Romanian Times | lunie 2022

ROMANIANTIMES Actualitate 15 Miniștrii sănătății din UE susțin înființarea Spațiului european al datelor medicale și adoptarea unei noi strategii globale a UE în domeniul sănătății Miniștrii sănătății din UE s-au reunit ieri într-o nouă reuniune a Consiliul EPSCO, unde au salutat propunerea de regulament a Comisiei Europene privind înființarea Spațiului european de date medicale și au făcut schimb de opinii cu privire la strategia globală a UE în domeniul sănătății. „Această propunere de regulament, adoptată de Comisia Europeană la 3 mai 2022, reprezintă un pilon esențial al Uniunii Europene a Sănătății. Ea vizează facilitarea accesului pacienților la datele lor de sănătate în format electronic și facilitarea schimbului de date cu profesioniștii din domeniul sănătății din UE. De asemenea, vizează să permită reutilizarea acestor date de către cercetători, industrie și autorități publice, într-un mediu sigur și în condiții stricte”, au transmis miniștrii. De asemenea, Miniștrii au salutat propunerea de regulament care, odată adoptată, va oferi un cadru juridic stabil pentru a facilita schimbul de date privind sănătatea în cadrul Uniunii, permițând, printre altele, eficientizarea sectorului asistenței medicale și progresul cercetării științifice. Cu toate acestea, miniștrii au luat act de aspectele sensibile care decurg din această propunere, cum ar fi securitatea și protecția datelor și necesitatea de a dezvolta un spațiu de încredere în beneficiul tuturor. Sursa: caleaeuropeana.ro / 15.06.2022 Miniștrii sănătății din UE au făcut schimb de opinii cu privire la strategia globală a UE în domeniul sănătății. Având în vedere evenimentele recente – inclusiv pandemia COVID- 19 și criza sanitară și umanitară provocată de războiul din Ucraina – pare necesară o actualizare a strategiei actuale – care datează din 2010. La 19 mai 2022, Comisia Europeană a anunțat lansarea unui proces de elaborare a unei noi strategii globale a UE în domeniul sănătății. Miniștrii au salutat această decizie de lansare a procesului de revizuire.Aceștia au subliniat importanța acestei strategii pentru redefinirea priorităților UE în materie de sănătate la nivel mondial, cum ar fi consolidarea sistemelor de sănătate, pregătirea și răspunsul la crizele din domeniul sănătății și promovarea abordării “O singură sănătate”. Miniștrii au solicitat, de asemenea, ca această strategie să consolideze influența UE în domeniul sănătății pe scena internațională și coordonarea între actorii UE relevanți. În cadrul unui schimb informal, miniștrii au discutat despre provocările viitoare ale strategiei de vaccinareCOVID-19 aUE, atât în ceea ce privește achiziționarea de vaccinuri la nivel european, cât și în ceea ce privește solidaritatea internațională. Președinția franceză a informat delegațiile cu privire la stadiul actual al negocierilor dintre Consiliu și Parlamentul European în vederea ajungerii la un acord cu privire la un proiect de regulament privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății. Comisia Europeană a furnizat informații cu privire la punerea în aplicare a regulamentelor privind dispozitivelemedicale și evaluarea tehnologiilor medicale. De asemenea, Comisia a informat miniștrii cu privire la amenințările sanitare emergente (cazuri de hepatită severă la copii și variola maimuței), precum și cu privire la situația sanitară și umanitară din Ucraina (în special evacuările medicale și sprijinul sanitar pentru Ucraina). Delegațiile Belgiei, Țărilor de Jos, Luxemburgului, Austriei și Irlandei au discutat despre intrarea pe piața europeană a medicamentelor, inclusiv despre lacunele în ceea ce privește dovezile și soluțiile potențiale. Delegațiile bulgară, croată, estoniană, maghiară, letonă, lituaniană, poloneză, română, slovacă, slovenă și maghiară au informat Consiliul cu privire la scrisoarea lor comună adresată Comisiei Europene cu privire la dispozițiile contractelor de achiziționare a vaccinurilor COVID-19. Regatul Unit a anunţat joi, după reuniunea miniștrilor apărării din țărileNATOcă ar putea trimitemaimulţimilitari în Estonia şi este gata să comande o brigadă în această ţară. Germania făcuse un anunţ similar referitor la Lituania, reaminteşteagenţiaînainteasummituluiNATOcareurmează să decidă, în 28-30 iunie, la Madrid, asupra desfăşurării de noi trupe pe flancul estic al Alianţei, ca reacţie la invazia rusă în Ucraina. Ministrul britanic al apărării, BenWallace, a declarat presei, la Bruxelles, că Londra ar putea transforma două grupuri de luptă din Estonia într-o unitate mai mare, cu întăriri importante în rezervă în Regatul Unit. “Cred că veţi vedea că vom face din ele o brigadă avansată, cu un stat-major mai permanent, (comandat de un general) de o stea, ceea ce înseamnă pur şi simplu că este mult mai uşor să permitemformarea rapidă a unei brigăzi complete”, a arătat el, după ce secretarul general al NATO a anunțat căAlianța va avea un noul model de apărare pentru flancul estic cu mai multe forțe care vor fi dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați. NATO a amplasat după summitul de la Varșovia din 2016 un număr de patru grupuri de luptă, câte unul în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania. Grupul de luptă din Polonia este condus de SUA, cel din Estonia de Marea Britanie, cel din Letonia de Canada și cel din Lituania de Germania. Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, iar la 1 mai, s-a constituit grupul de luptă al NATO din România condus de Franța prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței deRăspuns aNATO, dislocate în țara noastră. Înfiinţarea unor brigăzi – mari unităţi cu efective de 3.000 până la 5.000 de militari – ar întări semnificativ prezenţa NATO în ţările baltice și ar transforma-o în prezența de tip “apărare înaintată” solicitată la summitul B9 găzduit de președintele Klaus Iohannis la București. În declarația comună adoptată în prezența virtuală a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, și în urma unui mesaj de susținere din partea președintelui Joe Biden, președintele Klaus Iohannis și ceilalți lideri din regiune solicită ca la summitul NATO de la Madrid din 29-30 iunie să fie luată decizia consolidării posturii NATO de descurajare și apărare către o “Apărare Înaintată” pe flancul estic. Referindu-se lamizele summitului de laMadrid și țintele fixate de aliații de pe flancul estic, președintele Klaus Iohannis a afirmat că “rezultatul pe care îl urmărim este o prezență NATO consolidată pe Flancul Estic, unitară și coerentă, robustă, credibilă și sustenabilă, în special la Marea Neagră – cea mai expusă amenințărilor Rusiei“. De cealaltă parte, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat că ţările participante la formatul B9 îşi doresc “o prezenţă avansată mai puternică a NATO” în regiune, care să fie o “apărare avansată”, iar grupurile de luptă să fie ridicate la rang de brigadă, care cuprinde minim 3.000 de militari. Marea Britanie și Germania sunt dispuse să comande brigăzi de luptă în Estonia și Lituania cu efective de la 3.000 până la 5.000 de militari Sursa: caleaeuropeana.ro / 17.06.2022 Vă informăm că, începând cu data de 12 iunie 2022, la intrarea în Statele Unite ale Americii nu se mai solicită cetățenilor străini care călătoresc în SUA pe cale aeriană să prezinte un test negativ pentru COVID-19 sau documentația de recuperare după COVID-19. ELIMINAREA OBLIGATIVITĂȚII TESTULUI COVID-19 LA INTRAREA ÎN SUA