Romanian Times | Mai 2023

ROMANIANTIMES Angela FURTUNĂ: România lui Dennis Deletant 1. Istorici britanici și situația din România Există doi istorici și profesori britanici care au împărtășit un îndelungat destin comun, de fidelitate și deschidere față de istoria României, ca pe o profesiune de credință. Unul este, în mod nedezmințit, Dennis Deletant (n. 3 mai 1946), actualmente încă profesor invitat al Catedrei de studii românești “Ion Rațiu” de la Georgetown University, Washington, DC, și profesor emerit la School of Slavonic and East European Studies, University College, London. El se declară un continuator al căii deschise de predecesorul său, britanicul Robert W. Seton-Watson (1879-1951), care, în iulie 1920, formula admirabila declarație, rămasă de referință, pe care o împărtășește și Dennis Deletant: “Cum am crezut totdeauna, chiar în zilele dvs. de tristă agonie, în destinul națiunii române și încalitățile sale sănătoase și virile, astfel continui și astăzi să cred în capacitatea sa de dezvoltare culturală și în hotărârea de a trece peste obstacolele care i se pun în cale, ... de a se ralia totdeauna mai sincer la idealurile democratice, pe care o Europă, cu adevărat nouă, se poate baza” 1 . Dennis Deletant, care crede că România este o țară de rețele, și nu de structuri 2 , și-a publicat în ultimele decenii o operă consistentă, de aprofundare a evoluțiilor democrației în această parte a lumii, iar recent a lansat în limba română și volumul “În căutarea României – O aventură personală din ’65 până azi”, trad. din engleză deAlina Pavelescu, Editura Humanitas, București, 2023. Unul dintre motivele pentru care a construit atâtea cercetări și opere istorice, dar și memorii și analize, ține de un anume umanism și o mare înțelegere de a pune sub lupă și de a formula concluzii care să prezinte în lume România cu acribie, nu în mod expeditiv nedrept și clișeistic (este căsătorit cu o româncă, are și cetățenie română, cunoaște din familia prin alianță resorturile reale ale perecuțiilor politice românești, este membru al Academiei Române). Mulți occidentali nu știu ce înseamnă să fii într-o dictatură, fie de stânga, fie de dreapta. Experiența mea ca occidental mi-a dat o poziție unica, aș spune, pentru că puteam să vin ca observator străin, dar, în același timp puteam să încerc să meditez asupra acestor abuzuri care se practicau în România, dar și asupra părților pozitive din conduită oamenilor de rând. Conduită în sensul că încercau să nu fie dominați, să nu fie sub o influență prea mare a politicului, crede Dennis Deletant, confesându-i-se jurnalistului Lucian Popescu. 2. De ce e România antipatică? Părerile despre România sunt adesea negative și expediază această țară laperiferia civilizației.Romancierul britanicV.S. Pritchett a vizitat România în 1964 și a rămas dezamăgit: “România te irită din start. Împreună cu Cehoslovacia, e cea mai rigidă dintre statele satelit. Ca vizitator, ești obligat să ai un ghid, iar acesta te păzește la fiecare pas. Când ieși din dormitor dimineața, el te așteaptă. Te plictisește pe toată durata zilei. Rolul lui este să ofere informații, dar este lipsit de umor, tinde să fie didactic și știe tot. Nu am putut 1 Dennis Deletant, “ Interogând trecutul. Câteva reflecții asu- pra studiului de după 1990 al comunismului din România ”, în “ Fără termen de prescripție. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa ”, Sergiu Musteață, Igor Cașu (eds.), Chișinău, Editura Cartier, 2011, p. 122-138. 2 România, o țară de rețele, nu de structuri , Interviu: Cristian Pătrășconiu în dialog cu Dennis Deletant , Viața Românească , Ediția 2, nr.3/ 2020. scăpa de impresia că disimularea subtilă și o mentalitate reacționară sunt larg răspândite.” 3 Dincolo de această aparență de disconfort oferită străinilor de o țară înapoiată și demonizată, despre care vorbește scriitorul Pritchett, Dennis Deletant, ca un bun român, a încercat să înțeleagă și să explice care au fost cauzele care au condus la această tragedie: „În primul rând aș spune de ce, la început, comunismul românesc a fost foarte represiv. Trebuie să ne amintimcă Stalin a avut un dinte împotriva României pentru că aceasta a invadat Uniunea Sovietică, trecând dincolo de Nistru, împreună cu Germania nazistă. Aceasta reiese și din stenogramele Comitetului Central condus, bineînțeles, de Stalin. Iar Stalin a ținut să pedepsească România pentru această alianță cu naziștii. Caracterul represiv inițial, așadar, care înseamnă lichidarea forțelor ”burgheze” din România, întemițarea de fapt a reprezentanților claselor mijlocii, acesta mi se pare izbitor la comunismul românesc. Reformulat: faptul că se instaurează împreună cu foarte foarte multă violență” 4 . Important este că tot Dennis Deletant stabilește că, deși unii români au pactizat cu ideologiile exportate de Kremlin, totuși mulți au încercat să minimizeze efectele Răului asupra lor. El identifică o anume etică adaptativă adoptată de către populația trăitoare în țară, și de către unele cercuri culturale și literare ce nu s-au lăsat confiscate de partidul comunist, de presa și propaganda sau de rețelele de informatori și acoperiți. Dennis Deletant laudă aceste manifestări ale populației captive: Eu privesc această postură etică, această atitudine, cu o mare admirație, având în vedere faptul că foarte mulți oameni în blocul sovietic, timorați de putere, aveau în spate această experiență, a unei represiuni venite din exterior și mă refer la impunerea comunismului de către Stalin în Europa de Est. Am încercat să reliefez faptul că anumiți oameni de cultură și uneori simpli țărani au păstrat un sentiment de demnitate. Ei au încercat să păstreze un sentiment de onestitate și un curaj în confruntarea cu presiunile ce erau exercitate asupra societății în general, dar mai ales asupra lor. Revin la faptul că societatea a fost distorsionată de impunerea comunismului din România. Intelectualitatea, cultura românească înainte de cel de- al Doilea Război Mondial se îndreptau spre Occident, iar după război toată lumea a fost obligată să se uite în loc de Paris sau Washington, să se uite spre Moscova. Revoluția comunistă a dus la această revoluție în gândire – o revoluție forțată, o revoluție impusă, nu una care să ducă la o reformă propriu-zisă, o reformă pozitivă. A fost o revoluție care a dus la o reformă negativă cu un impact crucial traumatic asupra conduitei oamenilor. 3.România și Drepturile Omului: Caracostea, Coposu, Ecaterina Bălăcioiu Am colaborat de câteva ori, prin corespondență, cu profesorul Dennis Deletant. O dată, atunci când îmi efectuam cercetarea pentru teza mea Monica Lovinescu. Est-etica. Geneze. Vol. 1. 5 , în care am investigat elementele biografice și bibliografice ce stabilesc legătura dintre educația și formațiaMonicăi Lovinescu și vădita afinitate a scriitoarei pentru curentul critic est-etic, preluat și aplicat - pentru Europa de Est comunizată de Stalin, inclusiv România -, de la Timothy Garton Ash, care la rândul său îl preluase de la scriitorul britanic FerdinandMount.DennisDeletant a analizatmanuscrisul meu și a apreciat bibliografia vastă și eforturile reușite de structurare și hermeneutică, considerând finalmente acest studiu ca fiind “o bijuterie stilistică de o valoare excepțională.” 6 3 Citat din François Bondy, “Romanian Travelogue”, Survey , aprilie 1965, 21. 4 România, o țară de rețele, nu de structuri , Interviu: Cris- tian Pătrășconiu în dialog cu Dennis Deletant , Viața Ro- mânească , Ediția 2, nr.3/ 2020. 5 Angela Furtuna: Monica Lovinescu. Est-etica. Geneze I , sub egida Bibliotecii Bucovinei, Editura Vinea, București, 2012. Carte premiată cu Premiul Convorbiri Literare pentru Eseu, 2012, oferit la Zilele Convorbiri Literare , Iași, în 2013 . 6 Angela Furtuna: Monica Lovinescu. Est-etica. Geneze I , sub egida Bibliotecii Bucovinei, Editura Vinea, București, 2012. Carte premiată cu Premiul Convorbiri Literare pentru Eseu, 2012, oferit la Zilele Convorbiri Literare , Iași, în 2013. Coperta a IV-a. 7 Meditații est-etice De asemenea, profesorul Dennis Deletant a răspuns cu o mare deschidere prin participarea sa la Juriul internațional condus de Acad. Basarab Nicolescu (Paris, Cluj), și din careaumai făcutpartede-alungul timpuluipersonalitățiale culturii, vieții academice, presei culturale și vieții literare din țară și străinătate (Vladimir Tismăneanu, Gheorghe Grigurcu, Corin Braga, Tudorel Urian, Ioan Moldovan, Victor Eskenasy, Cassian Maria Spiridon etc.), girând astfel oportunitatea de evoluție și susținere a proiectului meu de pedagogie a memoriei, etică a neuitării, literatură a exilului, atitudine și dezbatere în Cetate, intitulat Zilele Monica Lovinescu și a celui intitulat Premiul Național Monica Lovinescu și Virgil Ierunca . Dacă exista vreun român care să întruchipeze triumful conș inței asupra represiunii, al demnității asupra umilinței, al sincerității asupra servilității, atunci acela era Corneliu Coposu , povestește Dennis Deletant . Desigur, m-a impresionat modestia lui când vorbea și faptul că nu a făcut niciun compromis. Un om foarte vertical, un om care a rămas convins de valorile democratice și care, în tot timpul acela cât a stat la închisoare, peste 16 ani, și-a păstrat credința în Dumnezeu. A păstrat crezul într-un viitor mai pozitiv pentru România. Pe de altă parte, Dennis Deletant a apreciat enorm activitatea Monicăi Lovinescu și a mamei sale, Ecaterina Bălăcioiu-ex. Lovinescu. Însuși socrul român al lui Dennis Deletant a avut aceeași soartă cu mama Monicăi Lovinescu, arestați amândoi la vârste septuagenare, pentru vini imaginare. Dumitru Caracostea (1879-1964), tatăl soției lui Dennis Deletant, fiind critic, istoric și folclorist român, unul din marii stiliști ai literaturii române, a fost arestat în 1950, la 71 de ani, fiind încarcerat timp de cinci ani ca deținut politic. Ecaternia Bălăcioiu-Lovinescu a fost condamnată la închisoare tot la vârsta de 71 de ani, pentru acuze inventate, de „spionaj” și „crimă de uneltire (continuare în pagina 20)