Romanian Times | Mai 2023

ROMANIANTIMES 920 NE 122 nd Ave 8 Actualitate Importanța revizuirii planurilor de apărare în contextul în care o ”putere ca Rusia merge spre un război de uzură” a fost evidențiată la Black Sea and Balkans Security Forum Premierul Nicolae Ciucă a participat la cea de-a șaptea ediție a “Black Sea and Balkans Security Forum”, eveniment dedicat provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre și a Balcanilor, unde a susținut un discurs în cadrul panelului dedicat sporirii rezilienței statelor afectate de crizele actuale prin cooperare. ”Doamnelor și domnilor, lumea s-a schimbat și totul în materie de securitate s-a rescris și trebuie revizuit în regiunea Mării Negre, unde se consumă o mare parte a componentelor acestui război de agresiune pe scară largă al Rusiei în Ucraina. Desigur, avem cele mai clare elemente ale definiției unui război de cucerire, dar, totodată și a unui război neocolonial – Rusia împotrivaUcrainei – care se desprinde de imperiu, un adevărat război de independență alUcrainei.DacătoateevaluărileprivindsituațiadesecuritateaEstuluiEuropei, amenințările, riscurile și vulnerabilitățile regiunii aveau abordarea conservatoare post Război Rece, cu Rusia angajată și partener, eventual competitor și rival, am văzut cu ocazia lui 24 februarie 2022 trecerea spre onouă paradigmă a războiului pe scară largă de durată, demare intensitate ca amenințare”, a menționat prim-ministrul în debutul intervenției sale. În contextul dat, ”pe planșa de lucru revine constructul industriei de apărare, care trebuie să devină industrie de război şi armatelor mici, tehnologizate și sofisticate de profesioniști, care trebuie să revină la armate de masă, cu rezerve la nivelul întregii societăți și capacități de mobilizare extinsă pentru a face față unui război pe scară largă, un război lung și de înaltă intensitate care epuizează resursele, nu doar ale țării aflată în conflict, dar și a țărilor Europei”, consideră Ciucă. ”Libertatea survolului și libertatea circulației maritime, libertatea navigației în apele teritoriale, zone economice exclusive și zona internațională liberă dinMareaNeagră creează o componentă distinctă de amenințări de securitate care reclamă întărirea prezenței alianței”, a evidențiat premierul. Făcând trimitere la abuzurile Rusiei, acesta a amintit că a ridicat ”demai multe ori problema acestor zonede interdicție înarealulMăriiNegre, careau limitat și, uneori, aublocat libertatea de navigație înMarea Neagră”. ”În afară de zone interzise, zone interzise cu lunile, chiar cu anii, pentru exerciții de tragere, pentru operațiunile periculoase în timp de război, abuzurile Rusiei s-au tradus în doborârea controlată ulterior a dronei americane de supraveghere de către siajul avionul lui rus de vânătoare sau o intervenție similară și periculoasă, dar sub denumirea operațiunii directe calificate, fără utilizarea armamentului din dotare, la adresa avionului polonez participant la omisiune europeană FRONTEX, într-un zbor agresiv și imprudent, periculos și descurajator al aeronavelor ruse. La capitolul amenințări trebuie să reținem abuzul produs de către Rusia pe arii întregi din Marea Neagră, care nu vizează exclusiv Ucraina, acolo unde a anunțat exerciții militare continue de luni de zile și, așa cum spuneam, chiar de ani, practic, chiar dinainte de izbucnire a conflictului. Și pentru că-mi aduc foarte bine aminte, am ridicat de mai multe ori problema acestor zone de interdicție în arealul Mării Negre, care au limitat și, uneori, au blocat libertatea de navigație înMarea Neagră”, a detaliat Ciucă. Din punctul său de vedere, ”siguranța navigației, libertatea circulației vaselor comerciale și turisticevizeazănunumai rutaNord-Sud, cuprecădereOdesa-Istanbul, ci și rutadenavigație est-vest, din Caucaz spre Europa, de unde tema stringentă a capacității de a apăra și proteja libertatea comerțului între porturile georgiene și Constanța”. ”Exerciții reale sau imaginare, crearea artificială a unor zone de război și pericol pentru circulația vaselor comerciale, blocarea acestora în porturi sau interceptarea lor, toate au fost subiecte de discuții și amenințări directe la securitatea maritimă ce trebuie reglementate corespunzător și cuprinse în planuri de acțiuni, dar și în proiecte de prezervare a libertății de circulație, inclusiv prin însoțirea transporturilor de nave de patrulare militare care să salvgardeze tranzitul”, a mai spus premierul. Oficialul român a făcut trimitere și la proiectele pe care le are în vedere Uniunea Europeană pentru a-și asigura independența energetică și relevanța Mării Negre în acest context. ”PeaicitreceCoridorulstrategicest-vest,MareaNeagră–MareaCaspică.UniuneaEuropeană are perspectiva plasării pe fundul Mării Negre a unui cablu de date și cablu de energie verde provenită din energia eoliană produsă în Azerbaidjan, venită pe ruta Azerbaijan – Georgia – România – Ungaria și, de acolo, spre celelalte țări din Uniunea Europeană. Aici putem adăuga referințe multiple. Coridorul de transport, comerț, energie ce traversează de la est la vest regiunea Mării Negre, ce se află în diferite stadii de dezvoltare.Apoi, este vorba despre transportul existent și noi coridoare vizând petrol și gaze pe direcția est-vest, inclusiv petrolul și gazele din Asia Centrală, cu precădere din Kazahstan, care încearcă să evite monopolul și constrângerile CPC, Coridorul nord-caspic controlat de Rusia la Novorossiisk, sursă care aprovizionează și România. Deja sunt pași importanți făcuți pe coridorul Kazahstan- Azerbaidjan ca legătură transcaspică, de unde intră fie în conducta BTC la Ceyhan, fie poate urma ruta pe cale ferată la Batumi și pe vase către Constanța, deci pe un transport de la est la vest și desigur, și în sens invers. Nu în ultimul rând, un consorțiu România-Azerbaidjan studiază astăzi și a comandat evaluarea fezabilității pentru transport de gaz lichefiat pe ruta Kulevi-Constanța. Studiul de fezabilitate urmează să fie finalizat în 12 luni și prevede o stație de lichefiere la Kulevi și una de de-lichefiere la Constanța Sud și introducerea gazului în conducte, de aici putând să fie transportat oriunde prin sistemul BRUA, care, iată, devine din ce în ce mai relevant”, a detaliat prim-ministrul. Această ultimă variantă are potențialul de a ”profila România ca hub de gaze pentru statele vecine, Republica Moldova, în primul rând, din producție proprie sau din import pe rute alternative”. Securitatea maritimă la Marea Neagră este indisolubil legată de securitatea platformelor de forare din zonele economice exclusive, a mai spus Nicolae Ciucă. ”Rusia a conturat agresiunea sa militară și preluarea platformelor de forare ucrainene şi a resurselor extrase. Subiectul e discutat la nivel aliat, iar prima responsabilitate revine statului, cu sprijinul aliat, pe toată dimensiunea de infrastructură critică şi infrastructură submarină critică. În aceste condiții, analizând ceea ce s-a întâmplat înUcraina după aproximativ un an şi jumătate, și pentru că reziliența este unul din subiectele principale ale conferinței, putem spunecă reziliențapresupuneca societățilecaredausprijinul politic și susținerea, rezervelede personal militar și capabilitățile să fie dispuse să lupte, să aibă motivația și moralul necesare, dar și să accepte un nivel de pierderi și costuri pe care le presupune apărarea teritoriului național. Patriotismul, abnegația, sacrificiul de sine al unei națiuni nu au cum să fie înlocuite de altceva”, a adăugat premierul. Nicolae Ciucă nu a omis să puncteze că securitatea Republicii Moldova este ”pe deplin interdependentă cu securitatea Ucrainei”, astfel victoria acesteia din urmă este vitală. ”Este un efort general al întregii societăți, apoi, un efort aliat, dar care ne privește direct și privește și capacitatea de sprijin a Ucrainei, cu tot ceea ce putem, pentru a câștiga acest război, tot așa cum trebuie să sprijinim și Republica Moldova, pentru a contracara efectele secundare ale războiului curent, securitatea sa fiind pe deplin interdependentă cu securitatea Ucrainei”, a explicat prim-ministrul. Înainte de a-și încheia intervenția, Nicolae Ciucă a dat asigurări că ”România are și resursa umană, are și celelalte resurse prin care poate cu adevărat să dea consistență propriei reziliențe, iar acest lucru s-a putut demonstra”. ”În toate condițiile create de acest conflict la granița noastră, cu toate problemele pe care le-a creat în energie – pentru că amvorbit despre energie și nevoia de a găsi noi surse de energie-, în inflație, în tot ce a însemnat lanț logistic și de aprovizionare, și multe altele, țara noastră, totuși, a reușit – și o spun fără mândria păcatului biblic – că am reușit să avem o creștere economică de 4,7%, să asigurăm atragerea de fonduri europene care a atins cea mai mare sumă, să convingempartenerii străini – și aici sunt foartemulți reprezentanți ai ambasadelor, specialiști profesioniști care participă la această conferință, cărora le mulțumesc. Am reușit, deci, să atragem foarte multe investiții străine. Am reușit să avem o relație cât se poate de onestă și consolidată în interiorul parteneriatelor strategice, începând cu parteneriatul strategic cu Statele Unite, parteneriatul strategic cu Franța, cu Marea Britanie – nu vreau să uit pe cineva – cu toți, cu cei cu care avem aceste parteneriate strategice și nu numai, ci cu toți ceilalți care au văzut potențialul țării noastre și oportunitățile de a putea să facem ceea ce este necesar împreună, pentru a crește reziliența, nu doar a unei țări, și a crește reziliența în regiune, în interiorul Uniunii Europene, în interiorul Alianței Nord-Atlantice, mă bucur foarte mult că România, în această perioadă, a rămas acel pilon de stabilitate în regiunea Mării Negre și în Balcani. Sunt aici doi prieteni foarte buni cu care am slujit împreună, în uniformă – Phil, James -, care sunt convins că își aduc aminte de fiecare dată că le spuneam că țara aceasta este pivotul regional, iată că, după atâta timp, astăzi, România cu adevărat poate fi considerată pivot regional. Vă mulțumesc și vă doresc succes în continuare”, a conchis premierul. Sursa: caleaeuropeana.ro