al acesteia se vede libertatea și prosperitatea în adevăratul sens al cuvântului. Îndrăznesc să cred că Avraam cunoștea pericolul mândriei naționale și drept urmare a ales dragostea pentru neam. Poate că de aceea a ales stigma de străin și s-a mulțumit să locuiască în corturi pentru ca viziunea patriei cerești să nu se stingă. Când a văzut fumul Sodomei și Gomorei ridicându-se înalt și solitar, ca o predică de Paști, poate că, în cugetul lui, Avraam a văzut lacrimile Prietenului său la porțile Ierusalimului pornit pe arca umilitoare a crucii înspre patria pe care a părăsit-o doar pentru o vreme… Poate că Aavraam întrezărise atunci peștii sfârăind pe jeratic și măinile sângerănd în așteptarea armatei de sfinți patrioți ai cerului, pornită în genunchi să surpe temeliile minciunii. Unde este patria noastră? Cât de mult ținem noi la titlurile de proprietate? Nu cumva ne rușinăm de stigma de străini pe care o purtăm sau trebuie s-o purtăm în numele Lui? Este în noi dragostea pentru neam sau măndria națională? Doamne, ridică-ți armata de Danieli și Avraami, trezește-ne la realitatea netrebniciilor noastre și aprinde în noi dragostea pentru neamul nostru pentru adevărata lui prosperitate și slobozenie! VAURMA ROMANIA(N) INANUTSHELL Romanian Language Classes for Foreigners In the pandemic context, Romanian Cultural Institute organizes online Romanian language classes for foreigners, using Zoom platform and Google Meet. If you want to study Romanian for your business / for your job or for fun, the language courses offered by the Romanian Cultural Institute are the best choice! We plan on giving you the opportunity to discover, step by step, the mysteries revolving around one of the roman(t)ic languages. More details: https://bit.ly/3keZJsn După 24 de ani (continuare din pagina 12) cu tot tumultul care se învârte în jurul nostru. Vizita mea recentă în România, mi-a deschis într-o oarecare măsură ochii la o realitate ciudată a vieții: m-am simțit un străin în țara mea. Pentru mulți am fost doar un “american venit dinAmerica”, un străin, un ciudat. Chiar și pentru familia mea (tată, surori și frați), cu care ampetrecut momente prețioase, m-amsimțit oarecum interesant. Fiecare cu treaba lui, cu ocupația lor, cu preocupările lor zilnice. Prietenii și cunoscuții s-au schimbat și ei. Fiecare își urmează cursul vieții, într-un mod natural, monoton. România, cu toate că a avansat mult din punct de vedere economic, din punct de vedere sentimental nu mai este aceeași. Viața ne-a ridicat la un alt nivel pe care nu îl înțelegem de multe ori. Ca majoritatea românilor plecați din țară, m-am integrat în mediul și cultura țării unde am emigrat. Vorbesc tot atât de bine limba română cât și limba engleză (cu un mic accent pe care o să îl păstrez pentru toată viața, pentru că am fost născut cu el). Când sunt în România, românii îmi spun că am accent la fel. Societatea în care trăim, își lasă amprentele asupra noastră, fie că vrem sau nu vrem. Cine știe ce o să ne rezerve viitorul? Un singur lucru pe care nu l-am pierdut însă este DORULde casă, de cei dragi, care pot fi aici sau acolo, unde or fi ei. Îmi este dor de ziua în care nu o să-mi mai fie dor. de Marcel URS