Romanian Times | Februarie 2023

Cultură 9 Cîinii și românii de Andrei PLEȘU Cum se mai întîmplă, reiau, în numărul de azi, un text care a mai apărut (acum vreo zece ani...). Reiau și explicația (scuza) pe care o ofer, de obicei, cititorului: „actualitatea” tinde, la noi, să nu devină niciodată inactuală. Seamănă, cum spunea filosoful, a „încremenire în proiect”. E motivul pentru care înclin, adesea, să propun o rubrică permanentă în gazeta noastră, care să reia, exasperat, textele care dovedesc mereu că „realitatea imediată” e la fel de veche ca istoria autohtonă. Deunăzi, am aflat cu toții, îngroziți, cum o tînără doamnă dinBucurești amurit sfîșiată de cîini. Pînă cînd se vor tot întîmpla asemenea tragedii? Pînă cînd trecutul va rămîne la noi mereu prezent, cu tot ce are el mai destrămător. Iată dovada: În Curierul de Iaşi, nr. 129 din 26 noiembrie 1876, Mihai Eminescu publică un text intitulat „Ce se întîmplă din nesupravegherea cînilor”. Textul sună astfel: „D.N. Pascu, subprefect în ţinutul Dorohoiului, primblîndu-se pe uliţele Mihăilenilor, a fost muşcat de un cîine turbat. Idrofobia au cuprins fără scăpare organismul numitului mai sus, încît, cu toate silinţele amicilor şi rudelor, dar mai ales cu toată lăudabila îngrijire de aproape din partea dlui Dimitrie Moruz, prefectul deDorohoi, au repauzat în 17 curent.Acest caz ne reîmprospătează în minte drepturile de cari se bucură ab antiquo cînii în iubitul nostru oraş Iaşi, cari drepturi ar trebui supuseuneifilantropicereviziunidinpartea locurilor competente. Fiind odată bine stabilit că este oarecare deosebire între Iaşi şi Mihăileni, am întreba cu multă umilinţă: oare multă vreme au să rămîie neatinse imunităţile cînilor din oraş, cari cînd izolaţi, cînd doi cîte doi, cînd constituiţi în mici societăţi de voiagiu, se bucură de o existenţă foarte nesupărată şi totuşi foarte supărătoare pentru conlocuitorii lor bipezi. De aceea, pentru a evita o statistică specific ieşană a cazurilor de idrofobie, credem că nu greşim rugînd autorităţile competente a ordona o mai strictă mînuire a măsurilor pentru stîrpirea cîinilor de prisos“. Textul lui Eminescu nu poate să nu ne lase visători. Care va să zică, acum 140 de ani, peisajul autohton pregătea deja viitorul. În ciuda diferenţelor (inevitabile ca şi cele dintre Iaşi şi Mihăileni), oraşul românesc contemporan păstrează încă atmosfera şi problematica vechilor oraşe.Avem tradiţii. Şi le păstrămpios, fără să „mînuim“măsuri pripite împotriva lor. Carol I, proaspăt Sursa - Dilema veche ROMANIANTIMES ajuns în noua (şi, pe atunci, modesta) lui reşedinţă bucureşteană, tot cîini a văzut înainte de toate (aruncînd o privire pe fereastră): cîini şi grupuri pitoreşti de dansatori şi dansatoare de etnie romă (numiţi, pe atunci, cu o incorectitudine politică încă inocentă, „ţigani“…). Aşa cum, la ţară, românul se face frate cu codrul, la oraş el se înconjoară de cîini, pe care îi asociază cu o mitologie tandră: cînd, de pildă, vrea să evoce belşugul, românul vorbeşte de „cîini cu covrigi în coadă“. Cînd vrea să înfiereze dezordinea unei comunităţi, vorbeşte despre „sat fără cîini“. Cîinele are deci, preponderent, conotaţii pozitive: te trimite cu gîndul la prietenie, la fidelitate, la bunăstare şi la... Brigitte Bardot (protectoare planetară a speciei). Dumnezeu însuşi a avut, cîndva, nevoie de un ordin călugăresc care să-L reprezinte pe pămînt cu umilitatea şi rigoarea cîinilor: dominicanii, „cîinii Domnului“. Lucrurile s-au mai schimbat, totuşi: modernitatea a adus cu sine urbanizarea, adică transformarea satului fără cîini în oraş cu cîini. Şi chiar dacă excesul numeric al cîinilor creează, paradoxal, aceeaşi impresie de sat fără cîini, trebuie să admitem că vechea realitate e ridicată, acum, pe o treaptă superioară. Cîinii noştri sînt, de la 1 ianuarie 2007, cîini europeni. Au alte „imunităţi“ decît pe vremea lui Eminescu. În curînd, expresia „cîine rău“ va fi prohibită ca discriminatorie. „Viaţa de cîine“ va trebui să devină o viaţă demnă, decentă, cu drepturi ferme, ca ale tuturor vieţuitoarelor. Dar nicăieri ca în România, cîinii nu se vor bucura de atîtea libertăţi post-revoluţionare şi nu vor beneficia cu atîta aplomb de nobleţea unei milenare istorii: aici, la Dunăre, trăim, ab antiquo, în mitologia lupoaicei, de sînii căreia atîrnă, lacom, strămoşii noştri, Romulus şi Remus. După veacuri de domesticire şi decantare, lupoaica a coborît de pe steagul dacic şi de pe soclul latin şi a devenit „căţea comunitară“. Şi pentru că Romulus şi Remus au crescut, ea ţine acum, nu la sîn, ci în gură, cîte un subprefect, cîte un diplomat japonez, cîte o tînără care face jogging sau cîte un copil nevinovat. E, așadar, o cățea democratică şi multiculturală. Grivei, Zdreanţă şi Bubico ies, încet-încet, din lîncezeala idilică a culturii şi a mediului domestic, pentru a reprezenta „strada“ şi a intra, uninominal, în Parlament. E noapte. Scriu, nu fără un mic palpit istoric, aceste rînduri şi, deodată, dinspre clădirea Guvernului (cu care mă mîndresc a fi vecin), aud lătrăturile viguroase ale cîinilor din cartier. Sînt cîinii mei. Ai noştri. În nici o capitală a Europei unite nu poţi face experienţa unei comuniuni atît de intime cu trecutul şi viitorul reunite.Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional. Declarația Comună a Liderilor Formatului București 9 - Varșovia, 22 februarie 2023 - 1. Noi, Șefii de Stat și de Guvern ai Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace și Ungariei, ne-am întâlnit astăzi, la un an de la declanșarea războiului de agresiune neprovocat și brutal al Rusiei împotriva Ucrainei. Salutăm participarea Președintelui Statelor Unite aleAmericii și a Secretarului General al NATO la întâlnirea noastră, care servește ca mărturie a puternicei legături transatlantice și reconfirmă angajamentul de neclintit al NATO pentru apărarea fiecărui centimetru de teritoriu aliat. 2.Acumun an, Rusia a devastat pacea și securitatea înEuropa prin încercarea de a subjuga Ucraina prin forță. Acțiunile Kremlinului au dus la o degradare drastică a mediului de securitate în zona euroatlantică, subminând grav securitatea partenerilor noștri. 3. Rusia este ceamai importantă si directă amenințare pentru securitateaAliată . Ca răspuns la războiul sângeros de agresiune al Rusiei, Aliații NATO au reacționat decisiv într-omanieră unitară si responsabilă. Pentru a-și proteja cetățenii și teritoriul, Aliații sunt angajați să implementeze noul punct de referință pentru postura de descurajare și apărare a NATO și să crească nivelul prezenței militare în țările noastre . 4. NATO este o alianță defensivă. La Madrid, am agreat să avem o apărare înaintată cu forțe robuste aflate pe poziții, multi-domeniu și gata de luptă pentru a rămâne credibili și capabili să respingem orice oportunitate de agresiune din partea oricărui posibil adversar. În pregătirea Summitului de la Vilnius, vom continua să întărim postura noastră de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră . NATO și angajamentul articolului V de a ne apăra unul pe celălalt reprezintă baza securității euroatlantice. 5. Reafirmând angajamentul nostru pentru politica Ușilor Deschise, la Madrid am invitat Finlanda și Suedia să se alăture Alianței. Așteptăm cu nerăbdare să le urăm curând bun venit ca aliați NATO. 6. Condamnăm, în termenii cei mai puternici, războiul de agresiune al Rusiei. Bilanțul morțilorciviliucraineniesteîncreșteredincauzaloviturilor fărădiscriminarealerachetelor ruse și a atacurilor deliberate asupra infrastructurii critice, inclusiv prin folosirea Mării Negre ca platformă de lansare . Cei responsabili pentru atrocități și crime de război vor fi trași la răspundere. Suntem hotărâți să menținem presiunea internațională asupra Rusiei. De asemenea, îi condamnăm pe toți cei care facilitează activ agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv Belarus. 7. Conform Cartei ONU și dreptului internațional, Ucraina își exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii Rusiei pentru a recâștiga controlul deplin asupra teritoriului propriu și are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei în acest scop, atât timp cât va fi necesar. Salutăm eroismul poporului ucrainean și curajul armatei sale. Aducem un omagiu bărbaților și femeilor din armata ucraineană care luptă pentru apărarea libertății lor și pentru valorile noastre comune. 8. Viitorul Ucrainei se află în Europa. Sprijinim ferm aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. 9. Suntem gata să cooperăm strâns și să îi sprijinim pe partenerii noștri -Republica Moldova ,Georgia,Bosnia șiHerțegovina, care sunt ceimai expuși riscului dedestabilizare și a influenței maligne a Kremlinului, în estul și sudul Alianței. 10.Rusiaacalculat extremdegreșit invadareaUcrainei și subminareaordinii internaționale bazate pe reguli. Suntem mai puternici și mai uniți ca niciodată, reafirmând legătura transatlantică durabilă dintre națiunile noastre. Vom continua să luptăm pentru pace, securitate și stabilitate în întregul spațiu euroatlantic. 11. Așteptăm cu nerăbdare următoarea noastră reuniune la Bratislava, în luna iunie, în pregătirea Summitului NATO de la Vilnius. Summitul B9 s-a desfăşurat în contextul împlinirii unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, şi a avut ca obiectiv continuarea coordonării dintreAliaţii de pe Flancul Estic al NATO şi SUA, pe fondul provocărilor de securitate generate de război. Formatul București 9 (B 9) este o organizație înființată pe 4 noiembrie 2015 în București, România, la inițiativa președintelui României Klaus Iohannis și a președintelui Poloniei Andrzej Duda în cadrul unei întâlniri bilaterale. Membrii săi sunt Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Aceasta a luat naștere ca reacție față de atitudinea agresivă a Rusiei, în special după anexarea peninsulei Crimeea și desfășurarea operațiunilor militare din Donbas în 2014. Toate țările alianței fie au făcut parte din fosta Uniune Sovietică (URSS), fie au făcut parte din sfera sa de influență.