Romanian Times | Ianuarie 2022

ROMANIANTIMES Actualitate 15 Domnule Președinte al Senatului, Domnule Prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri și parlamentari, Înaltpreasfinţia Voastră, Doamnelor și domnilor, Dragi români, Sărbătorim astăzi 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, unul dintre proiectele definitorii pentru formarea statului național unitar român și un exemplu dematuritate, perseverență și efort de voință pus în practică de elitele politice ale ambelor principate române. Totodată, anul acesta marcăm și 160 de ani de când Bucureștiul a devenit capitala Principatelor Române. Prin actul său de curaj și de asumare a conducerii celor două principate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele procesului istoric ireversibil de tranziție către un stat modern, profund atașat valorilor europene. Sunt onorat să iau parte la evenimentul dedicat marcării acestui moment cardinal al istoriei noastre, în acest loc sacru, Mormântul Ostașului Necunoscut, simbol al sacrificiului suprem făcut de înaintașii noștri pentru independența, suveranitatea și unitatea de neam și țară a tuturor românilor. Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluției pașoptiste și a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii. Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acționa cu o conștiință comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric. Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care și-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internațional și au ales un domnitor care s-a ridicat la înălțimea acestui proiect ambițios. În scurta sa domnie, Alexandru Ioan Cuza a schimbat *** Sursa: caleaeuropeana.ro / ianuarie 2022 Secretarul de stat american,AntonyBlinken, și-a intensificat avertismentul împotriva unei invazii a Rusiei în Ucraina, după discuții cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și înainte de o întâlnire, prin videoconferință, cu șefii diplomațiilor din statele membre UE. ”Dacă o singură forță rusă va invada Ucraina, așa cum am spus, acest lucru ar declanșa un răspuns rapid, sever și unitar din partea noastră și a Europei. Și, din nou, există și alte lucruri pe care Rusia le-ar putea face, care nu se rezumă la trimiterea efectivă de forțe suplimentare în Ucraina și, din nou, în general, suntempregătiți împreună cu Europa pentru un răspuns rapid și calibrat și foarte unit. Analizăm fiecare scenariu în parte, ne pregătim pentru fiecare dintre ele”, a explicat Blinken în cadrul unei emisiuni la CNN, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Secretarul de stat americana ținut săclarificecăadministrația americană nu va impune sancțiuni în mod preventiv, încercând să epuizeze toate căile dialogului înainte de a recurge la măsuri economice. ”Când vine vorba de sancțiuni, scopul acestora este de a descuraja agresiunea rusă. Dacă vor fi impuse acum, se pierde efectul de descurajare. Toate lucrurile pe care le facem, inclusiv construirea în mod unit cu Europa a unor consecințe masive pentru Rusia, sunt menite să influențeze calculul președintelui Putin și să îl determine să renunțe la Secretarul de stat american avertizează: SUA și Europa vor recurge la un răspuns rapid și sever dacă un singur militar rus pune piciorul în Ucraina acțiuni agresive, urmărind, în același timp, diplomația”, a detaliat Blinken. În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu. Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alegepropriileacorduri desecuritate”, respingândastfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru. În cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. La reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, ministrul român al apărării Vasile Dîncu și ministrul de externe BogdanAurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei. Annalena Baerbock, șefa diplomației germane la Kiev, a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune, mesaj dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce. De asemenea, Rusia a fost destinatarul unui mesaj transmisde secretarul general alNATO, JensStoltenberg, care a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina. Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europenedesecuritateafostmanifestatășidepreședintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europene, idee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Alocuțiunea Președintelui României, Klaus Iohannis, susținută luni, 24 ianuarie 2022, în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol I, București. cursul istoriei și a reușit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic și a primului Guvern unic. El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esențiale precum armata, sistemul electoral, administrația publică, justiția, învățământul, agricultura ori sistemul fiscal. Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obținut recunoașterea Unirii de către marile puteri și acceptarea acesteia ca un act definitiv și ireversibil, făcând cunoscut faptul că voința poporului român nu mai putea fi ignorată. PrinrealizareaUniriidela1859,s-ademonstratcăunitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcția consolidării puterii Principatelor Unite. În 1859, românii au ales să-și construiască viitorul în acord cu valorile și principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord- Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului. Un alt element important în procesul de afirmare a identității naționale a fost stabilirea drapelului de luptă pentru unitățile militare. La ceremonia de înmânare a noilor steaguri militare, Alexandru Ioan Cuza a sintetizat semnificația acestui simbol național, afirmând că steagul înglobează întreaga istorie a statului. Cu prilejul împlinirii a 163 de ani de la Unirea din 1859, am decis să decorez drapelul de luptă al Brigăzii 282 Blindată „Unirea Principatelor”, al Brigăzii 8 Rachete OperativTactice„AlexandruIoanCuza”șialBatalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă”. Dragi români, Trăim vremuri marcate de numeroase provocări, iar pandemia de COVID-19 a schimbat radical realitatea cu care eram obișnuiți, obligându-ne să adoptăm măsuri dificile, să facem sacrificii, dar și eforturi substanțiale pentru depășirea acestei crize. Complexitatea acestei perioade reclamă soluții coerente și durabile. Așa cum am dovedit de atâtea ori în momentele de cumpănă, vom continua să facem tot ce este necesar pentru progresul României, pentru apărarea valorilor democratice și pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale. La fel ca în perioada care a urmat Unirii Principatelor Române, avem astăzi instrumentele și resursele necesare pentru a moderniza România. Națiunea română este mai puternică atunci când este solidară și trebuie să prețuim lucrurile care ne unesc pentru a ne fi mai ușor să luptăm cu cele care ne dezbină. Să acționăm, așadar, zi de zi, cu aceeași tenacitate pentru consolidarea parcursului european și democratic al țării noastre! Vă mulțumesc și vă doresc multă sănătate! La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!